¹Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai mari ai lui, şi a băut vin înaintea lor.

¹Belsazar kralj je napravil tisočim mogočnežem svojim veliko gostovanje in je pil vino pred tisočimi.

²Şi în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint, pe cari le luase tatăl său Nebucadneţar din Templul dela Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

²Belsazar zapove, ko se je napil vina, naj prineso zlate in srebrne posode, ki jih je bil oče njegov Nebukadnezar vzel iz templja v Jeruzalemu, da bodo pili iz njih kralj in mogočneži njegovi, žene in priležnice njegove.

³Au adus îndată vasele de aur, cari fuseseră luate din Templu, din casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi au băut din ele împăratul şi mai marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.

³Tedaj prineso zlate posode, ki so bile vzete iz svetišča hiše Božje v Jeruzalemu; in pili so iz njih kralj in mogočneži njegovi, žene in priležnice njegove.

⁴Au băut vin, şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fer, de lemn şi de piatră.

⁴Pili so vino in hvalili bogove iz zlata in srebra, iz brona, železa, lesa in kamena.

⁵În clipa aceea, s'au arătat degetele unei mîni de om, şi au scris, în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mînă, care a scris.

⁵V isti uri se pokažejo prsti človeške roke in pišejo, svetilniku nasproti, po pobeljeni steni kraljeve palače. In kralj je videl konec roke, ki je pisala.

⁶Atunci împăratul a îngălbenit, şi gîndurile atît l-au tulburat că i s'au desfăcut încheieturile şoldurilor, şi genunchii i s'au izbit unul de altul.

⁶Tedaj se izpremeni jasno lice kraljevo in misli njegove ga preplašijo, in vezi njegovega ledja se razrešijo in koleni trkata drugo ob drugo.

⁷Împăratul a strigat în gura mare să i se aducă cetitorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvîntul şi a zis înţelepţilor Babilonului: ,,Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi -o va tîlcui, va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gît, şi va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.``

⁷Kralj glasno zakliče, naj pripeljejo noter rotilce, Kaldejce in vedeževalce. Potem kralj izpregovori in veli modrijanom babilonskim: Kdor koli prečita to pismo in mi oznani njega razlago, bo oblečen v škrlat, dobi zlato verižico na vrat in bode tretji oblastnik v kraljestvu.

⁸Toţi înţelepţii împăratului au intrat, dar n'au putut nici să citească scrisoarea şi nici s'o tîlcuiască împăratului.

⁸Nato pridejo vsi modrijani kraljevi; a niso mogli čitati pisma, ne oznaniti kralju razlage njegove.

⁹Din pricina aceasta împăratul Belşaţar s'a spăimîntat foarte tare, faţa i s'a îngălbenit şi mai marii lui au rămas încremeniţi.

⁹Tedaj se kralj Belsazar silno prestraši in barva v licu se mu izpremeni, in mogočneži njegovi so bili v strahu.

¹⁰Împărăteasa, la auzul cuvintelor împăratului şi mai marilor lui, a intrat în odaia ospăţului, a luat cuvîntul şi a vorbit astfel: ,,Să trăieşti vecinic, împărate! Să nu te turbure gîndurile tale, şi să nu ţi se îngălbenească faţa!

¹⁰Vsled besed kraljevih in mogočnežev njegovih stopi stara kraljica v jedilno dvorano. Kraljica izpregovori in reče: Kralj, žívi vekomaj! Naj te ne plašijo misli tvoje in ne izpremeni se naj jasnost lica tvojega!

¹¹În împărăţia ta este un om, care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi; şi pe vremea tatălui tău, s'au găsit la el lumini, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască. De aceea împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l -a pus mai mare peste vrăjitori, cititori în stele, Haldei, ghicitori,

¹¹Je mož v kraljestvu tvojem, v katerem je svetih bogov duh; in v dneh očeta tvojega se je pokazalo v njem razsvetljenje in razumnost in modrost enaka modrosti bogov; in kralj Nebukadnezar, oče tvoj, ga je postavil za višjega pismoukov, rotilcev, Kaldejcev in vedeževalcev, tvoj oče, o kralj!

