¹Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron în ţara Egiptului:

¹In GOSPOD je govoril Mojzesu in Aronu v deželi Egiptovski, rekoč:

²,,Luna aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului.

²Ta mesec vam bodi začetek mesecev, ta vam bodi prvi med meseci v letu.

³Vorbiţi întregei adunări a lui Israel, şi spuneţi -i: ,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

³Govorita vsemu zboru Izraelovemu, rekoč: Deseti dan tega meseca naj si priskrbi vsakdo jagnje za rodbinsko hišo, eno jagnje za hišo.

⁴Dacă sînt prea puţini în casă pentru un miel, să -l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceţi socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta.

⁴Če je pa hiša premajhna za eno jagnje, naj ga vzame on in njegov sosed, najbližji hiši njegovi, po številu duš; vsakterega štejte po tem, kolikor jé, na jagnje.

⁵Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veţi putea să luaţi un miel sau un ied.

⁵Jagnje bodi brez madeža, samec, leto staro; vzemite ga izmed ovac ali pa izmed koz.

⁶Să -l păstraţi pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; şi toată adunarea lui Israel să -l junghie seara.

⁶In hranili ga boste do štirinajstega dne tega meseca, in zakolje ga ves zbor občine Izraelove proti večeru.

⁷Să ia din sîngele lui, şi să ungă amîndoi stîlpii uşii şi pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.

⁷In vzamejo naj krvi in pomažejo ž njo oba podboja in naddurje pri hišah, v katerih ga bodo jedli.

⁸Carnea s'o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; şi anume s'o mănînce cu azimi şi cu verdeţuri amare.

⁸In jedli bodo meso njegovo tisto noč, pečeno na ognju, in opresne kruhe; z grenkimi zelišči naj ga jedo.

⁹Să nu -l mîncaţi crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît şi picioarele şi măruntaiele.

⁹Ne smete jesti ničesar od njega sirovega, tudi ne v vodi kuhanega, temuč pečeno na ognju: glavo njegovo z njegovimi nogami in z njegovim drobom vred.

¹⁰Să nu lăsaţi nimic din el pînă a doua zi dimineaţa; şi, dacă va rămînea ceva din el pe a doua zi dimineaţa, să -l ardeţi în foc.

¹⁰In ne pustite, da bi od njega kaj ostalo do jutra; če pa preostane kaj do jutra, sežgite na ognju.

¹¹Cînd îl veţi mînca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintele în picioare, şi toiagul în mînă; şi să -l mîncaţi în grabă; căci sînt Paştele Domnului.

¹¹Takole ga pa boste jedli: Ledja imejte opasana, opanke svoje na nogah in palico v roki; in jedli ga boste, kakor da proč hitite. GOSPODOVA je pasha [T. j. mimohod.].

¹²În noaptea aceea, Eu voi trece prin ţara Egiptului, şi voi lovi pe toţi întîii-născuţi din ţara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; şi voi face judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.

¹²Zakaj to noč pojdem skozi deželo Egiptovsko, in udarim vso prvenščino v deželi Egiptovski, od človeka do živali, in nad vsemi bogovi egiptovskimi napravim sodbo, jaz, GOSPOD.

¹³Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veţi fi. Eu voi vedea sîngele, şi voi trece pe lîngă voi, aşa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi ţara Egiptului.

¹³In ona kri vam bodi v znamenje na hišah, v katerih bodete: in ko zagledam kri, pojdem mimo vas, in ne pride nad vas šiba, vam v pogubljenje, kadar udarim deželo Egipt.

¹⁴Şi pomenirea acestei zile s'o păstraţi, şi s'o prăznuiţi printr'o sărbătoare în cinstea Domnului; s'o prăznuiţi ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.

¹⁴In ta dan vam bodi za spomin, in praznovali ga boste v praznik GOSPODU; kot večno postavo v svojih prihodnjih rodovih ga praznujte.

¹⁵Timp de şapte zile, veţi mînca azimi. Din cea dintîi zi veţi scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mînca pîne dospită, din ziua întîi pînă în ziua a şaptea, va fi nimicit din Israel.

¹⁵Sedem dni boste jedli opresne kruhe; takoj prvi dan odstranite kvas iz hiš svojih: zakaj kdorkoli bi jedel kaj kvašenega od prvega do sedmega dne, ta duša bo iztrebljena iz Izraela.

¹⁶În ziua dintîi veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă; şi în ziua a şaptea, veţi avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mîncarea fiecărui ins.

¹⁶In prvega dne imejte sveto zborovanje, tudi sedmega dne sveto zborovanje; nobenega dela ne boste ta čas opravljali, samo kar je treba vsakemu za živež, pripravite.

¹⁷Să ţineţi sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oştile voastre din ţara Egiptului; să ţineţi ziua aceea ca o lege vecinică pentru urmaşii voştri.

¹⁷Spoštujte torej praznik opresnikov, zakaj ravno tisti dan sem odpeljal trume vaše iz dežele Egiptovske; hranite torej ta dan v prihodnjih rodovih svojih kot večno postavo.

