¹Împăratul Iosia a strîns la el pe toţi bătrînii lui Iuda şi ai Ierusalimului.

¹Nato pošlje kralj in zbere k sebi vse starejšine Judove in jeruzalemske.

²Apoi s'a suit în Casa Domnului, cu toţi bărbaţii lui Iuda şi cu toţi locuitorii Ierusalimului, preoţii, proorocii, şi tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare. A citit înaintea lor toate cuvintele din cartea legămîntului, pe care o găsiseră în Casa Domnului.

²In kralj gre gori v hišo GOSPODOVO in vsi možje Judovi in prebivalci jeruzalemski ž njim, tudi duhovniki in proroki in vse ljudstvo, mali in veliki; in čita, da vsi slišijo, vse besede knjige zaveze, ki se je našla v hiši GOSPODOVI.

³Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, şi a făcut legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul, şi să păzească poruncile, învăţăturile şi legile Lui, din toată inima şi din tot sufletul lui, ca să împlinească astfel cuvintele legămîntului acestuia, scrise în cartea aceasta. Şi tot poporul a intrat în legămînt.

³In kralj se ustopi ob stebru in stori zavezo pred GOSPODOM, da bo hodil za GOSPODOM in izpolnjeval zapovedi njegove in pričevanja njegova in postave njegove iz vsega srca in iz vse duše, da ostanejo veljavne te zaveze besede, ki so zapisane v tej knjigi. In vse ljudstvo je stopilo v to zavezo.

⁴Împăratul a poruncit marelui preot Hilchia, preoţilor de al doilea rînd, şi celor ce păzeau pragul, să scoată din Templul Domnului toate sculele cari fuseseră făcute pentru Baal, pentru Astartea, şi pentru toată oştirea cerurilor; şi le -a ars afară din Ierusalim, în ogoarele Chedronului, şi a pus să le ducă cenuşa la Betel.

⁴In kralj zapove Hilkiju, velikemu duhovniku, in duhovnikom druge vrste in varuhom pri vratih, naj pomečejo iz templja GOSPODOVEGA vse priprave, ki so jih naredili Baalu in Ašeri in vsej vojski nebeški; in sežgal jih je zunaj Jeruzalema na Kidronskih poljanah, in njih prah so odnesli v Betel.

⁵A izgonit pe preoţii idolilor, puşi de împăraţii lui Iuda să ardă tămîie pe înălţimi în cetăţile lui Iuda şi în împrejurimile Ierusalimului, şi pe cei ce aduceau tămîie lui Baal, soarelui, lunei, zodiilor şi întregei oştiri a cerurilor.

⁵In odpravil je malikovalske svečenike, ki jih je bil kralj Judov postavil, da žgo kadilo na višavah po mestih Judovih in v okolišu Jeruzalema; tudi tiste, ki so žgali kadilo Baalu, solncu in mesecu, ozvezdjem in vsej vojski nebeški.

⁶A scos din Casa Domnului idolul Astareteei, şi l -a dus afară din Ierusalim, la pîrîul Chedron; l -a ars la pîrîul Chedron şi l -a prefăcut în cenuşă, iar cenuşa i -a aruncat -o pe mormintele copiilor poporului.

⁶Velel je tudi odnesti Ašero iz hiše GOSPODOVE ven za Jeruzalem k potoku Kidronu, in jo je sežgal pri potoku Kidronu in zmel v prah, in prah je raztresel po grobovih nizkega ljudstva.

⁷A dărîmat casele sodomiţilor cari erau în Casa Domnului, şi unde femeile împleteau corturi pentru Astartea.

⁷In razdrl je nečistosti posvečene hiše, ki so bile pri hiši GOSPODOVI in so v njih ženske tkale Ašeri ogrinjala.

⁸A adus pe toţi preoţii din cetăţile lui Iuda; a pîngărit înălţimile unde ardeau preoţii tămîie, dela Gheba pînă la Beer-Şeba; şi a dărîmat înălţimile de la porţi, cea care era la intrarea porţii lui Iosua, căpetenia cetăţii, şi cea care era la stînga porţii cetăţii.

⁸Velel je tudi duhovnikom iti iz mest Judovih in je oskrunil višave, kjer so bili duhovniki žgali kadilo, od Gebe do Bersebe. In podrl je višave pri vratih, ki so bile pri vhodu v vrata Jozueta, mestnega poglavarja, po levi strani, koder se gre v mesto.

