1Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
1¶ Ki te noho tahi korua ko te rangatira ki te kai, ata whakaaroa marietia tera i tou aroaro:
2pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
2Whakapakia he maripi ki tou korokoro, ki te mea he tangata kakai koe.
3Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
3Kaua e hiahia ki ana mea reka: he kai tinihanga hoki era.
4Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
4¶ Kaua e taruke ki te mea taonga: kati tau mea ki tou matauranga.
5Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
5E anga mai ranei ou kanohi ki taua mea korekore nei? He pono hoki ka whai parirau te taonga, koia ano kei te ekara, rere ana whaka te rangi.
6Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
6¶ Kaua e kainga te kai a te tangata kanohi kino, kei minamina hoki koe ki ana mea reka.
7căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
7Ko tana hoki e mea ai i roto i a ia, pera tonu ia: E kai, e inu; koia tana kupu ki a koe; kahore ia ona ngakau ki a koe.
8Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
8Ko te kongakonga i kainga e koe, ka ruakina e koe, ka maumauria ano hoki au kupu reka.
9Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
9¶ Kaua e korero ki nga taringa o te kuware; ka whakahawea hoki ia ki te whakaaro nui o au kupu.
10Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
10¶ Kei whakanekehia e koe te rohe tawhito; kei haere koe ki nga mara a te pani:
11căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
11No te mea he kaha to ratou kaiwhakaora; ka tohea e ia ta ratou tohe ki a koe.
12Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
12¶ Anga atu tou ngakau ki te ako, me ou taringa ki nga kupu o te matauranga.
13Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
13Kaua e tohungia te whiu ki te tamaiti: ki te patua hoki ia e koe ki te rakau, e kore ia e mate.
14Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
14Tatatia ia e koe ki te rakau, a ka whakaorangia e koe tona wairua i te reinga.
15Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
15E taku tama, ki te whakaaro nui tou ngakau, ka koa hoki toku ngakau, ae ra, toku nei ano:
16şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
16Ae ra, ka hari oku whatumanawa, ina korero ou ngutu i nga mea tika.
17Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
17¶ Kei hae tou ngakau ki te hunga hara; engari kia wehi koe ki a Ihowa, a pau noa te ra.
18căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
18He pono hoki tera ano he whakautu; e kore ano hoki tau i tumanako ai e hatepea atu.
19Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
19¶ Whakarongo ra, e taku tama, kia whai whakaaro hoki koe, a whakatikaia tou ngakau i te ara.
20Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
20Kei uru ki te hunga kakai waina; ki te hunga pukukai kikokiko:
21Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
21No te mea ka tutuki tahi te tangata inu raua ko te tangata kakai ki te rawakore; he tawhetawhe hoki te kakahu a te momoe mo te tangata.
22Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
22Whakarongo ki tou papa nana koe; kaua hoki e whakahawea ki tou whaea ina ruruhi ia.
23Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
23Hokona te pono, kaua hoki e whakawhitiwhitia; ae ra, te whakaaro nui, te ako hoki, me te matauranga.
24Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
24Nui atu hoki te koa o te papa o te tangata tika; a, ko te tangata e whanau he tama whakaaro nui mana, ka hari ia ki a ia.
25Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
25Kia hari tou papa raua ko tou whaea, ina, kia koa te wahine i whanau ai koe.
26Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
26E taku tama, homai tou ngakau ki ahau, kia manako ano hoki ou kanohi ki aku ara.
27Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
27No te mea he rua hohonu te wahine kairau; he poka kuiti te wahine ke.
28Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
28Ae ra, ka whanga ia ano he kaipahua, a ka whakatokomahatia e ia nga tangata poka ke.
29Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
29¶ Ko wai e aue? Ko wai e tangi? Ko wai e totohe? Ko wai e ngangautia? Ko wai e maru, he mea takekore? Ko wai e whero tonu ona kanohi?
30Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
30Ko te hunga e noho roa ana ki te waina; ko te hunga e haere ana ki te rapu i te waina whakaranu.
31Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
31Kaua e titiro ki te waina i te mea e whero ana, ina puta tona kara i roto i te kapu, ina mania tona heke.
32dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
32Tona tukunga iho ano he nakahi e ngau ana, koia ano kei te wero a te neke.
33Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
33E kite hoki ou kanohi i nga mea rereke, a ka puta he kupu rereke i tou ngakau.
34Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
34Ae ra, ka rite koe ki te tangata e takoto ana i waenga moana, ki te tangata ranei e takoto ana i te tihi o te rewa.
35,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
35A ka mea koe, Patua ana ahau e ratou, a kihai ahau i mamae; tatatia ana ahau e ratou, a kihai ahau i mohio: a hea ahau ara ake ai? Ka rapua ano e ahau.