¹⁸În luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mîncaţi azimi, pînă în seara zilei a douăzeci şi una a lunii.

¹⁸Štirinajsti dan prvega meseca zvečer boste jedli opresnike do edenindvajsetega dne istega meseca zvečer.

¹⁹Timp de şapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băştinaş.

¹⁹Sedem dni ne bodi kvasu v hišah vaših, zakaj kdorkoli jé kaj kvašenega, iztrebljena bode duša njegova iz Izraelove občine, bodisi tujec ali rojen v deželi.

²⁰Să nu mîncaţi pîne dospită; ci, în toate locuinţele voastre, să mîncaţi azimi.``

²⁰Nič kvašenega ne boste jedli, v vseh prebivališčih svojih jejte kruhe opresne.

²¹Moise a chemat pe toţi bătrînii lui Israel, şi le -a zis: ,,Duceţi-vă de luaţi un miel pentru familiile voastre, şi junghiaţi Paştele.

²¹In pokliče Mojzes vse starejšine Izraelove in jim reče: Izberite in vzemite zase drobnico, po rodbinah svojih, in zakoljite pasho.

²²Să luaţi apoi un mănunchi de isop, să -l muiaţi în sîngele din strachină, şi să ungeţi pragul de sus şi cei doi stîlpi ai uşii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineaţa.

²²In vzemite šopek izopa in pomočite ga v kri, ki je v medenici, in pomažite naddurje in oba podboja s krvjo, ki je v medenici; a nihče izmed vas naj ne hodi ven skozi duri hiše svoje do jutra.

²³Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, şi va vedea sîngele pe pragul de sus şi pe cei doi stîlpi ai uşii, Domnul va trece pe lîngă uşă, şi nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.

²³GOSPOD namreč pojde skozi Egipt, da udari Egipčane; ko bo pa videl kri na naddurju in na obeh podbojih, pojde GOSPOD mimo hišnih duri ter ne dopusti, da bi šel morilec v hiše vaše vas pogubljat.

²⁴Să păziţi lucrul acesta ca o lege pentru voi şi pentru copiii voştri în veac.

²⁴Izpolnjujte torej to kot postavo zase in za otroke svoje vekomaj.

²⁵Cînd veţi intra în ţara, pe care v'o va da Domnul, după făgăduinţa Lui, să ţineţi acest obicei sfînt.

²⁵In ko pridete v deželo, ki vam jo da GOSPOD, kakor je bil obljubil, izpolnjujte to službo.

²⁶Şi cînd vă vor întreba copiii voştri: ,Ce însemnează obiceiul acesta?`

²⁶In kadar vam poreko vaši otroci: Kaj vam pomeni ta služba?

²⁷să răspundeţi: ,Este jertfa de Paşte în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, şi ne -a scăpat casele noastre.`` Poporul s'a plecat, şi s'a închinat pînă la pămînt.

²⁷odgovorite: Daritev pashe je to GOSPODU, ki je šel mimo hiš Izraelovih sinov v Egiptu, ko je tepel Egipčane, in naše hiše je otel. In ljudstvo se je priklonilo in molilo Boga.

²⁸Şi copiii lui Israel au plecat, şi au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

²⁸In sinovi Izraelovi so šli in storili tako; kakor je bil GOSPOD ukazal Mojzesu in Aronu, tako so storili.

²⁹La miezul-nopţii, Domnul a lovit pe toţi întîii născuţi din ţara Egiptului, dela întîiul-născut al lui Faraon, care şedea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al celui închis în temniţă, şi pînă la toţi întîii-născuţi ai dobitoacelor.

²⁹In zgodilo se je opolnoči, da je GOSPOD udaril vse prvorojeno v Egiptovski deželi, od prvenca Faraonovega, ki bi bil sedel na njegovem prestolu, do prvenca jetnikovega, ki je bil v ječi, tudi vso prvenščino živali.

³⁰Faraon s'a sculat noaptea, el şi toţi slujitorii lui, şi toţi Egiptenii; şi au fost mari ţipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.

³⁰In vstane Faraon po noči, on in vsi služabniki njegovi in vsi Egipčani, in nastalo je veliko vpitje po Egiptu, kajti ni bilo hiše, v kateri bi ne bilo mrtveca.

³¹În aceeaş noapte Faraon a chemat pe Moise şi pe Aaron, şi le -a zis: ,,Sculaţi-vă, ieşiţi din mijlocul poporului meu, voi şi copiii lui Israel. Duceţi-vă să slujiţi Domnului, cum aţi zis.

³¹In pokliče Mojzesa in Arona po noči in veli: Vstanite in odidite izmed ljudstva mojega, vidva in sinovi Izraelovi, in pojdite, služite GOSPODU, kakor sta govorila.