⁹Totuş, preoţii înălţimilor nu se suiau la altarul Domnului în Ierusalim, ci mîncau azime în mijlocul fraţilor lor.

⁹Ali duhovniki višav niso smeli pristopiti gori k oltarju GOSPODOVEMU v Jeruzalemu, jedli so samo opresnike med svojimi brati.

¹⁰Împăratul a pîngărit Tofetul în valea fiilor lui Hinom, ca nimeni să nu-şi mai treacă fiul sau fiica prin foc în cinstea lui Moloh.

¹⁰In oskrunil je Tofet, ki je v dolini Hinomovih sinov, da bi nihče več ne peljal sina svojega ali hčere svoje skozi ogenj, darujoč ju Molohu.

¹¹A îndepărtat dela intrarea casei Domnului caii, pe cari împăraţii lui Iuda îi închinaseră soarelui, lîngă odaia dregătorului Netan-Melec, care locuia în mahala; şi a ars în foc carăle soarelui.

¹¹Odpravil je tudi konje, ki so jih bili kralji Judovi postavili solncu, proti vhodu v hišo GOSPODOVO, poleg hrama dvornika Natanmeleka, ki je bival v Parvarimu, in solnčne vozove je sežgal z ognjem.

¹²Împăratul a dărîmat altarele de pe acoperişul odăii de sus a lui Ahaz, pe cari le făcuseră împăraţii lui Iuda, şi altarele pe cari le făcuse Manase în cele două curţi ale Casei Domnului; după ce le -a sfărîmat şi le -a luat de acolo, le -a aruncat ţărîna în pîrîul Chedron.

¹²Oltarje pa, ki so bili na strehi gornje izbe Ahazove in so jih napravili kralji Judovi, in oltarje, katere je naredil Manasej na obeh dvoriščih hiše GOSPODOVE, je zrušil kralj in pometal odondod, in njih prah je stresel v potok Kidron.

¹³Împăratul a pîngărit înălţimile cari erau în faţa Ierusalimului, pe partea dreaptă a muntelui Pierzării, şi pe cari le zidise Solomon, împăratul lui Israel, Astarteei, urîciunea Sidonienilor, lui Chemoş, urîciunea Moabului, şi lui Milcom, urîciunea fiilor lui Amon.

¹³In višave pred Jeruzalemom, ki so bile na desni strani Gore pogube in jih je bil Salomon, kralj Izraelov, zgradil Astoreti, grdobi Sidoncev, in Kamosu, grdobi Moabcev, in Milkomu, gnusobi sinov Amonovih, je oskrunil kralj.

¹⁴A sfărîmat stîlpii idoleşti şi a dărîmat Astarteele, şi locul lor l -a umplut cu oase omeneşti.

¹⁴In strl je stebre s podobami in posekal Ašere, njih mesta pa je napolnil s človeškimi kostmi.

¹⁵A dărîmat şi altarul de la Betel, şi înălţimea făcută de Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască; a ars înălţimea şi a prefăcut -o în ţărînă, şi a ars idolul Astarteei.

¹⁵Enako je tudi porušil oltar v Betelu in višavo, ki jo je napravil Jeroboam, sin Nebatov, ki je napotil Izraela v greh, tisti oltar in višavo je porušil; in sežgal je višavo in jo strl v prah, sežgal tudi Ašero.

¹⁶Iosia, întorcîndu-se şi văzînd mormintele cari erau acolo în munte, a trimes să ia oasele din morminte, şi le -a ars pe altar şi l -a pîngărit, după cuvîntul Domnului, rostit prin omul lui Dumnezeu, care vestise aceste lucruri.

¹⁶In Josija se ozre in zagleda grobe, ki so bili ondi v gori, in pošlje in vzame kosti iz grobov ter jih sežge na oltarju in ga oskruni po besedi GOSPODOVI, katero je zaklical mož Božji, napovedujoč te reči.

¹⁷El a zis: ,,Ce este mormîntul acesta pe care -l văd?`` Oamenii din cetate i-au răspuns: ,,Este mormîntul omului lui Dumnezeu, care a venit din Iuda, şi a strigat împotriva altarului din Betel lucrurile acestea pe cari le împlineşti tu.``

¹⁷Nato vpraša: Kakšno je tu nadgrobno znamenje, ki ga vidim? In mestni možje mu reko: Grob je moža Božjega, ki je prišel z Judovega in zaklical te reči, ki si jih storil, zoper oltar betelski.

