¹Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

¹Mrtve muhe napravijo, da se mazilarju mazilo skazi in usmradi: enako malo neumnosti lahko prevlada modrost in slavo.

²Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

²Modrega srce je na pravi strani njegovi, a bedakovo na napačni.

³Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

³Saj tudi ko po poti gre, manjka bedaku razuma in vsakemu pove, da je bedak.

⁴Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

⁴Ako se vzdigne vladarjeva jeza zoper tebe, ne zapusti mesta svojega; kajti krotkost zabrani velike pregrehe.

⁵Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

⁵Je zlo, ki sem ga videl pod solncem, pomota namreč, ki jo povzroča vladar:

⁶nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

⁶neumnost posajajo na najvišja mesta in bogatini morajo sedeti na nizkih.

⁷Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

⁷Videl sem hlapce na konjih, knezi pa so šli peš kakor hlapci.

⁸Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

⁸Kdor koplje jamo, lahko pade vanjo, in kdor predira ograjo, ga piči gad.

⁹Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

⁹Kdor lomi kamenje, se lahko ž njim poškoduje, in kdor kolje drva, je v nevarnosti od njih.

¹⁰Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

¹⁰Kadar se železo skrha in ostrine kdo ne nabrusi, tedaj mora človek bolj napenjati svojo moč; ali modrost je koristna, da dosežeš uspeh.

¹¹Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

¹¹Če kača piči, preden jo zakolne, nima nič dobička zaklinjalec.

¹²Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

¹²Besede iz ust modrega moža so milobne, ustnice bedakove pa njega samega pogoltnejo.

¹³Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

¹³Začetek besed ust njegovih je neumnost in konec govorjenja njegovega je zlobna blaznost.

¹⁴Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

¹⁴Bedak rad govori veliko besed; toda človek ne ve, kaj bode, in kar pride za njim, kdo mu oznani?

¹⁵Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

¹⁵Trud bedaka izmozgava, ker niti ne ve, kako bi šel v mesto.

¹⁶Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

¹⁶Gorje ti, o dežela, ako je tvoj kralj otrok in tvoji knezi se gosté že zjutraj!

¹⁷Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

¹⁷Srečna si, o dežela, če je tvoj kralj sin plemenitnikov in tvoji knezi jedo o pravem času v okrepčavo in ne iz požrešnosti!

¹⁸Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

¹⁸Vsled lenobe gnije streha in po zanikarnosti kaplje v hišo.

¹⁹Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

¹⁹Gostí se napravljajo v razveseljevanje in vino razvedruje življenje, denar pa zagotovi vse.Ne preklinjaj kralja, še v svojih mislih ne, in v svoji spalnici ne kolni bogatina, kajti ptice nebeške bi odnesle glas in krilatci bi oznanil besedo.

²⁰Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.

²⁰Ne preklinjaj kralja, še v svojih mislih ne, in v svoji spalnici ne kolni bogatina, kajti ptice nebeške bi odnesle glas in krilatci bi oznanil besedo.