¹Era pe vremea lui Ahaşveroş, al acelui Ahaşveroş care domnea dela India pînă în Etiopia peste o sută douăzeci şi şapte de ţinuturi.

¹In zgodi se v dneh Ahasvera (to je tisti Ahasver, ki je kraljeval od Indije do Etiopije nad sto in sedemindvajsetimi pokrajinami),

²Împăratul Ahaşveroş şedea atunci pe scaunul lui împărătesc la Susa, în capitală.

²v tistih dneh, ko je sedel kralj Ahasver na kraljestva svojega prestolu, ki je bil v gradu Susanskem,

³În al treilea an al domniei lui, a dat un ospăţ tuturor domnitorilor şi slujitorilor săi. Căpeteniile oştirii Perşilor şi Mezilor, mai marii şi capii ţinuturilor, s'au strîns înaintea lui.

³v tretjem letu vladanja svojega, da je napravil gostovanje vsem knezom in hlapcem svojim: vojaštvo Perzije in Medije, plemenitniki in pokrajinski poglavarji so bili zbrani pred njim,

⁴El le -a arătat bogăţia strălucită a împărăţiei lui şi slava minunată a mărimii lui, în multe zile, timp de o sută optzeci de zile.

⁴ko jim je dal videti bogastvo slavnega kraljestva svojega in dragoceno sijajnost veličastva svojega mnogo dni, namreč sto in osemdeset dni.

⁵După ce au trecut aceste zile, împăratul a dat întregului popor care se afla în capitala Susa, dela cel mai mare pînă la cel mai mic, un ospăţ, care a ţinut şapte zile, în curtea grădinii casei împărăteşti.

⁵In ko so se dopolnili ti dnevi, je kralj naredil gostovanje vsemu ljudstvu, ki je bilo navzočno v Susanu v gradu, velikim in malim, sedem dni, na dvorišču ob vrtu pri kraljevi palači.

⁶Covoare albe, verzi şi albastre, erau legate cu funii de in supţire şi de purpură de nişte verigi de argint şi de nişte stîlpi de marmoră. Paturi de aur şi de argint stăteau pe o podeală de porfir, de marmoră, de sidef şi de pietre negre.

⁶Beli in škrlatnomodri bombaževi zastori so bili razobešeni z vrvicami iz bele tenčice in škrlata na srebrnih obročkih in na marmornih stebrih; počivalnice iz zlata in srebra so stale na tleh, vloženih z zelenim in belim marmorjem in z bisernjakom in s črnim marmorjem.

⁷Iar de băut turnau în vase de aur, de felurite soiuri. Era belşug de vin împărătesc, mulţămită dărniciei împăratului.

⁷In piti so jim dajali iz zlatih posod, in posode so bile vselej druge in druge, in kraljevega vina je bilo obilo po kraljevi darežljivosti.

⁸Dar nimeni nu era silit să bea, căci împăratul poruncise tuturor oamenilor din casa lui să facă după voia fiecăruia.

⁸In pitje je bilo po redu, ne da bi bil kdo silil; zakaj tako je kralj naročil vsem upravnikom hiše svoje, da naj vsakemu store, kakor mu je všeč.

⁹Împărăteasa Vasti a dat şi ea un ospăţ femeilor, în casa împărătească a împăratului Ahaşveroş.

⁹Tudi kraljica Vasti je napravila gostovanje ženam v kraljevi hiši, ki je bila kralja Ahasvera.

¹⁰A şaptea zi, pe cînd inima împăratului era veselă de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona Bigta, Abagta, Zetar şi Carcas, cei şapte fameni cari slujeau înaintea împăratului Ahaşveroş,

¹⁰In sedmi dan, ko je bil kralj dobre volje od vina, je velel Mehumanu, Biztu, Harbonu, Bigtu, Abagtu, Zetarju in Karkasu, sedmim komornikom, ki so služili pred kraljem Ahasverom,

¹¹să aducă în faţa lui pe împărăteasa Vasti, cu cununa împărătească, pentruca să arate frumuseţa ei popoarelor şi mai marilor săi, căci era frumoasă la chip.

¹¹naj predenj pripeljejo kraljico Vasto s kraljevsko krono, da bi pokazal ljudstvom in knezom nje lepoto, zakaj lepa je bila.

¹²Dar împărăteasa Vasti n'a vrut să vină, cînd a primit prin fameni porunca împăratului. Şi împăratul s'a supărat foarte tare, s'a aprins de mînie.

¹²Ali kraljica Vasti ni hotela priti po kraljevi besedi, ki so jo sporočili komorniki. Zato se kralj razsrdi in jeza se razvname v njem.

