¹Ietro, preotul Madianului, socrul lui Moise, a aflat tot ce făcuse Dumnezeu pentru Moise şi poporul Său Israel; a aflat că Domnul scosese pe Israel din Egipt.

¹In slišal je Jetro, duhovnik madianski, tast Mojzesov, o vsem, kar je storil Bog Mojzesu in Izraelu, ljudstvu svojemu, da je GOSPOD odpeljal Izraela iz Egipta.

²Ietro, socrul lui Moise, a luat pe Sefora, nevasta lui Moise, care fusese trimeasă acasă.

²In vzame Jetro, tast Mojzesov, Ziforo, Mojzesovo ženo (potem ko jo je bil nazaj poslal),

³A luat şi pe cei doi fii ai Seforei; unul se numea Gherşom (Străin), căci Moise zisese: ,,Locuiesc ca străin într'o ţară străină,``

³in njena dva sinova, katerih imeni sta: prvega Gerson, ker je rekel Mojzes: „Priseljenec sem v tuji zemlji“,

⁴iar celalt se numea Eliezer (Ajutorul lui Dumnezeu), căci zisese: ,,Dumnezeul tatălui meu mi -a ajutat, şi m'a scăpat de sabia lui Faraon.``

⁴in drugega Eliezer, „kajti Bog očeta mojega mi je bil v pomoč in me je otel meča Faraonovega“;

⁵Ietro, socrul lui Moise, a venit cu fiii şi nevasta lui Moise în pustie unde tăbăra el, la muntele lui Dumnezeu.

⁵in pride Jetro, tast Mojzesov, ž njegovima sinoma in njegovo ženo k Mojzesu v puščavo, kjer je taboril pri gori Božji.

⁶A trimes vorbă lui Moise să -i spună: ,,Eu, socrul tău Ietro, vin la tine cu nevastă-ta şi cu cei doi fii ai tăi.``

⁶In sporoči Mojzesu: Jaz, tast tvoj Jetro, sem prišel k tebi in tvoja žena in ž njo dva sinova njena.

⁷Moise a ieşit înaintea socrului său, s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi l -a sărutat. S'au întrebat unul pe altul de sănătate, şi au intrat în cortul lui Moise.

⁷In Mojzes pride naproti tastu svojemu, in prikloni se ter ga poljubi; nato vprašata drug drugega, če se jima dobro godi, in gresta v šator.

⁸Moise a istorisit socrului său tot ce făcuse Domnul împotriva lui Faraon şi împotriva Egiptului, din pricina lui Israel, toate suferinţele cari veniseră peste ei pe drum, şi cum îi izbăvise Domnul din ele.

⁸In Mojzes pripoveduje tastu svojemu vse, kar je storil GOSPOD nad Faraonom in nad Egipčani zaradi Izraela, in o vseh težavah, ki so jih prebili na potovanju, in kako jih je reševal GOSPOD.

⁹Ietro s'a bucurat pentru tot binele, pe care -l făcuse Domnul lui Israel, şi pentru că -l izbăvise din mîna Egiptenilor.

⁹In vzradostil se je Jetro ob vsej dobroti, ki jo je GOSPOD storil Izraelu, da ga je otel iz roke Egipčanov.

¹⁰Şi Ietro a zis: ,,Binecuvîntat să fie Domnul, care v'a izbăvit din mîna Egiptenilor şi din mîna lui Faraon, El, care a izbăvit poporul din mîna Egiptenilor!

¹⁰In reče Jetro: Hvaljen bodi GOSPOD, ki vas je otel iz roke Egipčanov in iz roke Faraonove, ki je otel to ljudstvo izpod pesti Egipčanov.

¹¹Cunosc acum că Domnul este mai mare decît toţi dumnezeii; căci în lucrul în care s'au purtat cu trufie, El a fost mai pesus de ei.``

¹¹Zdaj vem, da je GOSPOD večji od vseh bogov: zakaj ravno v tem, s čimer so prevzetovali, se je povišal nad nje.

¹²Ietro, socrul lui Moise, a adus lui Dumnezeu o ardere de tot şi o jertfă de mîncare. Aaron şi toţi bătrînii lui Israel au venit şi au luat parte la masă cu socrul lui Moise, înaintea lui Dumnezeu.

¹²In daroval je Jetro, tast Mojzesov, žgalne in klalne daritve Bogu; Aron pa in vsi starejšine Izraelovi so prišli, da bi jedli kruh s tastom Mojzesovim pred obličjem Božjim.

