¹David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mîna lui Saul.

¹In David je govoril GOSPODU besede te pesmi v dan, ko ga je GOSPOD otel iz roke vseh sovražnikov njegovih in iz roke Savlove,

²El a zis: ,,Domnul este stînca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu.

²in dejal je: GOSPOD je skala moja in visok grad moj in rešitelj moj, prav moj.

³Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea... care mă mîntuieşte, turnul...... meu cel înalt şi scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.

³Bog skale moje, v njem mi bode zavetje, ščit moj in rešenja mojega rog, visoka trdnjava moja in moje pribežališče. Moj rešitelj, ti me rešuješ nasilstva!

⁴Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, şi sînt izbăvit de vrămaşii mei.

⁴Hvale vrednega GOSPODA bom klical in tako se rešim sovražnikov svojih.

⁵Căci valurile morţii mă înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;

⁵Kajti valovi smrti so me zagrnili, hudourniki Belijalovi so me prestrašili.

⁶legăturile mormîntului mă înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră.

⁶Peklenske vezi [Hebr. vezi šeola.] so me opele, smrtne zanke so me zajele.

⁷În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.

⁷V stiski svoji sem klical GOSPODA, da, klical sem k Bogu svojemu, in začul je glas moj iz svetišča svojega in vpitje moje je prišlo do ušes njegovih.

⁸Atunci pămîntul s'a cutremurat şi s'a clătinat, temeliile cerului s'au mişcat şi s'au zguduit, pentrucă El Se mîniase.

⁸Tu se je zgenila in stresla zemlja, podstave nebes so se gibale in majale, ker se je srdil.

⁹Fum se ridica din nările Lui, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.

⁹Dim se je valil iz nosnic njegovih, in ogenj iz ust njegovih je požiral, žerjavica je prhala od njega.

¹⁰A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui.

¹⁰Nagnil je nebo ter stopil doli, in oblačna temota mu je bila pod nogami.

¹¹Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea pe aripile vîntului;

¹¹In sedeč na kerubu, je letel, in videti ga je bilo na vetra perotih.

¹²era înconjurat cu întunerecul ca şi cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape şi cu nori întunecoşi.

¹²In temo si je napravil za šatore okoli sebe, grmade vodá, roje oblakov.

¹³Din strălucirea care era înaintea Lui schinteiau cărbuni de foc.

¹³Od svita pred njim se je vnela žerjavica ognjena.

¹⁴Domnul a tunat din ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul;

¹⁴Na nebesih je grmel GOSPOD, in Najvišji je dal slišati svoj glas.

¹⁵a aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a aruncat fulgerul, şi i -a pus pe fugă.

¹⁵In izstrelil je pšice ter sovražnike razkropil, strelo, in jih je zbegal.

¹⁶Fundul mării s'a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui.

¹⁶Tedaj so se prikazale struge morja, podstave zemlje so se odgrnile po svarilu GOSPODOVEM, od sape jeze njegove.

¹⁷El şi -a întins mîna de sus din înălţime, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari;

¹⁷Iz višine je posegel in me prijel, potegnil me je iz mnogih vodá.

¹⁸m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei cari erau mai tari decît mine.

¹⁸Rešil me je močnega neprijatelja mojega, sovražilcev mojih, ker so mi bili premočni.

¹⁹Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,

¹⁹Naskočili so me ob dnevu nesreče moje, a GOSPOD mi je bil podpora

²⁰El m'a scos la loc larg. El m'a mîntuit, pentrucă mă iubeşte.

²⁰in me je izpeljal na plano, rešil me je, ker me je ljubil.

²¹Domnul mi -a răsplătit după nevinovăţia mea, mi -a făcut după curăţia mînilor mele;

²¹Podelil mi je GOSPOD po pravičnosti moji, po čistosti mojih rok mi je povrnil.

²²căci am păzit căile Domnului, nu m'am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.

²²Kajti držal sem se poti GOSPODOVIH ter se nisem zlobno odvrnil od Boga svojega.

²³Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.

²³Zakaj vse sodbe njegove so bile pred mojimi očmi, in od postav njegovih nisem odstopil.

²⁴Am fost fără vină înaintea Lui, m'am păzit de fărădelegea mea.

²⁴In popolnoma sem mu bil vdan ter sem se varoval, da ne ravnam krivično.

²⁵De aceea Domnul mi -a răsplătit nevinovăţia mea, după curăţia mea înainte Lui.

²⁵In povrnil mi je GOSPOD po pravičnosti moji, po čistosti moji pred njegovimi očmi.

²⁶Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,

²⁶Milosrčnemu se izkazuješ milosrčnega, popolnoma vdanemu se izkazuješ popolnega;

²⁷cu cel curat eşti curat, cu cel îndărătnic Te porţi după îndărătnicia lui.

