¹Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

¹Dobro ime je boljše nego dišeče mazilo in dan smrti boljši nego dan rojstva.

²Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

²Bolje je iti v hišo žalosti nego v hišo pojedine, ker v oni se vidi konec vseh ljudi, in živeči si to vtisne v srce.

³Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

³Boljša je žalost nego smeh, kajti po otožnem obličju se poboljšava srce.

⁴Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

⁴Srce modrih je v hiši žalosti, bedakov srce pa v hiši veselja.

⁵Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

⁵Bolje je poslušati karanje modrega nego petje bedakov.

⁶Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

⁶Kajti smeh bedakov je kakor prasketanje trnja, gorečega pod loncem. Tudi to je ničemurnost.

⁷Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

⁷Res, nasilstvo omami modrega in podkupilo uniči razum.

⁸Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

⁸Boljši je konec reči nego njen začetek; boljši je potrpežljivi nego ošabni.

⁹Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

⁹Ne bodi prenaglega duha za jezo, kajti jeza počiva v nedrjih bedakov.

¹⁰Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

¹⁰Ne govóri: Kako da so bili prejšnji dnevi boljši nego sedanji? Kajti tega ne vprašuješ v modrosti.

¹¹Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

¹¹Modrost je enako dobra kakor dediščina in še boljša njim, ki gledajo solnce.

¹²Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

¹²Kajti modrost je obrana in denar je obrana, toda prednost znanja je ta, da modrost ohrani v življenju njega, kdor jo ima.

¹³Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

¹³Glej delo Božje! Kajti kdo more zravnati, kar je on skrivil?

¹⁴În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

¹⁴Ob dnevi blagostanja bodi vesel, a ob dnevi nesreče pomisli: Tudi ta dan je Bog naredil z onim vred, da človek ne iznajde, kar bode za njim.

¹⁵Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

¹⁵Marsikaj sem videl v dnevih ničemurnosti svoje: je pravičnik, ki gine v pravičnosti svoji, in je brezbožnik, ki podaljša življenje svoje v hudobnosti svoji.

¹⁶Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

¹⁶Ne bodi prepravičen in ne kaži se modrega čez mero: zakaj bi se pogubljal?

¹⁷Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

¹⁷Ne bodi preveč brezbožen in ne bodi bedast: zakaj bi umrl, preden pride tvoj čas?

¹⁸Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

¹⁸Dobro je, da se oprimeš tega, pa tudi onega ne izpustiš iz roke, zakaj kdor se boji Boga, uide vsem tem skrajnostim.

¹⁹Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

¹⁹Modrost jači modrega bolj nego deset mogotcev, ki so v mestu.

²⁰Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

²⁰Res, na zemlji ni pravičnega človeka, ki dela dobro in ne greši.

²¹Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

²¹Naj ti tudi ne sega do srca vse, kar se govori, da ne boš moral slišati, kako te hlapec tvoj preklinja;

²²Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

²²kajti mnogoterikrat, tvoje srce ve, si tudi ti druge klel.

²³Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis: ,,Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

²³Vse to sem preizkušal v modrosti. Dejal sem: Hočem biti moder, a daleč je ostala od mene modrost.

²⁴Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

²⁴Daleč je, kar je, in pregloboko: kdo more to doseči?

²⁵M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

²⁵Obrnil sem se in srce mi je bilo namenjeno, spoznavati in zasledovati in iskati modrost in pravi razsodek, da bi spoznal, kako je brezbožnost neumna in nespamet besna.

²⁶Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

²⁶In našel sem, kar je grenkejše nego smrt: ženo, čije srce se mreže in zadrge in roke njene spone. Kdor je ugoden Bogu, ji ubeži, grešnika pa ulovi.

²⁷Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

²⁷Poglej, to sem našel, pravi Propovednik, ko sem zlagal drugo z drugim, da bi dobil pravi razsodek:

²⁸iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

²⁸Česar duša moja še vedno išče, pa nisem našel, je to: enega moža iz tisoč sem našel, ali žene med temi vsemi nisem našel nobene.Poglej, samo to sem našel, da je Bog ustvaril človeka poštenega, oni pa iščejo veliko spletk!

²⁹Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.

²⁹Poglej, samo to sem našel, da je Bog ustvaril človeka poštenega, oni pa iščejo veliko spletk!