¹Adoni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a aflat că Iosua pusese mîna pe Ai şi o nimicise cu desăvîrşire, că făcuse cetăţii Ai şi împăratului ei cum făcuse Ierihonului şi împăratului lui, şi că locuitorii Gabaonului făcuseră pace cu Israel şi erau în mijlocul lor.

¹Ko pa sliši Adonizedek, kralj v Jeruzalemu, da je Jozue dobil Aj in ga s prokletjem pokončal, storivši z Ajem in njegovim kraljem enako, kakor je storil Jerihu in njegovemu kralju, in da so prebivalci v Gibeonu sklenili mir z Izraelci in bivali med njimi,

²Atunci i -a fost foarte mare frică; fiindcă Gabaon era o cetate mare ca una din cetăţile împărăteşti, mai mare chiar decît Ai, şi toţi bărbaţii ei erau viteji.

²se silno zboji, ker Gibeon je bil veliko mesto, kakor kraljevo mesto, in ker je bilo večje nego Aj, in vsi meščani njegovi so bili junaki.

³Adoni-Ţedec, împăratul Ierusalimului, a trimes să spună lui Hoham, împăratul Hebronului, lui Piream, împăratul Iarmutului, lui Iafia, împăratul Lachisului, şi lui Debir, împăratul Eglonului:

³Zato pošlje Adonizedek, jeruzalemski kralj, k Hohamu, kralju v Hebronu, in k Piramu, kralju v Jarmutu, in k Jafiju, kralju v Lahisu, in k Debirju, kralju v Eglonu, in jim sporoči:

⁴,,Suiţi-vă la mine, şi ajutăţi-mă, ca să batem Gabaonul, căci a făcut pace cu Iosua şi cu copiii lui Israel``.

⁴Pridite gori k meni in pomagajte mi, da pokončamo Gibeon, kajti mir je sklenil z Jozuetom in s sinovi Izraelovimi.

⁵Cei cinci împăraţi ai Amoriţilor: împăratul Ierusalimului, împăratul Hebronului, împăratul Iarmutului, împăratul Lachisului, şi împăratul Eglonului, s'au adunat astfel şi s'au suit împreună cu toate oştile lor; au venit şi au tăbărît lîngă Gabaon, şi au început să lupte împotriva lui.

⁵Zbere se torej petero amorejskih kraljev, kralj v Jeruzalemu, kralj v Hebronu, kralj v Jarmutu, kralj v Lahisu, kralj v Eglonu, in gredo gori z vsemi svojimi vojskami in se utabore proti Gibeonu in začno ž njim vojno.

⁶Oamenii din Gabaon au trimes să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal: ,,Nu părăsi pe robii tăi, suie-te la noi în grabă, izbăveşte-ne, dă-ne ajutor; căci toţi împăraţii Amoriţilor, cari locuiesc pe munte, s'au strîns împotriva noastră``.

⁶Gibeonski možje pa pošljejo k Jozuetu v tabor v Gilgalu in mu sporoče: Ne odtegni roke svoje od hlapcev svojih; pridi hitro gori k nam in nas reši ter nam pomagaj: zakaj vsi kralji Amorejcev, ki prebivajo na gorah, so se zbrali zoper nas.

⁷Iosua s'a suit din Ghilgal, el şi toţi oamenii de război cu el, şi toţi cei viteji.

⁷Jozue se torej napoti gori iz Gilgala, on in ž njim vsi vojščaki in vsi junaški možje.

⁸Domnul a zis lui Iosua: ,,Nu te teme de ei, căci îi dau în mînile tale, şi niciunul din ei nu va putea să stea împotriva ta``.

⁸GOSPOD pa veli Jozuetu: Ne boj se jih, kajti dal sem jih v roke tvoje; nihče od njih ne bo mogel stati pred teboj.

⁹Iosua a venit fără veste peste ei, după ce a mers toată noaptea dela Ghilgal.

⁹In Jozue, ko je šel gori celo noč od Gilgala, plane nadnje iznenada.

¹⁰Domnul i -a pus în învălmăşeală dinaintea lui Israel; şi Israel le -a pricinuit o mare înfrîngere la Gabaon, i -a urmărit pe drumul care suie la Bet-Horon, şi i -a bătut pînă la Azeca şi pînă la Macheda.

¹⁰In GOSPOD jih preplaši spričo Izraela in napravi med njimi velik poboj pri Gibeonu, in podili so jih po poti, ki drži k brdom Bethoronskim, ter jih pobijali do Azeke in do Makede.