¹⁸Şi el a zis: ,,Lăsaţi -l; nimeni să nu -i mişte oasele!`` Astfel, au păstrat oasele lui împreună cu ale proorocului care venise din Samaria.

¹⁸In veli: Naj leži, nihče ne gani njegovih kosti! Tako so ostale nedotaknjene kosti njegove in kosti proroka, ki je bil prišel iz Samarije.

¹⁹Iosia a mai înlăturat toate templele idoleşti ale înălţimilor cari se aflau în cetăţile Samariei, şi pe cari le făcuseră împăraţii lui Israel ca să mînie pe Domnul; a făcut cu ele întocmai cum făcuse în Betel.

¹⁹Tudi vse hiše višav, kar jih je bilo po mestih samarijskiln, katere so napravili kralji Izraelovi, da dražijo GOSPODA, je Josija odpravil in ž njimi storil prav tako, kakor je bil storil v Betelu.

²⁰A junghiat pe altare pe toţi preoţii înălţimilor, cari erau acolo, şi a ars pe ele oase de oameni. Apoi s'a întors la Ierusalim.

²⁰In daroval je vse duhovnike višav, ki so bili ondi, na oltarjih in je žgal človeške kosti na njih. Potem se vrne v Jeruzalem.

²¹Împăratul a dat următoarea poruncă întregului popor: ,,Prăznuiţi Paştele în cinstea Domnului, Dumnezeului vostru, cum este scris în această carte a legămîntului.``

²¹Tedaj zapove kralj vsemu ljudstvu, rekoč: Praznujte pasho GOSPODU, Bogu svojemu, kakor je pisano v tej knjigi zaveze.

²²Paşte ca acestea nu se prăznuiseră din vremea cînd judecau judecătorii pe Israel şi în tot timpul împăraţilor lui Israel şi împăraţilor lui Iuda.

²²Gotovo se ni praznovala taka pasha od dni sodnikov, ki so sodili Izraela, pa tudi ne v dnevih kraljev Judovih in kraljev Izraelovih;

²³Ci abia în al optsprezecelea an al împăratului Iosia s'au prăznuit aceste Paşte în cinstea Domnului, la Ierusalim.

²³temuč v osemnajstem letu kralja Josija se je praznovala ta pasha GOSPODU v Jeruzalemu.

²⁴Mai mult, Iosia a stîrpit pe cei ce chemau duhurile, pe cei ce spuneau viitorul, terafimii, idolii, şi toate urîciunile cari se vedeau în ţara lui Iuda şi la Ierusalim, ca să împlinească astfel cuvintele legii, scrise în cartea pe care o găsise preotul Hilchia în Casa Domnului.

²⁴Vrhutega je Josija iztrebil tudi rotilce mrtvih in čarodejnike in hišne bogove, malike in vse grdobe, kar se jih je zalotilo v deželi Judovi in v Jeruzalemu, da uveljavi besede postave, pisane v knjigi, ki jo je našel duhovnik Hilkija v hiši GOSPODOVI.

²⁵Înainte de Iosia, n'a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată legea lui Moise; şi chiar după el, n'a fost niciunul ca el.

²⁵In ni ga bilo njemu podobnega kralja pred njim, ki bi se bil preobrnil h GOSPODU iz vsega srca in iz vse duše in iz vse moči svoje, po vsej postavi Mojzesovi, tudi za njim ni vstal nobeden njemu enak.

²⁶Totuş Domnul nu S'a întors din iuţimea mîniei Lui celei mari, de care era aprins împotriva lui Iuda, din pricina tuturor celor ce făcuse Manase ca să -L mînie.

²⁶Vendar se GOSPOD ni odvrnil od togote velike jeze svoje, v kateri se je vnel srd njegov zoper Judo, zaradi vsega draženja, s katerim ga je bil dražil Manasej.

²⁷Şi Domnul a zis: ,,Voi lepăda şi pe Iuda dinaintea Mea, cum am lepădat pe Israel, şi voi lepăda cetatea aceasta a Ierusalimului, pe care o alesesem, şi casa despre care zisesem: ,Acolo va fi Numele Meu.``

²⁷In GOSPOD je rekel: Odpravim tudi Judo izpred obličja svojega, kakor sem odpravil Izraela, in zavržem mesto to, ki sem si ga izvolil, Jeruzalem, tudi hišo, za katero sem rekel: Ime moje bode ondi.