²⁷kdor je čist, njemu se kažeš čistega, a popačenemu nasprotnega.

²⁸Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mîndri.

²⁸In ljudstvo ubogo otimlješ, proti prevzetnim pa so tvoje oči, da jih ponižaš.

²⁹Da, Tu eşti lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunerecul meu.

²⁹Kajti ti si svetilnica moja, o GOSPOD! GOSPOD razjasnjuje tmine moje.

³⁰Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.

³⁰Kajti s teboj prodiram skozi krdelo, z Bogom svojim preskakujem zid.

³¹Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, cuvîntul Domnului este curăţit; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El.

³¹Tega Boga mogočnega pot je brezmadežna; govor GOSPODOV je prečiščen; ščit je vsem, ki pribegajo k njemu.

³²Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?

³²Kajti kdo je Bog mogočni razen GOSPODA? in kdo skala razen našega Boga?

³³Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă....

³³Bog mogočni je močna trdnjava moja in vodi v popolnosti mojo pot.

³⁴El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.

³⁴Stori noge moje enake jelenjim in me stavi na višine moje.

³⁵Îmi deprinde mînile la luptă, şi braţele mele întind arcul de aramă.

³⁵Vadi za boj roke moje, da napnem z ramo svojo lok bronasti.

³⁶Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, şi ajung mare prin bunătatea Ta.

³⁶Dal si mi tudi zveličanja svojega ščit, in ljubeznivost tvoja me je poveličala.

³⁷Lărgeşti drumul supt paşii mei, şi picioarele mele nu se clatină.

³⁷Razširil si prostor korakom mojim pod mano, in členki mojih nog niso omagovali.

³⁸Urmăresc pe vrăjmaşii mei, şi -i nimicesc, nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.

³⁸Zasledoval sem sovražnike svoje in jih zatiral, in nisem se vrnil, dokler niso bili pokončani.

³⁹Îi nimicesc, îi zdrobesc, de nu se mai scoală; cad subt picioarele mele.

³⁹Pokončal sem jih in zdrobil, da ne morejo vstati, da, padli so mi pod noge.

⁴⁰Tu mă încingi cu putere pentru luptă, răpui subt mine pe protivnicii mei.

⁴⁰Ker ti si me opasal z močjo za boj, upognil si podme nje, ki so se vzpenjali zoper mene.

⁴¹Faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi nimicesc pe ceice mă urăsc.

⁴¹In zapodil si v beg sovražnike moje, da jih ugonobim, ki me sovražijo.

⁴²Se uită în jurul lor, şi nu -i cine să -i scape. Strigă către Domnul dar nu le răspunde!

⁴²Ozirali so se, a ni ga bilo, ki bi jih rešil – h GOSPODU, a ni jih uslišal.

⁴³Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.

⁴³Tedaj sem jih strl kakor prah zemlje, pogazil in razteptal sem jih kakor blato na ulicah.

⁴⁴Mă scapi din neînţelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor... pe care nu -l cunoşteam îmi este supus.

⁴⁴Ti si me tudi otel iz prepirov ljudstva mojega in si me ohranil, da bodem narodom za glavo; ljudstvo, ki ga nisem poznal, mi bo služilo.

⁴⁵Fiii străinului mă linguşesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă.

⁴⁵Tujci se mi bodo vdajali z laskanjem; komaj začujejo o meni, se mi bodo pokorili.

⁴⁶Fiii străinului leşină dela inimă, tremură cînd ies afară din cetăţuie.

⁴⁶Tujci bodo koprneli in pritrepetavali iz gradov svojih.

⁴⁷Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele,

⁴⁷Živ je GOSPOD; in hvaljena bodi skala moja in naj se povišuje Bog, skala rešenja mojega,

⁴⁸Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele,

⁴⁸ta Bog mogočni, ki mi daje maščevanje in spravlja ljudstva podme

⁴⁹şi care mă face să scap de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă izbăveşti de omul asupritor.

⁴⁹in me izpeljava izsredi sovražnikov mojih. Da, ti me povzdiguješ nadnje, ki vstajajo zoper mene, siloviteža me otimlješ.

⁵⁰De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Şi voi cînta spre slava Numelui Tău.

⁵⁰Zato te bom hvalil, o GOSPOD, med narodi in psalme prepeval imenu tvojemu.Veliko in obilo rešenje daje kralju svojemu in milost izkazuje maziljencu svojemu, Davidu, in semenu njegovemu na veke.

⁵¹El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţei... lui, pentru totdeauna.``

⁵¹Veliko in obilo rešenje daje kralju svojemu in milost izkazuje maziljencu svojemu, Davidu, in semenu njegovemu na veke.