¹²şi anume, pentrucă s'a găsit la el, la Daniel, numit de împărat Beltşaţar, un duh înalt, ştiinţă şi pricepere, putinţa să tîlcuiască visele, să lămurească întrebările grele, şi să deslege lucrurile încîlcite. Să fie chemat dar Daniel, şi el îţi va da tîlcuirea!``

¹²zato ker je imel tisti Daniel, ki mu je kralj dal ime Beltsazar, odličnega duha in znanje in razumnost, da je razlagal sanje in razjasnjeval zagonetke in razreševal zamotane reči. Pokličejo naj torej Daniela, in on oznani razlago.

¹³Atunci Daniel a fost adus înaintea împăratului. Împăratul a luat cuvîntul, şi a zis lui Daniel: ,,Tu eşti Daniel acela, unul din prinşii de război ai lui Iuda, pe cari i -a adus aici din Iuda, tatăl meu împăratul?

¹³Nato so pripeljali Daniela pred kralja. Kralj izpregovori in reče Danielu: Si li ti Daniel, eden iz ujetnikov Judovih, ki jih je pripeljal z Judovega kralj, oče moj?

¹⁴Am aflat despre tine că ai în tine duhul dumnezeilor, şi că la tine se găsesc lumini, pricepere, şi o înţelepciune nemaipomenită.

¹⁴Slišal sem zate, da je duh bogov v tebi ter da so našli pri tebi razsvetljenje in razumnost in izredno modrost.

¹⁵Au adus înaintea mea pe înţelepţi şi pe cititorii în stele, ca să citească scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuiască; dar n'au putut să tîlcuiască aceste cuvinte.

¹⁵In sedaj so bili pripeljani predme modrijani, rotilci, da bi prečitali to pismo in mi oznanili njega razlago; ali ne morejo pomena stvari razložiti.

¹⁶Am aflat că tu poţi să tîlcuieşti şi să deslegi întrebări grele; acum, dacă vei putea să citeşti scrierea aceasta şi să mi -o tîlcuieşti, vei fi îmbrăcat cu purpură, vei purta un lănţişor de aur la gît, şi vei avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei!``

¹⁶O tebi sem pa slišal, da moreš dati razlago in razrešiti zamotane reči. Če torej moreš prečitati to pismo in mi njega razlago oznaniti, boš oblečen v škrlat, zlato verižico dobiš na vrat in tretji oblastnik bodeš v kraljestvu.

¹⁷Daniel a răspuns îndată înaintea împăratului: ,,Ţine-ţi darurile, şi dă altuia răsplătirile tale! Totuş voi citi împăratului scrierea, şi i -o voi tîlcui.

¹⁷Tedaj odgovori Daniel in reče kralju: Darovi tvoji naj ostanejo tebi in darila svoja daj drugemu; vendar prečitam pismo kralju in mu oznanim razlago.

¹⁸Împărate, Dumnezeul cel Prea Înalt dăduse tatălui tău Nebucadneţar: împărăţie, mărime, slavă şi strălucire;

¹⁸Ti, o kralj! Bog Najvišji je dal Nebukadnezarju, očetu tvojemu, kraljestvo in velikost in čast in slavo;

¹⁹şi din pricina mărimii pe care i -o dăduse, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile se temeau şi tremurau înaintea lui. Căci împăratul omora pe cine voia, şi lăsa cu viaţă pe cine voia; înălţa pe cine voia, şi scobora pe cine voia.

¹⁹in zavoljo velikosti, ki mu jo je dal, so trepetala vsa ljudstva, vsi narodi in jeziki in se ga bali. Kogar je hotel, je ubil, in kogar je hotel, je ohranil živega; kogar je hotel, je poveličal, in kogar je hotel, je ponižal.

