¹Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -

¹¶ Ko te tangata he maha nei nga riringa i tona he, a ka whakapakeke i tona kaki, ka whatiia ohoreretia ia; te taea te rongoa.

²Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -

²¶ Ka whakanuia te hunga tika, ka koa te iwi; ka kingi te tangata kino, ka aue te iwi.

³Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -

³¶ Ko te tangata e matenui ana ki te whakaaro nui e whakahari ana i tona papa; ko te tangata ia e piri ana ki nga wahine kairau, he maumau taonga tana.

⁴Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -

⁴¶ Ma te whakawa a te kingi e mau ai te whenua; ka whakataka ia e te tangata e tango ana i nga mea homai noa.

⁵Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -

⁵¶ Ko te tangata e whakapati ana ki tona hoa, e whakatakoto kupenga ana mo ona waewae.

⁶În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -

⁶¶ He rore kei roto i te he o te tangata kino; ko te tangata tika ia he waiata tana, he koa.

⁷Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -

⁷¶ E mahara ana te tangata tika ki te take a te rawakore: kahore o te tangata kino whakaaro kia mohiotia e ia.

⁸Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -

⁸¶ Ma nga tangata whakahi e tahu te pa kia mura: ko ta te hunga whakaaro nui ia he whakatahuri atu i te riri.

⁹Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -

⁹¶ Ki te totohe te tangata whakaaro nui ki te tangata wairangi, ahakoa riri ia, kata ranei, kahore he tanga.

¹⁰Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -

¹⁰¶ E mauahara ana te tangata whakaheke toto ki te tangata i te ngakau tapatahi: tena ko te hunga tika, ka whai ratou kia whakaorangia ia.

¹¹Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -

¹¹¶ E tuakina ana e te wairangi tona riri katoa ki waho: e puritia mai ana ia e te tangata whakaaro nui, e pehia ana.

¹²Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -

¹²¶ Ki te whakarongo te rangatira ki te teka, he kino katoa ana tangata.

¹³Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,

¹³¶ E tutaki ana te rawakore raua ko te kaitukino ki a raua; ko Ihowa te kaiwhakamarama o nga kanohi o raua tokorua.

¹⁴Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -

¹⁴¶ Ko te kingi e pono ana tana whakawa mo nga rawakore, ka whakapumautia tona torona ake ake.

¹⁵Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -

¹⁵¶ Ko te whiu, ko te riri i te he, he mea homai era i te whakaaro nui: tena ko te tamaiti mahue noa, ka whakama i a ia tona whaea.

¹⁶Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -

¹⁶¶ Ka tokomaha te hunga kino, ka nui te he: ka kite ia te hunga tika i to ratou hinganga.

¹⁷Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -

¹⁷¶ Pakia tau tama, a ka whai okiokinga koe i a ia; ae ra, he ahuareka tana e homai ai ki tou wairua.

¹⁸Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -

¹⁸¶ Ki te kahore he whakakitenga, ka kore te iwi e tupato: ko te kaipupuri ia i te ture, ka hari ia.

¹⁹Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -

¹⁹¶ Ehara te kupu i te papaki mo te pononga: ahakoa hoki ia matau, e kore ia e rongo.

²⁰Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -

²⁰¶ Ka kite ranei koe i te tangata kaika ki te korero? engari te wairangi ka totika ake i a ia.

²¹Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -

²¹¶ Ko te tangata e penapena ana i tana pononga mai o te tamarikitanga, ka waiho ia e ia i te mutunga hei tama tupu.

²²Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -

²²¶ He whakaoho whawhai ta te tangata pukuriri: he nui rawa hoki te he o te tangata aritarite.

²³Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -

²³¶ Ka whakaititia iho te tangata e tona whakapehapeha: ka whai honore ia te tangata ngakau papaku.

²⁴Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -

²⁴¶ Ko te tangata e whakauru ana ki ta te tahae, e kino ana ki tona ake wairua: e rongo ana ia i te kanga, kahore e kiki.

²⁵Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -

²⁵¶ He rore e homai ana e te wehi ki te tangata: ko te tangata ia e whakawhirinaki ana ki a Ihowa ka mawhiti.

²⁶Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.

²⁶¶ He tokomaha e whai ana kia paingia e te rangatira: otiia i ahu mai i a Ihowa te whakawa mo te tangata.

²⁷Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.

²⁷¶ He mea whakarihariha ki te hunga tika te tangata whakahaere he; a he mea whakarihariha hoki ki te tangata kino te tangata he tika tona ara.