¹Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

¹In zgodi se enega tistih dni, ko je učil ljudstvo v templju in oznanjeval evangelij, da pridejo višji duhovniki in pismarji s starejšinami

²şi I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

²in ga ogovore in reko: Povej nam, s kakšno oblastjo to delaš? ali kdo je, ki ti je dal to oblast?

³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

³Odgovori pa in jim reče: Vprašal bom tudi jaz vas eno besedo. Povejte mi:

⁴Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

⁴Krst Janezov je li bil iz nebes ali od ljudi?

⁵Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-aţi crezut?`

⁵A oni premišljujejo sami pri sebi, govoreč: Ako rečemo: Iz nebes, nam poreče: Zakaj mu niste verovali?

⁶Şi dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

⁶Ako pa rečemo: Od ljudi, vse ljudstvo nas bo s kamenjem posulo, zakaj prepričano je, da je Janez prorok.

⁷Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

⁷In odgovore, da ne vedo, odkod.

⁸Şi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

⁸In Jezus jim reče: Tudi jaz vam ne povem, s kakšno oblastjo to delam.

⁹Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

⁹Ljudstvu pa začne praviti tole priliko: Nekdo je zasadil vinograd in ga dal vinogradnikom v najem, in odpotoval je za veliko časa.

¹⁰La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

¹⁰In ob svojem času pošlje k vinogradnikom hlapca, naj mu dado od sadu vinogradovega; a vinogradniki ga pretepo in odpošljejo praznega.

¹¹A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

¹¹In zopet pošlje drugega hlapca; a oni pretepo tudi tega in zasramote ter odpošljejo praznega.

¹²A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

¹²In zopet pošlje tretjega; in oni ranijo tudi tega in ga izženo.

¹³Stăpînul viei a zis: ,,Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

¹³Reče pa gospodar vinogradov: Kaj naj storim? Pošljem sina svojega ljubljenega; ko bodo tega videli, nemara da se bodo bali.

¹⁴Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis: ,,Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

¹⁴Ko ga pa vinogradniki ugledajo, se posvetujejo med seboj, govoreč: Ta je dedič; umorimo ga, da bode dediščina naša.

¹⁵Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

¹⁵In vržejo ga ven iz vinograda in umore. Kaj jim bo torej storil gospodar vinogradov?

¹⁶Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!``

¹⁶Pride in pogubi vinogradnike te in da vinograd drugim. Ko so pa to slišali, reko: Bog ne daj!

¹⁷Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis: ,,Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

¹⁷On pa jih pogleda in reče: Kaj je torej to, kar je pisano: „Kamen, ki so ga zidarji zavrgli, ta je postal glava voglu“?

¹⁸Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

¹⁸Vsak, kdor pade na ta kamen, se razbije; na kogar pa on pade, ga razdrobi.

¹⁹Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

¹⁹In pismarji in višji duhovniki bi bili radi položili nanj roke v to uro, ali zboje se ljudstva; spoznali so namreč, da je zanje povedal to priliko.

²⁰Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

²⁰In zalezujoč ga, pošljejo prežune, ki naj bi se hlinili pravične, da bi ga ujeli v besedi in ga potem izročili gosposki in oblasti poglavarjevi.

²¹Iscoditorii aceştia L-au întrebat: ,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

²¹In vprašajo ga, rekoč: Učenik, vemo, da prav govoriš in učiš ter ne gledaš ljudem na lice, marveč v resnici učiš pot Božjo.

²²Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

²²Je li prav, da dajemo cesarju davek, ali ne?

²³Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiţi?

²³Ker pa spozna njih zvijačo, jim reče: Kaj me izkušate?

²⁴Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au răspuns ei.

²⁴Pokažite mi denar. Čigavo podobo ima in napis? Pa reko: Cesarjevo.

²⁵Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

²⁵In on jim veli: Dajte torej cesarju, kar je cesarjevega, in Bogu, kar je Božjega.

²⁶Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

²⁶In niso ga mogli ujeti v besedi vpričo ljudstva, in umolknejo, čudeč se odgovoru njegovemu.

²⁷Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

²⁷In pristopijo nekateri od saducejev, ki pravijo, da ni vstajenja, in ga vprašajo,

²⁸,,Învăţătorule, iată ce ne -a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

²⁸rekoč: Učenik! Mojzes nam je napisal: Če komu umre brat, oženjen, pa brez otrok, naj vzame njegov brat ženo njegovo in zbudi seme bratu svojemu.

²⁹Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

²⁹Bilo je pa sedem bratov. In prvi vzame ženo in umre brez otrok.

³⁰Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

³⁰In drugi

³¹A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

³¹in tretji jo vzame, in tako tudi vseh sedem, in pomrjejo, ne da bi bili zapustili otrok.

³²La urma tuturor, a murit şi femeia.

³²Naposled umre tudi žena.

³³Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

³³Ta žena torej čigava izmed njih bo ob vstajenju? zakaj sedem jih jo je imelo za ženo.

³⁴Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

³⁴In reče jim Jezus: Sinovi tega sveta se ženijo in možé.

³⁵dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

³⁵Ali ti, ki bodo spoznani za vredne, da dosežejo drugi svet in vstajenje iz mrtvih, se ne bodo ne ženili, ne možile;

³⁶Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

³⁶kajti tudi umreti ne morejo več: enaki so namreč angelom in so sinovi Božji, ker so sinovi vstajenja.

³⁷Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

³⁷Da pa mrtvi vstajajo, je pokazal tudi Mojzes v zgodbi o grmu, ko imenuje Gospoda Boga Abrahamovega in Boga Izakovega in Boga Jakobovega.

³⁸Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

³⁸Bog pa ni Bog mrtvih, ampak živih; zakaj njemu so vsi živi.

³⁹Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis: ,,Învăţătorule, bine ai zis.``

³⁹Odgovore pa nekateri pismarji in reko: Učenik, dobro si povedal.

⁴⁰Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

⁴⁰Kajti nič več si ga niso upali vpraševati.

⁴¹Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

⁴¹Reče jim pa: Kako pravijo, da je Kristus sin Davidov?

⁴²Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

⁴²David sam namreč pravi v knjigi psalmov: „Rekel je Gospod Gospodu mojemu: Sedi na desnici moji,

⁴³pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

⁴³dokler ne položim sovražnikov tvojih nogam tvojim za podnožje“.

⁴⁴Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

⁴⁴David ga torej imenuje Gospoda, in kako je sin njegov?

⁴⁵Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

⁴⁵A ko ga vse ljudstvo posluša, reče učencem svojim:

⁴⁶,,Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

⁴⁶Varujte se pismarjev, ki radi hodijo v dolgih oblačilih in ljubijo pozdrave po ulicah in prve stole v shodnicah in prve prostore na gostijah,ki požirajo vdovam hiše in opravljajo na videz dolge molitve. Ti prejmejo ostrejšo sodbo.

⁴⁷şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``

⁴⁷ki požirajo vdovam hiše in opravljajo na videz dolge molitve. Ti prejmejo ostrejšo sodbo.