²⁸Celelalte fapte ale lui Iosia, şi tot ce a făcut el, nu sînt scrise oare în cartea Cronicilor împăraţilor lui Iuda?

²⁸Kar je pa več praviti o Josiju in vse, kar je storil, ni li zapisano v knjigi letopisov kraljev Judovih?

²⁹Pe vremea sa, Faraon Neco, împăratul Egiptului, s'a suit împotriva împăratului Asiriei, la rîul Eufratului. Împăratul Iosia i -a ieşit înainte; şi Faraon l -a omorît la Meghido, cum l -a văzut.

²⁹V dnevih njegovih je šel gori Faraon Neko, kralj egiptovski, zoper kralja asirskega na reko Evfrat; njemu je šel Josija nasproti; Neko pa ga je umoril v Megidu, ko ga je bil videl.

³⁰Slujitorii lui l-au luat mort într'un car; l-au adus din Meghido la Ierusalim, şi l-au îngropat în mormîntul său. Şi poporul ţării a luat pe Ioahaz, fiul lui Iosia: ei l-au uns, şi l-au făcut împărat în locul tatălui său.

³⁰In hlapci njegovi so ga mrtvega odpeljali iz Megida in ga pripeljali v Jeruzalem ter pokopali v grobu njegovem. In ljudstvo dežele je vzelo Joahaza, sina Josijevega, in so ga pomazilili ter postavili za kralja namesto očeta njegovega.

³¹Ioahaz avea douăzeci şi trei de ani cînd s'a făcut împărat, şi a domnit trei luni la Ierusalim. Mamă-sa se chema Hamutal, fata lui Ieremia, din Libna.

³¹Triindvajset let je bilo Joahazu, ko je zakraljeval, in vladal je tri mesece v Jeruzalemu. Materi njegovi je bilo ime Hamutala, hči Jeremijeva, iz Libne.

³²El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii lui.

³²In delal je, kar je bilo hudo v očeh GOSPODOVIH, po vsem, kar so delali očetje njegovi.

³³Faraon Neco l -a pus în lanţuri la Ribla, în ţara Hamatului, ca să nu mai domnească la Ierusalim; şi a pus asupra ţării o gloabă de o sută de talanţi de argint şi de un talant de aur.

³³In Faraon Neko ga je dejal v spone v Ribli, v hamatski pokrajini, da ne bi več kraljeval v Jeruzalemu; in naložil je deželi globo: sto talentov srebra in talent zlata.

³⁴Şi Faraon Neco a pus împărat pe Eliachim, fiul lui Iosia, în locul tatălui său Iosia, şi i -a schimbat numele în Ioiachim. A luat pe Ioahaz, care a mers în Egipt şi a murit acolo.

³⁴In Faraon Neko je postavil Eljakima, sina Josijevega, za kralja namesto Josija, očeta njegovega, in premenil mu je ime v Jojakima. Joahaza pa je vzel s seboj; in ta je prišel v Egipt in je tam umrl.

³⁵Ioiachim a dat lui Faraon argintul şi aurul; dar a trebuit să pună bir asupra ţării ca să scoată argintul acesta, cerut de Faraon; a hotărît partea fiecăruia, şi a cerut dela poporul ţării argintul şi aurul pe care trebuia să -l dea lui Faraon Neco.

³⁵In Jojakim je dal srebro in zlato Faraonu; toda naložil je doklade deželi, da bi dala tisti denar po Faraonovem povelju: izterjal je srebra in zlata od ljudstva v deželi, od vsakega po cenitvi njegovi, da plača Faraonu Neku.

³⁶Ioiachim avea douăzeci şi cinci de ani cînd a ajuns împărat, şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Zebuda, fata lui Pedaia, din Ruma.

³⁶Jojakim je bil petindvajset let star, ko je zakraljeval, in vladal je enajst let v Jeruzalemu. In materi njegovi je bilo ime Zebida, hči Pedajeva iz Rume.In delal je, kar je bilo hudo v očeh GOSPODOVIH, po vsem, kar so bili delali očetje njegovi.

³⁷El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuseră părinţii săi.

³⁷In delal je, kar je bilo hudo v očeh GOSPODOVIH, po vsem, kar so bili delali očetje njegovi.