¹³A doua zi, Moise s'a aşezat să judece poporul; şi poporul a stat înaintea lui de dimineaţa pînă seara.

¹³In zgodi se zjutraj, da se je usedel Mojzes, da bi sodil ljudstvu; in ljudstvo je stalo pred Mojzesom od jutra do večera.

¹⁴Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor, şi a zis: ,,Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur, şi tot poporul stă înaintea ta, de dimineaţa pînă seara?``

¹⁴In videl je tast Mojzesov vse, kar dela z ljudstvom, in je rekel: Kakšno opravilo je to, ki ga imaš z ljudstvom? Zakaj sediš ti edini, vse ljudstvo pa stoji pred teboj od jutra do večera?

¹⁵Moise a răspuns socrului său: ,,Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu.

¹⁵In odgovori Mojzes tastu svojemu: Ljudstvo prihaja k meni posvetovat se z Bogom.

¹⁶Cînd au vreo treabă, vin la mine; eu judec între ei, şi fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu şi legile Lui.``

¹⁶Ko imajo kako pravdo, pridejo k meni, in jaz razsojam med njimi in jim naznanjam Božja pravila in postave njegove.

¹⁷Socrul lui Moise i -a zis: ,,Ce faci tu nu este bine.

¹⁷In njegov tast mu reče: Ni dobro, kar delaš.

¹⁸Te istoveşti singur, şi vei istovi şi poporul acesta, care este cu tine; căci lucrul este mai pe sus de puterile tale şi nu -l vei putea face singur.

¹⁸Preveč se utrudiš in tudi to ljudstvo, ki je pri tebi; pretežavno je to delo zate; sam ga ne moreš vršiti.

¹⁹Acum ascultă glasul meu; am să-ţi dau un sfat, şi Dumnezeu va fi cu tine! Fii tîlmaciul poporului înaintea lui Dumnezeu, şi du pricinile înaintea lui Dumnezeu.

¹⁹Zdaj pa čuj moj glas, hočem ti dati svet, in Bog bode s teboj: Bodi zastopnik ljudstva pred Bogom in donašaj njih zadeve pred Boga;

²⁰Învaţă -i poruncile şi legile; şi arată-le calea, pe care trebuie s'o urmeze şi ce trebuie să facă.``

²⁰in razjasnjuj jim pravila in postave in oznanjaj jim pot, po katerem naj hodijo, in delo, ki naj ga opravljajo.

²¹Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmaşi ai lăcomiei; pune -i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cinci zeci şi căpetenii peste zece.

²¹Toda ozri se med vsem ljudstvom po vrlih možeh, bogaboječih, ki so vdani resnici, sovražni krivičnemu dobičku; in postavi jih za načelnike čez tisoč, načelnike čez sto, načelnike čez petdeset in za načelnike čez deset.

²²Ei să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înşişi. În felul acesta îţi vei uşura sarcina, căci o vor purta şi ei împreună cu tine.

²²Oni naj sodijo ljudstvu vsak čas; in vse velike zadeve naj razgrnejo tebi, karkoli pa bo manjšega, naj sodijo sami: tako olajšaj sebi, in oni naj nosijo breme s teboj.

²³Dacă vei face lucrul acesta, şi dacă Dumnezeu îţi va porunci aşa, vei putea face faţă lucrurilor, şi tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.``

²³Če ta nasvet izpolniš in ti Bog to ukaže, boš mogel prestati, pa tudi to ljudstvo pride vse do kraja svojega v miru.

²⁴Moise a ascultat sfatul socrului său, şi a făcut tot ce spusese el.

²⁴In Mojzes je slušal glas svojega tasta ter storil vse, kar mu je rekel.

²⁵Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul, şi i -a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci şi căpetenii peste zece.

²⁵In izbral je Mojzes vrlih mož izmed vseh Izraelcev in jih postavil za poglavarje nad ljudstvom: za načelnike čez tisoč, načelnike čez sto, načelnike čez petdeset in za načelnike čez deset.

²⁶Ei judecau poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înşişi.

²⁶In sodili so ljudstvu vsakteri čas: težke stvari so razgrinjali Mojzesu, karkoli pa je bilo manjšega, so sodili sami.In Mojzes se je poslovil od svojega tasta, ta pa je šel v deželo svojo.

²⁷Apoi Moise a trimes pe socrul său în ţara lui.

²⁷In Mojzes se je poslovil od svojega tasta, ta pa je šel v deželo svojo.