³²Luaţi-vă şi oile şi boii, cum aţi zis, duceţi-vă, şi binecuvîntaţi-mă.``

³²Tudi črede svoje in goveda svoja vzemite s seboj, kakor sta govorila, in pojdite; in me tudi blagoslovite!

³³Egiptenii zoreau poporul, şi se grăbeau să -i scoată din ţară, căci ziceau: ,,Altfel, toţi vom pieri.``

³³In Egipčani so ljudstvo silili, da se hitro odpravi iz dežele; kajti govorili so: Vsi poginemo!

³⁴Poporul şi -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Şi-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, şi le-au pus pe umeri.

³⁴In vzelo je ljudstvo testo svoje, preden se je skisalo, in svoje ponvice za pečenje, zavite v plaščih, na rame svoje.

³⁵Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, şi au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur şi haine.

³⁵In storili so sinovi Izraelovi, kakor je bil govoril Mojzes, in izprosili so od Egipčanov srebrnih in zlatih dragotin in oblačil.

³⁶Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor, cari le-au împlinit cererea. Şi astfel au jăfuit pe Egipteni.

³⁶GOSPOD pa je podelil ljudstvu milost v očeh Egipčanov, da so jim dali, česar so prosili. In oplenili so Egipčane.

³⁷Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape şase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii.

³⁷In odrinili so sinovi Izraelovi iz Ramesesa v Sukot, okoli šeststo tisoč pešcev, mož brez otrok.

³⁸O mulţime de oameni de tot soiul s'au suit împreună cu ei; aveau şi turme însemnate de oi şi boi.

³⁸Pa tudi dosti mešane druhali je šlo gori ž njimi, in črede in goveda, živine jako veliko.

³⁹Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt şi care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniţi de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, şi fără să-şi ia merinde cu ei.

³⁹In spekli so iz testa, ki so ga prinesli iz Egipta, opresne podpepelnike; kajti ni bilo skvašeno, ker so jih spodili iz Egipta, da se niso smeli obotavljati, pa tudi brašna si niso utegnili pripraviti.

⁴⁰Şederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.

⁴⁰In prebivanja Izraelovih sinov, odkar so bivali v Egiptu, je bilo štiristo in trideset let.

⁴¹Şi, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oştile Domnului au ieşit din ţara Egiptului.

⁴¹In zgodilo se je ob koncu teh štiristo in tridesetih let, zgodilo se je ravno tisti dan, da so odrinile vse vojske GOSPODOVE iz Egipta.

⁴²Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentrucă atunci i -a scos din ţara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toţi copiii lui Israel şi de urmaşii lor.

⁴²To je noč, ki naj se slovesno praznuje GOSPODU, ker jih je odpeljal iz dežele Egiptovske; to je noč GOSPODOVA, ki naj se slovesno praznuje pri vseh Izraelovih sinovih v njih pokolenjih.

⁴³Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron: ,,Iată porunca privitoare la Paşte: niciun străin să nu mănînce din ele.

⁴³In govoril je GOSPOD Mojzesu in Aronu: To bodi postava o velikonočnem jagnjetu [Hebr. pashi.]: Noben tujec ne sme jesti od njega.

⁴⁴Să tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, şi apoi să mănînce din ele.

⁴⁴Vsakega hlapca pa, ki ga je kdo kupil z denarjem, obreži, potem naj jé od njega.

⁴⁵Veneticul şi simbriaşul să nu mănînce.

⁴⁵Priseljenec in najemnik ne jej od njega.

⁴⁶Să nu le mănînce decît într'o singură casă; să nu luaţi deloc carne afară din casă, şi să nu zdrobiţi niciun os.

⁴⁶V eni hiši se bo jedlo: nič mesa njegovega ne nosite iz hiše in kosti nobene mu ne zlomite.

⁴⁷Toată adunarea lui Israel să facă Paştele.

⁴⁷Vsa občina Izraelova naj ga obhaja.

⁴⁸Dacă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paştele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, şi va fi ca şi băştinaşul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele.

⁴⁸Če pa pri tebi biva tujec in želi obhajati pasho GOSPODU, naj se obreže vsak moški, in potem naj pristopi in jo praznuje, in bodi on kakor rojen v deželi. Ali noben neobrezanec ne jej od njega.

⁴⁹Aceeaş lege va fi pentru băştinaş ca şi pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.``

⁴⁹Ista postava veljaj za domačina in za tujca, ki biva med vami.

⁵⁰Toţi copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise şi lui Aaron; aşa au făcut.

⁵⁰In vsi sinovi Izraelovi so to storili: kakor je bil ukazal GOSPOD Mojzesu in Aronu, tako so storili.In zgodilo se je ravno tisti dan, da je GOSPOD peljal sinove Izraelove iz Egiptovske dežele po njih vojnih krdelih.

⁵¹Şi chiar în ziua aceea, Domnul a scos din ţara Egiptului pe copiii lui Israel, după oştile lor.

⁵¹In zgodilo se je ravno tisti dan, da je GOSPOD peljal sinove Izraelove iz Egiptovske dežele po njih vojnih krdelih.