¹¹Pe cînd fugeau ei dinaintea lui Israel, şi se pogorau din Bet-Horon, Domnul a făcut să cadă din cer peste ei nişte pietre mari pînă la Azeca, şi au perit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulţi decît cei ucişi cu sabia de copiii lui Israel.

¹¹In zgodi se, ko so bežali pred Izraelom in so šli doli po strmini Bethoronski, da je GOSPOD metal veliko kamenje z neba nanje prav do Azeke, in mrli so: več jih je pomrlo od kamenite toče, nego so jih pomorili sinovi Izraelovi z mečem.

¹²Atunci Iosua a vorbit Domnului, în ziua cînd a dat Domnul pe Amoriţi în mînile copiilor lui Israel, şi a zis în faţa lui Israel: ,,Opreşte-te, soare, asupra Gabaonului, Şi tu, lună, asupra văii Aialonului!``

¹²Takrat je govoril Jozue z GOSPODOM, v dan, ko je GOSPOD izročil Amorejce pogubi pred Izraelovimi sinovi, in je dejal vpričo Izraela: Solnce, stoj mirno v Gibeonu in, mesec, v dolini Ajalonu!

¹³Şi soarele s'a oprit, şi luna şi -a întrerupt mersul, Pînă ce poporul şi -a răzbunat pe vrăjmaşii lui. Lucrul acesta nu este scris oare în Cartea Dreptului? Soarele s'a oprit în mijlocul cerului, şi nu s'a grăbit să apună, aproape o zi întreagă.

¹³In mirno je stalo solnce in mesec je obstal, dokler se narod ni sovražnikom maščeval. Ni li to pisano v knjigi Pravičnega? In stalo je solnce sredi neba in ni hitelo, da bi zašlo, skoraj ves dan.

¹⁴N'a mai fost nici o zi ca aceea, nici înainte nici după aceea, cînd Domnul să fi ascultat glasul unui om; căci Domnul lupta pentru Israel.

¹⁴In ni bilo temu enakega dne ne prej, ne poslej, da bi GOSPOD tako uslišal človekov glas; zakaj GOSPOD se je bojeval za Izraela.

¹⁵Şi Iosua şi tot Israelul împreună cu el, s'a întors în tabără la Ghigal.

¹⁵In vrne se Jozue in ves Izrael ž njim v tabor v Gilgalu.

¹⁶Cei cinci împăraţi au fugit, şi s'au ascuns într'o peşteră la Macheda.

¹⁶A tistih pet kraljev je zbežalo, in skrili so se v votlini pri Makedi.

¹⁷S'a spus lucrul acesta lui Iosua, zicînd: ,,Cei cinci împăraţi se află ascunşi într'o peşteră la Macheda``.

¹⁷In sporoči se Jozuetu: Našli so petero kraljev skritih v votlini v Makedi.

¹⁸Iosua a zis: ,,Prăvăliţi nişte petre mari la intrarea peşterii, şi puneţi nişte oameni să -i păzească.

¹⁸In Jozue veli: Privalite velike kamene k vhodu v votlino in postavite prednjo može, da jih varujejo.

¹⁹Şi voi nu vă opriţi, ci urmăriţi pe vrăjmaşii voştri, şi bateţi -i pe dinapoi; nu -i lăsaţi să intre în cetăţile lor, căci Domnul, Dumnezeul vostru, i -a dat în mînile voastre.``

¹⁹A vi ne stojte, zasledujte svoje sovražnike in pobijajte njih zadnje ostanke, ne dajte jim stopiti v njih mesta; zakaj dal vam jih je v roko GOSPOD, vaš Bog.

²⁰După ce Iosua şi copiii lui Israel le-au pricinuit o foarte mare înfrîngere, şi i-au bătut cu desăvîrşire, ceice au putut scăpa au intrat în cetăţile întărite,

²⁰Ko so jih torej Jozue in Izraelovi sinovi docela porazili z zelo velikim pobojem, da jih je bilo konec, in kar jih je preostalo, so ušli v utrjena mesta:

²¹şi tot poporul s'a întors liniştit în tabără la Iosua în Macheda, fără ca cineva să fi crîcnit cu limba lui împotriva copiilor lui Israel.

²¹tedaj se vrne vse ljudstvo v tabor k Jozuetu v Makedi v miru; nihče ne migne več z jezikom proti komu izmed sinov Izraelovih.

