¹Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis:

¹Tedaj pridejo k Jezusu iz Jeruzalema pismarji in farizeji, govoreč:

²,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.``

²Zakaj prestopajo učenci tvoji izročilo starih? Ne umivajo si namreč rok, kadar jedo kruh.

³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?

³On pa odgovori in reče: Zakaj prestopate tudi vi zapoved Božjo zaradi izročila svojega?

⁴Căci Dumnezeu a zis: ,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;` şi: ,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.`

⁴Bog je namreč rekel: „Spoštuj očeta svojega in mater“, in: „Kdor kolne očeta ali mater, naj umrje“.

⁵Dar voi ziceţi: ,Cine va zice tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,`

⁵Vi pa pravite: Če kdo reče očetu ali materi: V daritev bodi, s čimer bi ti jaz pomagal,

⁶nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.

⁶ni več zavezan spoštovati očeta svojega ali matere svoje. In tako ste ovrgli zapoved Božjo zaradi izročila svojega.

⁷Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis:

⁷Hinavci, dobro je o vas prorokoval Izaija, govoreč:

⁸,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

⁸„To ljudstvo me časti z ustnicami svojimi, njih srce pa je daleč od mene.

⁹De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.``

⁹Ali zastonj me časté, učeč nauke, zapovedi človeške“.

¹⁰Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis: ,,Ascultaţi, şi înţelegeţi:

¹⁰In pokliče množico k sebi in jim reče: Poslušajte in umejte!

¹¹Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.``

¹¹Ne skruni človeka to, kar prihaja v usta, temuč kar izhaja iz ust, to skruni človeka.

¹²Atunci ucenicii Lui s'au apropiat, şi I-au zis: ,,Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?``

¹²Tedaj pristopijo učenci njegovi in mu reko: Veš li, da so se farizeji, ko so slišali to besedo, spotikali?

¹³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Orice răsad, pe care nu l -a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.

¹³On pa odgovori in reče: Vsaka rastlina, katere ni zasadil Oče moj nebeški, se bo izrovala.

¹⁴Lăsaţi -i: sînt nişte călăuze oarbe; şi cînd un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă.``

¹⁴Pustite jih! Oni so slepcem slepi vodniki. Če pa slepec slepca vodi, padeta oba v jamo.

¹⁵Petru a luat cuvîntul, şi I -a zis: ,,Desluşeşte-ne pilda aceasta.``

¹⁵Peter pa odgovori in mu reče: Razloži nam to priliko!

¹⁶Isus a zis: ,,Şi voi tot fără pricepere sînteţi?

¹⁶Jezus pa reče: Ali ste tudi vi še nerazumni?

¹⁷Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pîntece, şi apoi este aruncat afară în hazna?

¹⁷Ne umete li, da gre vse, kar prihaja v usta, v trebuh in se meče ven?

¹⁸Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om.

¹⁸Kar pa prihaja iz ust, izhaja iz srca, in to skruni človeka.

¹⁹Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

¹⁹Zakaj iz srca izhajajo hudobne misli, uboji, prešeštva, nečistosti, tatvine, kriva pričevanja, kletvine.

²⁰Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.``

²⁰To je, kar oskrunja človeka; jesti pa z neumitimi rokami ne oskrunja človeka.

²¹Isus, după ce a plecat de acolo, S'a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului.

²¹In Jezus odide odtod in se umakne v okraje tirske in sidonske.

²²Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: ,,Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.``

²²In glej, žena Kananičanka pride iz teh krajev ter zavpije in reče: Usmili se me, Gospod, sin Davidov; mojo hčer zelo muči zli duh.

²³El nu i -a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s'au apropiat şi L-au rugat stăruitor: ,,Dă -i drumul, căci strigă după noi.``

²³On ji pa ne odgovori besede. In pristopijo učenci njegovi in ga prosijo, rekoč: Odpravi jo, ker kriči za nami.

²⁴Drept răspuns, El a zis: ,,Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.``

²⁴On pa odgovori in reče: Nisem poslan, razen le k izgubljenim ovcam Izraelove hiše.

²⁵Dar ea a venit şi I s'a închinat, zicînd: ,,Doamne, ajută-mi!``

²⁵Ona pa pristopi ter pade pred njim, rekoč: Gospod, pomagaj mi!

²⁶Drept răspuns, El i -a zis: ,,Nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei!``

²⁶On pa odgovori in reče: Ni lepo, da se vzame kruh otrokom in se vrže psičkom.

²⁷,,Da, Doamne``, a zis ea, ,,dar şi căţeii mănîncă fărămiturile cari cad de la masa stăpînilor lor.``

²⁷Ona pa reče: Da, Gospod, toda tudi psički jedo od drobtinic, ki padajo z mize njih gospodarjev.

²⁸Atunci Isus i -a zis: ,,O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.`` Şi fiica ei s'a tămăduit chiar în ceasul acela.

²⁸Tedaj odgovori Jezus in ji veli: O žena, velika je vera tvoja. Zgodi naj se ti, kakor hočeš. In njena hči je ozdravela tisto uro.

²⁹Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S'a suit pe munte, şi a şezut jos acolo.

²⁹In Jezus odide odtod in pride h Galilejskemu morju, in stopivši na goro, sede tam.

³⁰Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i -a tămăduit;

³⁰In pridejo k njemu velike množice, ki so imeli s seboj hrome, slepce, mutce, pohabljene in mnogo drugih, ter jih polože k nogam Jezusovim; in on jih ozdravi,

³¹aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

³¹tako da se ljudstvo začudi, ko vidijo, da mutci govore in pohabljeni so zdravi in hromi hodijo in slepci vidijo; in so slavili Boga Izraelovega.

³²Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis: ,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lîngă Mine, şi n'au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.``

³²Pokliče pa Jezus učence svoje in reče: Ljudstvo se mi smili, ker so že tri dni pri meni in nimajo kaj jesti. A lačnih jih nočem odpraviti, da ne omagajo na poti.

³³Ucenicii I-au zis: ,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?``

³³In reko mu učenci njegovi: Odkod bi mi vzeli v puščavi toliko kruha, da bi nasitili toliko ljudstva?

³⁴,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus. ,,Şapte``, I-au răspuns ei, ,,şi puţini peştişori``

³⁴In reče jim Jezus: Koliko hlebov imate? Oni pa reko: Sedem, in malo ribic.

³⁵Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pămînt.

³⁵In ukaže množici, naj sedejo po tleh.

³⁶A luat cele şapte pîni şi peştişorii, şi, dupăce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului.

³⁶In vzame sedmero hlebov in ribe in zahvalivši se, prelomi in da učencem, učenci pa ljudstvu.

³⁷Au mîncat toţi şi s'au săturat; şi s'au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărămituri.

³⁷In jedli so vsi in se nasitili; in pobrali so ostale kosce, polnih sedem košev.

³⁸Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

³⁸Bilo jih je pa, ki so jedli, štiri tisoč, brez žen in otrok.Razpustivši pa ljudstvo, stopi v ladjo in pride v pokrajino Magadansko.

³⁹În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S'a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei.

³⁹Razpustivši pa ljudstvo, stopi v ladjo in pride v pokrajino Magadansko.