1(O rugăciune a unui nenorocit, cînd este doborît de întristare şi îşi varsă plîngerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea, şi s'ajungă strigătul meu pînă la Tine!
1¶ He inoi na te ngakau mamae, i a ia e pehia ana, a maringi a wai ana tana tangi ki te aroaro o Ihowa. Whakarongo ki taku inoi, e Ihowa, kia puta atu taku tangi ki a koe.
2Nu-mi ascunde Faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, cînd strig! Ascultă-mă degrab!
2Kaua e huna tou mata ki ahau i te ra e pouri ai ahau; whakatitahatia mai tou taringa ki ahau: hohoro te whakahoki kupu mai ki ahau i te ra e karanga ai ahau.
3Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
3Ka memeha hoki oku ra ano he paoa: ka kaia oku wheua ano he motumotu.
4Inima îmi este lovită, şi mi se usucă întocmai ca iarba; pînă şi pînea uit să mi -o mănînc.
4Kua pakia toku ngakau, kua memenge, ano he tarutaru; i wareware ai ahau ki te kai i taku taro.
5Aşa de mari îmi sînt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
5Piri tonu oku iwi ki toku kiri i toku reo aue.
6Seamăn cu pelicanul din pustie, sînt ca o cucuvaie din dărîmături;
6He rite ahau ki te matuku i te koraha, ki te koukou i te wahi mokemoke.
7nu mai pot dormi, şi sînt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.
7Mataara tonu ahau; toku rite kei te pihoihoi mokemoke i runga i te tuanui.
8În fiecare zi mă bătjocoresc vrăjmaşii mei, şi protivnicii mei jură pe mine în mînia lor.
8E tawai ana oku hoariri ki ahau i te ra roa; ko te hunga e porangirangi ana mai ki ahau, ko ahau ta ratou oati.
9Mănînc ţărînă în loc de pîne, şi îmi amestec lacrămile cu băutura,
9Kainga ana e ahau te pungarehu ano he taro: whakananua iho toku wai inu ki te roimata.
10din pricina mîniei şi urgiei Tale; căci Tu m'ai ridicat, şi m'ai aruncat departe.
10I tou riri hoki, i tou weriweri; nau hoki ahau i hapai ake, a taia atu ano ahau e koe.
11Zilele mele sînt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
11He rite oku ra ki te atarangi e whakawairua kau ana: a kua memenge ahau ano he tarutaru.
12Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.
12¶ Ko koe ia, e Ihowa, ka mau tonu ake ake, ka maharatia ano koe e nga whakatupuranga katoa.
13Tu Te vei scula, şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să te înduri de el, a venit vremea hotărîtă pentru el.
13Tera koe e whakatika, e aroha ki a Hiona; kua taka mai hoki te wa, ae ra, te tino wa, hei atawhainga i a ia.
14Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului, şi le e milă de ţărîna lui.
14E manakohia ana hoki e au pononga ona kohatu, e awangawanga ana ki tona puehu.
15Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pămîntului de slava Ta.
15Penei ka wehingia te ingoa o Ihowa e nga tauiwi, tou kororia hoki e nga kingi katoa o te whenua.
16Da, Domnul va zidi iarăş Sionul, şi Se va arăta în slava Sa.
16Na Ihowa hoki i hanga a Hiona, kua kitea ia i tona kororia.
17El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului, şi nu -i nesocoteşte rugăciunea.
17Kua tahuri ia ki te inoi a te rawakore: kihai i whakahawea ki ta ratou inoi.
18Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul, care se va naşte, să laude pe Domnul!
18Ka tuhituhia tenei mo to muri whakatupuranga: a ka whakamoemiti ki a Ihowa te iwi meake hanga.
19Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pămînt,
19Mona i titiro iho i te tiketike o tona wahi tapu: i titiro iho a Ihowa i te rangi ki te whenua;
20ca să audă gemetele prinşilor de război, si să izbăvească pe cei ce sînt pe moarte;
20Ki te whakarongo ki te aue a te herehere, ki te wewete i te hunga kua motuhia mo te mate;
21pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele lui în Ierusalim,
21Kia whakapuakina ai te ingo o Ihowa i Hiona, me te whakamoemiti ki a ia i Hiruharama;
22cînd se vor strînge toate popoarele, şi toate împărăţiile, ca să slujească Domnului.
22I te huihuinga o nga iwi, o nga kingitanga, ki te mahi ki a Ihowa.
23El mi -a frînt puterea în drum, şi mi -a scurtat zilele,
23¶ Whakangoikoretia iho e ia toku kaha i te ara: kua torutoru i a ia oku ra.
24Eu zic: ,,Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin vecinic!``
24I mea ahau, E toku Atua, kaua ahau e tangohia i waenganui o oku ra: kei nga whakatupuranga katoa ou tau.
25Tu ai întemeiat în vechime pămîntul, şi cerurile sînt lucrarea mînilor Tale.
25Nonamata te whenua i whakaturia ai e koe, a he mahi nga rangi na ou ringa.
26Ele vor pieri, dar Tu vei rămînea; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmînt, şi se vor schimba.
26Ko era e hemo atu, ko koe ia e mau tonu: ae ra, ka tawhitotia katoatia me he weweru; ka whakaputaia ketia ratou e koe ano he kakahu, a ka whakaputaia ketia.
27Dar Tu rămîi Acelaş, şi anii Tăi nu se vor sfîrşi.
27Ko koe ia, ko koe tonu, kahore hoki he mutunga o ou tau.
28Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămînţa lor va rămînea înaintea Ta.
28Ka whai nohoanga nga tama a au pononga, ka pumau o ratou uri ki tou aroaro.