1Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
1¶ Ko nga kupu a Kingi Remuera; ko te poropititanga i whakaakona ai ia e tona whaea.
2Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
2He aha, e taku tama? He aha, e te tama a toku kopu? A he aha, e te tama a aku kupu taurangi?
3Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
3Kaua e hoatu tou kaha ki nga wahine, ou ara hoki ki te mea whakangaro o nga kingi.
4Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
4Ehara ma nga kingi, e Remuera, ehara ma nga kingi te inu waina; ehara hoki ma nga rangatira te mea, Kei hea he wai kaha?
5ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
5Kei inu ratou, a ka wareware ki te ture, a ka whakapeau ke i te whakawa o te tangata e tukinotia ana.
6Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
6Hoatu he wai kaha ma te tangata e tata ana te marere, he waina hoki ki nga wairua pouri:
7ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
7Tukua ia kia inu, kia wareware ai ki tona rawakore, a kore ake he mahara ki ona mate.
8Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
8Kia puaki tou mangai mo te wahangu, i te whakawakanga o te hunga katoa kua waiho mo te mate.
9Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
9Kia puaki tou mangai, whakaritea te whakawa i runga i te tika, tohea te tohe a te ware, a te rawakore.
10Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
10¶ Ko wai e kite i te wahine e u ana tona pai? Ko tona utu hoki kei runga noa atu i to nga rupi.
11Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
11Ka whakapono te ngakau o tana tane ki a ia, a kahore ona hapanga i te taonga.
12Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
12He pai tana e mea ai ki a ia, kahore hoki he kino, i nga ra katoa e ora ai ia.
13Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
13E kimi ana ia i te huruhuru hipi, i te muka, a ka ngakau nui te mahi a ona ringa.
14Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
14Ko tona rite kei nga kaipuke o nga kaihokohoko; e mauria mai ana e ia tana kai i tawhiti.
15Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
15E maranga ana hoki ia i te mea e po tonu ana, a hoatu ana e ia he kai ma tona whare, he mahi hoki e rite ana ma ana kotiro.
16Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
16E whakaaroaro ana ia ki tetahi mara, a ka hokona e ia: whakatokia ana e ia he mara waina, he hua na ona ringa.
17Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
17E whitiki ana ia i tona hope ki te kaha, e mea ana i ona takakau kia pakari.
18Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
18Ka kite ia he pai tana i hokohoko ai: e kore tana rama e mate i te po.
19Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
19Ka totoro atu ona ringa ki te mea takai miro, ka pupuri ona ringa ki te pou muka.
20Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
20Ka wherahia tona ringa ki te ware; ae ra, ka totoro atu ona ringa ki te rawakore.
21Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
21E kore ia e wehi i te hukarere mo tona whare; no te mea kua kakahuria tona whare katoa ki te ngangana.
22Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
22Oti ake i a ia te whatuwhatu he whariki mona; he rinena pai, he papura ona kakahu.
23Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
23E mohiotia ana tana tane i nga kuwaha, ina noho tahi ia ki nga kaumatua o te whenua.
24Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
24E hanga ana e ia he rinena pai, a hokona atu ana; e hoatu ana e ia he whitiki ki nga kaihoko.
25Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
25He kaha, he honore ona kakahu; a e kata ana ia ki nga ra o muri atu.
26Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
26He nui ona whakaaro ina puaki tona mangai; kei tona arero te ture o te atawhai.
27Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
27Ka ata tirohia e ia nga ara o tona whare, e kore ano ia e kai i te taro o te mangere.
28Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
28Ka whakatika ana tamariki, a he kupu manaaki ta ratou mona; Tana tane hoki, ka whakamoemiti ano ia ki a ia, ka mea:
29,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
29He tokomaha nga tamahine i u te pai o ta ratou mahi, otiia hira ake tau i a ratou katoa.
30Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
30He mea teka noa te manako, he mea horihori te ataahua: tena ko te wahine e wehi ana i a Ihowa, ko ia e whakamoemititia.
31Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii
31Hoatu ki a ia o nga hua o ona ringa; a ma ana mahi ia e whakamoemiti i nga kuwaha.