¹Cînd a isprăvit Solomon de zidit Casa Domnului, casa împăratului şi tot ce a găsit cu cale să facă,

¹In ko je končal Salomon zidanje hiše GOSPODOVE in kraljeve hiše in vse, kar je želel napraviti, kar ga je veselilo,

²Domnul S'a arătat a doua oară lui Solomon, cum i Se arătase la Gabaon.

²se mu prikaže GOSPOD v drugič, kakor se mu je bil prikazal v Gibeonu.

³Şi Domnul i -a zis: ,,Îţi ascult rugăciunea şi cererea pe care Mi-ai făcut -o, sfinţesc casa aceasta pe care ai zidit -o ca să pui în ea pentru totdeauna Numele Meu, şi ochii Mei şi inima Mea vor fi acolo pe vecie.

³In GOSPOD mu reče: Uslišal sem molitev in prošnjo tvojo, ki si jo molil pred menoj. Posvetil sem to hišo, ki si jo zgradil, da tam postavim ime svoje za večno, in moje oči in srce moje bodo tam vekomaj.

⁴Şi tu, dacă vei umbla înaintea Mea, cum a umblat tatăl tău David, cu inimă curată şi cu neprihănire, făcînd tot ce ţi-am poruncit, dacă vei păzi legile şi poruncile Mele,

⁴Tebi pa, ako boš hodil pred menoj, kakor je hodil David, oče tvoj, s popolnoma vdanim srcem in v poštenosti, da boš delal vse, kakor sem ti zapovedal, izpolnjujoč moje postave in sodbe moje:

⁵voi întări pe vecie scaunul de domnie al împărăţiei tale în Israel, cum am spus tatălui tău David, cînd am zis: ,Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş pe scaunul de domnie al lui Israel.`

⁵tebi utrdim kraljestva tvojega prestol nad Izraelom za večno, kakor sem obljubil očetu tvojemu Davidu, govoreč: Ne bo ti zmanjkalo moža na prestolu Izraelovem.

⁶Dar dacă vă veţi abate dela Mine, voi şi fiii voştri, dacă nu veţi păzi poruncile Mele şi legile Mele pe cari vi le-am dat, şi dacă vă veţi duce să slujiţi altor dumnezei şi să vă închinaţi înaintea lor,

⁶Ako se pa odvrnete, da ne bi šli za menoj, vi in otroci vaši, in ne boste izpolnjevali zapovedi mojih, postav mojih, ki sem vam jih predpisal, temuč pojdete in boste služili drugim bogovom ter jih molili:

⁷voi nimici pe Israel din ţara pe care i-am dat -o, voi lepăda dela Mine casa pe care am sfinţit -o Numelui Meu, şi Israel va ajunge de rîs şi de pomină printre toate popoarele.

⁷tedaj potrebim Izraela s površja zemlje, ki sem jim jo dal, in to hišo, ki sem jo posvetil imenu svojemu, vržem izpred svojega obličja, in Izrael bode v pregovor in v zabavljico med vsemi ljudstvi.

⁸Şi oricît de înaltă este casa aceasta, oricine va trece pe lîngă ea, va rămînea încremenit şi va fluiera. Şi va zice: ,Pentruce a făcut Domnul aşa ţării acesteia şi casei acesteia?`

⁸In ob tej hiši, bodisi še tako visoka, se bo vsak mimogredoči zavzel in žvižgal; in poreko: Zakaj je GOSPOD tako storil tej deželi in tej hiši?

⁹Şi i se va răspunde: ,Pentrucă au părăsit pe Domnul, Dumnezeul lor, care a scos pe părinţii lor din ţara Egiptului, pentrucă s'au alipit de alţi dumnezei, s'au închinat înaintea lor şi le-au slujit; de aceea a făcut Domnul să vină peste ei toate aceste rele.``

⁹In odgovore: Zato ker so zapustili GOSPODA, Boga svojega, ki je izpeljal njih očete iz dežele Egiptovske, in se oklenili drugih bogov ter jih molili in jim služili. Zato je GOSPOD nadnje pripravil vso to nesrečo!

¹⁰După douăzeci de ani Solomon zidise cele două case, Casa Domnului şi casa împăratului.

¹⁰In zgodi se ob koncu dvajsetih let, v katerih je Salomon zidal tisti dve hiši, hišo GOSPODOVO in kraljevo hišo,

¹¹Atunci, fiindcă Hiram, împăratul Tirului, dăduse lui Solomon lemne de cedru şi lemne de chiparos, şi aur, cît a voit, împăratul Solomon a dat lui Hiram douăzeci de cetăţi în ţara Galileii.

¹¹ki je zanju Hiram, kralj tirski, oskrboval Salomona s cedrovino in cipresovino in z zlatom, kolikor je le želel: tedaj da kralj Salomon Hiramu dvajset mest v Galilejski deželi.

¹²Hiram a ieşit din Tir, să vadă cetăţile pe cari i le dădea Solomon. Dar nu i-au plăcut,

¹²Nato se odpravi Hiram iz Tira, da ogleda mesta, ki mu jih je dal Salomon; a niso mu bila pogodu.

¹³şi a zis: ,,Ce cetăţi mi-ai dat, frate?`` Şi le -a numit ţara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi.