²²Iosua a zis atunci: ,,Deschideţi intrarea peşterii, scoateţi afară din ea pe cei cinci împăraţi, şi aduceţi -i la mine.``

²²Nato reče Jozue: Odprite vhod v votlino in pripeljite mi tistih petero kraljev iz nje!

²³Ei au făcut aşa, şi au adus la el pe cei cinci împăraţi, pe cari -i scoseseră din peşteră: pe împăratul Ierusalimului, pe împărtul Hebronului, pe împăratul Iarmutului, pe împăratul Lachisului, şi pe împăratul Eglonului.

²³In store tako in mu pripeljejo tistih pet kraljev iz votline: kralja jeruzalemskega, kralja hebronskega, kralja jarmutskega, kralja lahiškega in kralja eglonskega.

²⁴După ce au adus pe aceşti împăraţi înaintea lui Iosua, Iosua a chemat pe toţi bărbaţii lui Israel, şi a zis căpeteniilor oamenilor de război, cari merseseră cu el: ,,Apropiaţi-vă şi puneţi-vă picioarele pe grumajii împăraţilor acestora.`` Ei s'au apropiat, şi au pus picioarele pe grumajii lor.

²⁴In ko so pripeljali te kralje k Jozuetu, pokliče Jozue vse Izraelove može in reče načelnikom vojščakov, ki so bili šli ž njim: Pridite in stopite tem kraljem z nogami na tilnik! In gredo ter jim stopajo z nogami na tilnik.

²⁵Iosua le -a zis: ,,Nu vă temeţi şi nu vă spăimîntaţi, ci întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă, căci aşa va face Domnul tuturor vrăjmaşilor voştri împotriva cărora vă veţi lupta``.

²⁵Jozue pa jim reče: Ne bojte se in ne bodi vas groza; močni bodite in srčni, zakaj tako stori GOSPOD vsem vašim sovražnikom, ki se bojujete zoper nje.

²⁶După aceea, Iosua i -a lovit, şi i -a omorît; i -a spînzurat de cinci copaci, şi au rămas spînzuraţi de copaci pînă seara.

²⁶In potem jih Jozue udari in jih umori in obesi na pet dreves; in so viseli na drevesih do večera.

²⁷Pela apusul soarelui, Iosua a poruncit să -i pogoare din copaci, i-au aruncat în peştera în care se ascunseseră, şi au pus la intrarea peşterii nişte pietre mari, cari au rămas acolo pînă în ziua de azi.

²⁷Ko pa je solnce zahajalo, zapove Jozue, naj jih snamejo z dreves in vržejo v votlino, ki so se vanjo bili zalezli; in polože velike kamene na vhod v votlino, ki so tam do današnjega dne.

²⁸Iosua a luat Macheda chiar în ziua aceea, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei; a nimicit cu desăvîrşire pe împărat, cetatea şi pe toţi cei ce se aflau în ea; n'a lăsat să scape niciunul, şi împăratului din Macheda i -a făcut cum făcuse împăratului Ierihonului.

²⁸Tisti dan je dobil Jozue Makedo in jo udaril z ostrino meča in kralja njenega; izvršil je prokletje nad njo in nad vsemi dušami, ki so bile v njej, pustil ni nikogar živega; in storil je kralju v Makedi, kakor je bil storil kralju v Jerihu.

²⁹Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna, şi a dat luptă împotriva Libnei.

²⁹In Jozue in ž njim ves Izrael je šel dalje iz Makede proti Libni in se bojeval z Libno.

³⁰Domnul a dat -o şi pe ea, împreună cu împăratul ei, în mînile lui Israel, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi ceice se găseau în ea; n'a lăsat să scape niciunul, şi a făcut împăratului ei cum făcuse împăratului Ierihonului.

³⁰In GOSPOD jo je tudi dal in kralja njenega v roko Izraelu; in udaril jo je z ostrino meča in vse duše, ki so bile v njej, nikogar ni pustil živega, in kralju njenemu je storil enako kakor kralju v Jerihu.

³¹Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Libna în Lachis, a tăbărît înaintea ei, şi a început lupta împotriva ei.

³¹Potem je šel Jozue in ž njim ves Izrael dalje od Libne proti Lahisu, in raztaboril se je ob njem in se ž njim bojeval.

³²Domnul a dat cetatea Lachis în mînile lui Israel, care a luat -o a doua zi, şi a trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi cei ce se aflau în ea, cum făcuse cu Libna.

³²In GOSPOD je dal Lahis Izraelu v roke, da so ga vzeli drugi dan in ga udarili z ostrino meča in vse duše, ki so bile v njem, prav tako, kakor je storil v Libni.