²⁰Dar cînd i s'a îngîmfat inima şi i s'a împietrit duhul pînă la mîndrie, a fost aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi a fost despuiat de slava lui;

²⁰Toda ko se je prevzelo srce njegovo in se je zakrknil duh njegov in je postal prezaupen, je bil pahnjen s kraljevskega prestola in njegovo veličastvo mu je bilo vzeto.

²¹a fost izgonit din mijlocul copiilor oamenilor, inima i s'a făcut ca a fiarelor, şi a locuit la un loc cu măgarii sălbatici; i-au dat să mănînce iarbă ca la boi, şi trupul i -a fost udat cu roua cerului, pînă cînd a recunoscut că Dumnezeul cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea.

²¹In vržen je bil izmed otrok človeških in srce mu je postalo enako zverinskemu in bivališče je imel z divjimi osli; redili so ga s travo kakor vole in telo njegovo se je močilo z roso nebeško, dokler ni spoznal, da Bog Najvišji vlada v kraljestvu človeškem ter postavi čezenj, kogar hoče.

²²Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcarcă ai ştiut toate aceste lucruri.

²²In ti, Belsazar, sin njegov, si nisi ponižal srca svojega, čeprav si vedel to vse.

²³Ci te-ai înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din casa Lui au fost aduse înaintea ta, şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fer, de lemn şi de piatră, cari nici nu văd, nici n'aud, şi nici nu pricep nimic, şi n'ai slăvit pe Dumnezeul în mîna căruia este suflarea ta şi toate căile tale!

²³A ti si se povzdignil zoper Gospoda nebes; in prinesli so predte posode hiše njegove, ti pa in mogočneži tvoji, žene in priležnice tvoje, vi ste pili vino iz njih. In hvalil si bogove iz srebra in zlata, iz brona, železa, lesa in kamena, ki ne vidijo, ne slišijo in ne čutijo; Boga pa, v čigar roki je dihanje tvoje in pri katerem so vsa pota tvoja, nisi poslavil.

²⁴De aceea a trimes El acest cap de mînă, care a scris scrierea aceasta.

²⁴Tedaj je bil poslan del tiste roke izpred Njega in to pismo narisano.

²⁵Iată însă scrierea care a fost scrisă: ,,Numărat, numărat, cîntărit, şi împărţit!``

²⁵In to je pismo, ki je bilo narisano: MENE, MENE, TEKEL UFARSIN. [T. j. Seštet, seštet, pretehtan in razdeljen.]

²⁶Şi iată tîlcuirea acestor cuvinte. Numărat, înseamnă că Dumnezeu ţi -a numărat zilele domniei, şi i -a pus capăt.

²⁶To pa je razlaga reči: MENE: seštel je Bog kraljevanje tvoje in mu naredil konec.

²⁷Cîntărit, înseamnă că ai fost cîntărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor!

²⁷TEKEL: pretehtan si bil na tehtnici in prelehak si se izkazal.

²⁸Împărţit, înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită, şi dată Mezilor şi Perşilor!``

²⁸PERES: razdeljeno je kraljestvo tvoje in dano Medom in Peržanom.

²⁹Îndată, Belşatar a dat poruncă, şi au îmbrăcat pe Daniel cu purpură, i-au pus un lănţişor de aur la gît, şi au dat de ştire că va avea locul al treilea în cîrmuirea împărăţiei.

²⁹Tedaj zapove Belsazar, in oblekli so Daniela v škrlat in mu deli zlato verižico okoli grla in razglasili, da bodi tretji oblastnik v kraljestvu.

³⁰Dar chiar în noaptea aceea, Belşaţar, împăratul Haldeilor, a fost omorît.

³⁰Še to noč je bil umorjen Belsazar, kralj Kaldejcev.In Darij Medec je dobil kraljestvo, ko je bil blizu dvainšestdeset let star.

³¹Şi a pus mîna pe împărăţie Dariu, Medul, care era în vîrstă de şasezeci şi doi de ani.

³¹In Darij Medec je dobil kraljestvo, ko je bil blizu dvainšestdeset let star.