¹³In reče: Kakšna so ta mesta, ki si mi jih dal, brat moj? In jih je imenoval deželo Kabul do današnjega dne.

¹⁴Hiram trimesese împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur.

¹⁴Poslal pa je Hiram kralju stoindvajset talentov zlata.

¹⁵Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe cari i -a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului şi a casei sale Milo, şi a zidului Ierusalimului, Haţorului, Meghidoului şi Ghezerului.

¹⁵In to je razlog roboti, ki jo je nabral kralj Salomon: da bi zidal hišo GOSPODOVO in hišo svojo in Milo in obzidje jeruzalemsko in Hazor in Megido in Gezer.

¹⁶Faraon, împăratul Egiptului, venise şi cucerise Ghezerul, îi dăduse foc, şi omorîse pe Cananiţii cari locuiau în cetate. Apoi îl dăduse de zestre fetei lui, nevasta lui Solomon.

¹⁶Faraon namreč, egiptovski kralj, je bil prišel gori in dobil Gezer ter ga požgal z ognjem in pomoril Kanaance, ki so prebivali v mestu, ter ga je dal v delež hčeri svoji, ženi Salomonovi.

¹⁷Şi Solomon a zidit Ghezerul, Bet-Horonul de jos,

¹⁷Salomon je torej sezidal Gezer in Bethoron Dolenji

¹⁸Baalatul şi Tadmorul, în pustia ţării,

¹⁸in Baalat in Tadmor v puščavi, v deželi,

¹⁹toate cetăţile slujindu -i ca magazii şi fiind ale lui, cetăţile pentru cară, cetăţile pentru călărime, şi tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, şi în toată ţara peste care împărăţea.

¹⁹in mesta za skladišča Salomonova in mesta za vozove in mesta za konjike njegove in kar je želel Salomon sezidati sebi v veselje v Jeruzalemu in na Libanonu in po vsej deželi gospostva svojega.

²⁰Iar pe tot poporul care mai rămăsese din Amoriţi, Hetiţi, Fereziţi, Heviţi şi Iebusiţi, ne făcînd parte din copiii lui Israel,

²⁰Kar jih je pa preostalo od Amorejcev, Hetejcev, Ferizejcev, Hevejcev in Jebusejcev, ki niso bili iz sinov Izraelovih,

²¹pe urmaşii lor, cari mai rămăseseră după ei în ţară şi pe cari copiii lui Israel nu -i putuseră nimici cu desăvîrşire, Solomon i -a luat ca robi de corvoadă, şi aşa au fost pînă în ziua de astăzi.

²¹iz njih otrok namreč, ki so po njih ostali v deželi in jih niso dočista mogli iztrebiti sinovi Izraelovi, iz teh je Salomon nabral robotnikov, do tega dne.

²²Dar Solomon n'a întrebuinţat ca robi de corvoadă pe copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, slujitorii lui, căpeteniile lui, căpitanii lui, cîrmuitorii carălor şi călărimii lui.

²²A izmed sinov Izraelovih ni storil nikogar za sužnja, ampak bili so vojaki in služabniki njemu in vojvode njegovi in poveljniki in načelniki nad njegovimi vozovi in konjiki.

²³Căpeteniile puse de Solomon peste lucrări erau în număr de cinci sute cincizeci, însărcinaţi să privegheze pe lucrători.

²³Višjih oblastnikov, ki so nadzorovali delo Salomonovo, je bilo petsto in petdeset, ki so gospodovali ljudstvu, opravljajočemu delo.

²⁴Fata lui Faraon s'a suit din cetatea lui David în casa ei, pe care i -o zidise Solomon. Atunci a zidit el Milo.

²⁴Ko pa se je hči Faraonova preselila iz mesta Davidovega v hišo svojo, ki ji jo je zgradil, tedaj je sezidal Milo.

²⁵Solomon aducea de trei ori pe an arderi de tot şi jertfe de mulţămire pe altarul pe care -l zidise Domnului, şi ardea tămîie pe cel care era înaintea Domnului. Şi a isprăvit astfel casa.

²⁵In trikrat na leto je daroval Salomon žgalne in mirovne žrtve na oltarju, ki ga je bil zgradil GOSPODU, in je dal žgati kadilo na onem, ki je bil pred GOSPODOM. In tako je dokončal hišo.

²⁶Împăratul Solomon a mai făcut şi corăbii la Eţion-Gheber, lîngă Elot, pe ţărmurile mării Roşii, în ţara Edomului.

²⁶In kralj Salomon je napravil ladje v Ezion-geberju, ki je pri Elotu, na bregu Rdečega morja, v Edomski deželi.

²⁷Şi Hiram a trimes cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înşişi slujitorii lui, marinari cari cunoşteau marea.

²⁷In Hiram je poslal po ladjah hlapce svoje, brodarje, ki so bili zvedeni na morju, s hlapci Salomonovimi.In dospeli so v Ofir in tam naložili zlata štiristo in dvajset talentov ter ga pripeljali kralju Salomonu.

²⁸S'au dus la Ofir, şi au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanţi, pe cari i-au adus împăratului Solomon.

²⁸In dospeli so v Ofir in tam naložili zlata štiristo in dvajset talentov ter ga pripeljali kralju Salomonu.