¹³Atunci împăratul a vorbit cu înţelepţii cari cunoşteau obiceiurile vremii. Căci aşa se puneau la cale treburile împăratului: înaintea tuturor celor ce cunoşteau legile şi dreptul.

¹³Tedaj veli kralj modrijanom, ki so bili vešči časom (kajti tako se je reševala vsaka stvar kraljeva vpričo vseh, ki so znali zakon in pravo;

¹⁴Avea lîngă el pe Carşena, pe Şetar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, şapte domnitori ai Persiei şi Mediei, cari vedeau faţa împăratului şi cari aveau locul întîi în împărăţie.

¹⁴in njemu najbližji so bili Karsena, Setar, Admata, Tarsis, Meres, Marsena in Memukan, sedmero vojvod Perzije in Medije, ki so gledali obličje kraljevo in na prvem mestu sedeli v kraljestvu):

¹⁵,,Ce trebuie``, a zis el, ,,să se facă împărătesei Vasti, după lege, pentrucă n'a împlinit ce i -a poruncit împăratul Ahaşveroş prin fameni?``

¹⁵Kaj je storiti po zakonu kraljici Vasti, ker ni izvršila povelja kralja Ahasvera, ki so ga sporočili komorniki?

¹⁶Memucan a răspuns înaintea împăratului şi domnitorilor: ,,Nu numai faţă de împărat s'a purtat rău împărăteasa Vasti; ci şi faţă de toţi domnitorii şi toate popoarele cari sînt în toate ţinuturile împăratului Ahaşveroş.

¹⁶In Memukan odgovori pred kraljem in vojvodami: Kraljica Vasti se ni pregrešila samo zoper kralja, ampak tudi zoper vse kneze in zoper vsa ljudstva, kar jih je v vseh pokrajinah kralja Ahasvera.

¹⁷Căci fapta împărătesei va ajunge la cunoştinţa tuturor femeilor, şi le va face să-şi nesocotească bărbaţii. Ele vor zice: ,Împăratul Ahaşveroş a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vasti, şi ea nu s'a dus.`

¹⁷Kajti to dejanje kraljice se raznese do vseh žen in bodo prezirale svoje može, ko se bo pravilo: Kralj Ahasver je velel kraljici Vasti, naj pride predenj, ali ni prišla!

¹⁸Şi în ziua aceasta crăiesele Persiei şi Mediei, cari vor afla de fapta împărătesei, vor vorbi tot aşa tuturor căpeteniilor împăratului: de aici va veni mult dispreţ şi mînie.

¹⁸In še danes bodo kneginje v Perziji in Mediji, ki so slišale o kraljičinem dejanju, pravile isto vsem kraljevim knezom; odtod bode dosti zaničevanja in srda.

¹⁹Dacă împăratul găseşte cu cale, să se dea poruncă din partea lui şi să se scrie în legile Perşilor şi Mezilor, cu arătare că nu trebuie să se calce, o poruncă împărătească, după care Vasti să nu se mai arate înaintea împăratului Ahaşveroş. Iar împăratul să dea vrednicia de împărăteasă alteia, mai bună decît ea.

¹⁹Ako se zdi kralju dobro, naj izide njegovo povelje in bodi zapisano v postave Peržanov in Medov nepremenljivo: Da ne sme Vasti priti več pred kralja Ahasvera. In kralj naj da njeno kraljevo dostojanstvo drugi, ki je boljša nego ona.

²⁰Porunca împăratului se va vesti astfel în toată împărăţia lui, -căci este mare-şi toate femeile vor da cinste bărbaţilor lor, dela mare pînă la mic.``

²⁰In ko se zasliši kraljev razglas, ki ga izda, po vsej kraljevini njegovi (kajti je velika), bodo spoštovale vse žene svoje može, od velikega do malega.

²¹Părerea aceasta a fost primită de împărat şi de domnitori, şi împăratul a lucrat după cuvîntul lui Memucan.

²¹Ta nasvet se je videl dober kralju in knezom; in kralj je storil po besedi Memukanovi:kajti poslal je liste v vse kraljeve pokrajine, v vsako pokrajino po njenem pismu in vsakemu ljudstvu po njegovem jeziku, da naj bode vsak mož v hiši svoji gospodar in govori po jeziku ljudstva svojega.

²²A trimes scrisori tuturor ţinuturilor din împărăţia lui, fiecărui ţinut după scrierea lui, şi fiecărui popor după limba lui; ele spuneau că orice bărbat trebuie să fie stăpîn în casa lui, şi că va vorbi limba poporului său.

²²kajti poslal je liste v vse kraljeve pokrajine, v vsako pokrajino po njenem pismu in vsakemu ljudstvu po njegovem jeziku, da naj bode vsak mož v hiši svoji gospodar in govori po jeziku ljudstva svojega.