³³Atunci Horam, împăratul Ghezerului, s'a suit ca să dea ajutor Lachisului. Iosua l -a bătut, pe el şi pe poporul lui, fără să lase pe cineva să scape.

³³Tedaj pride gori Horam, kralj v Gezerju, pomagat Lahisu; a Jozue ga udari in vse ljudstvo njegovo, da mu ni preostalo ne enega.

³⁴Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, a trecut din Lachis la Eglon; au tăbărît înaintea ei, şi au început lupta.

³⁴In Jozue in ž njim ves Izrael gre dalje iz Lahisa proti Eglonu, in se raztabori ob njem in se bojuje ž njim,

³⁵Au luat -o în aceeaş zi, şi au trecut -o prin ascuţişul săbiei, pe ea şi pe toţi ceice se aflau în ea; Iosua a nimicit -o cu desăvîrşire chiar în ziua aceea, cum făcuse cu Lachis.

³⁵in ga dobi še tisti dan v pest ter ga udari z ostrino meča in izvrši prokletje nad vsemi dušami, ki so bile v njem, tisti dan, prav tako, kakor je storil v Lahisu.

³⁶Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a suit din Eglon la Hebron, şi au început lupta împotriva lui.

³⁶In Jozue in ves Izrael ž njim je šel gori od Eglona proti Hebronu, in se ž njim bojujejo,

³⁷L-au luat, şi l-au trecut prin ascuţişul săbiei, pe el, pe împăratul lui, toate cetăţile cari ţineau de el, şi pe toţi ceice se aflau în el; Iosua n'a lăsat pe niciunul să scape, cum făcuse cu Eglonul, şi l -a nimicit cu desăvîrşire împreună cu toţi ceice se aflau în el.

³⁷in ga dobe ter ga udarijo z ostrino meča, kralja njegovega in vsa mesta njegova in vse duše, ki so bile v njih; ni dal ubežati nikomur, prav kakor je storil v Eglonu; in izvršil je prokletje nad njim in nad vsemi dušami, ki so bile v njem.

³⁸Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a îndreptat împotriva Debirului, şi a început lupta împotriva lui.

³⁸Nato se obrne Jozue in ves Izrael ž njim proti Debirju in se ž njim bojuje,

³⁹L -a luat, pe el, pe împăratul lui, şi toate cetăţile cari ţineau de el; le-au trecut prin ascuţişul săbiei, şi au nimicit cu desăvîrşire pe toţi cei ce se aflau în ele, fără să lase să scape vreunul; Iosua a făcut Debirului şi împăratului lui cum făcuse Hebronului şi cum făcuse Libnei şi împăratului ei.

³⁹in ga dobi in kralja njegovega in vsa mesta njegova, in jih udari z ostrino meča in prokletju izroči vse duše, ki so bile v njem; ubežal mu ni niti eden; kakor je storil Hebronu in kakor je storil Libni in njenemu kralju, tako je storil Debirju in kralju njegovemu.

⁴⁰Iosua a bătut astfel toată ţara, muntele, partea de miazăzi, cîmpia şi costişele, şi a bătut pe toţi împăraţii; n'a lăsat să scape nimeni, şi a nimicit cu desăvîrşire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel.

⁴⁰Tako je Jozue premagal vso deželo, gorovje in vso južno stran in nižavo in strmine in vse njih kralje, ubežal ni niti eden; in izvršil je prokletje nad vsem, kar je dihalo, kakor je bil zapovedal GOSPOD, Izraelov Bog.

⁴¹Iosua i -a bătut dela Cades-Barnea pînă la Gaza, a bătut toată ţara Gosen pînă la Gabaon.

⁴¹In Jozue jih je premagal od Kades-barnee do Gaze in vso Gosensko pokrajino prav do Gibeona.

⁴²Iosua a luat în acelaş timp pe toţi împăraţii aceia şi ţara lor, căci Domnul, Dumnezeul lui Israel, lupta pentru Israel.

⁴²In vse te kralje in njih dežele je zavzel Jozue naenkrat, kajti GOSPOD, Izraelov Bog, se je bojeval za Izraela.In Jozue in ž njim ves Izrael se je vrnil zopet v tabor v Gilgalu.

⁴³Şi Iosua, şi tot Israelul împreună cu el, s'a întors în tabără la Ghilgal. Mare bătălie la apele Merom.

⁴³In Jozue in ž njim ves Izrael se je vrnil zopet v tabor v Gilgalu.