¹(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David, robul Domnului. El a spus Domnului cuvintele cîntării acesteia, cînd l -a scăpat Domnul din mîna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mîna lui Saul. El a zis:) ,,Te iubesc din inimă, Doamne, tăria mea!

¹{Načelniku godbe. Psalm Davida, hlapca GOSPODOVEGA, ki je govoril GOSPODU te pesmi besede v dan, ko ga je bil rešil GOSPOD iz pesti vseh sovražnikov njegovih in iz roke Savlove; in rekel je:} Srčno te ljubim, o GOSPOD, moja moč.

²Doamne, Tu eşti stînca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stînca mea, în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă, şi întăritura mea!

²GOSPOD je skala moja in visoki grad moj in rešitelj moj, Bog mogočni moj, zavetje moje, kamor pribegam, ščit moj in rešenja mojega rog, visoka trdnjava moja.

³Eu strig: ,Lăudat să fie Domnul!` şi sînt izbăvit de vrăjmaşii mei.

³GOSPODA kličem, ki je hvale vreden, in tako se rešujem sovražnikov svojih.

⁴Mă înconjuraseră legăturile morţii, şi mă îngroziseră rîurile pieirii;

⁴Objele so me smrti vezi in hudourniki pogube so me prestrašili;

⁵mă înfăşuraseră legăturile mormîntului, şi mă prinseseră laţurile morţii.

⁵pekla [Hebr. šeol.] vezi so me obdale, smrtne zanke so me zajele.

⁶Dar, în strîmtorarea mea, am chemat pe Domnul, şi am strigat către Dumnezeul meu: din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns pînă la El, pînă la urechile Lui.

⁶V stiski svoji sem klical GOSPODA in k Bogu svojemu sem vpil; iz svetišča svojega je začul moj glas in vpitje moje pred njim je prišlo do ušes njegovih.

⁷Atunci s'a sguduit pămîntul şi s'a cutremurat, temeliile munţilor s'au mişcat, şi s'au clătinat, pentru că El se mîniase.

⁷Tu se je zgenila in stresla zemlja, tudi podstave gorá so se zmajale, gibale so se, ker se je srdil.

⁸Din nările Lui se ridica fum, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.

⁸Dim se je valil iz nosnic njegovih in ogenj požrešen iz ust njegovih, žerjavica goreča je prhala od njega.

⁹A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era supt picioarele Lui.

⁹Nagnil je nebo ter stopil doli, in oblačna temota mu je bila pod nogami.

¹⁰Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea plutind pe aripile vîntului.

¹⁰In sedeč na kerubu, je letel in plaval na vetra perutih.

¹¹Întunerecul Şi -l făcuse învelitoare, iar cortul Lui, împrejurul Lui, erau nişte ape întunecoase şi nori negri.

¹¹Temo si je napravil za ogrinjalo, za šator svoj okoli sebe, mrak vodá in roje oblakov.

¹²Din strălucirea, care se răsfrîngea înaintea Lui, ieşeau nori, cari aruncau grindină şi cărbuni de foc.

¹²Iz svita pred njim je švigala skozi oblake njegove toča in žerjavica ognjena.

¹³Domnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină şi cărbuni de foc.

¹³Na nebesih je grmel GOSPOD in Najvišji je dal slišati svoj glas – toča in žerjavica ognjena.

¹⁴A aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a înmulţit loviturile trăsnetului şi i -a pus pe fugă.

¹⁴In izstrelil je pšice svoje in sovražnike razkropil, metal je strelo za strelo, in jih je izbegal.

¹⁵Atunci s'a văzut albia apelor, şi s'au descoperit temeliile lumii, la mustrarea Ta, Doamne, la vuietul suflării nărilor Tale.

¹⁵In prikazale so se struge vodá, in odgrnile so se podstave vesoljne zemlje od svarjenja tvojega, GOSPOD, od sape jeze tvoje.

¹⁶El Şi -a întins mîna de sus, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari; Ps. 144. 7.

¹⁶Iz višine je posegel in me prijel, potegnil me je iz mnogih vodá.

¹⁷m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei, cari erau mai tari decît mine.

¹⁷Rešil me je neprijatelja mojega močnega in sovražilcev mojih, krepkejših od mene.

¹⁸Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strîmtorării mele; dar Domnul a fost sprijinul meu.

¹⁸Naskočili so me v dan nesreče moje, a GOSPOD mi je bil podpora,

¹⁹El m'a scos la loc larg, şi m'a scăpat, pentrucă mă iubeşte.

¹⁹in me je izpeljal na plano, rešil me je, ker me je ljubil.

²⁰Domnul mi -a făcut după neprihănirea mea, mi -a răsplătit după curăţia mînilor mele:

²⁰Podelil mi je GOSPOD po pravičnosti moji, po čistosti mojih rok mi je povrnil;

²¹căci am păzit căile Domnului, şi n'am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.

²¹kajti držal sem se potov GOSPODOVIH ter se nisem zlobno odvrnil od Boga svojega.

²²Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.

²²Zakaj vse sodbe njegove so pred mojimi očmi, in postav njegovih ne zavračam od sebe.

²³Am fost fără vină faţă de El, şi m'am păzit de fărădelegea mea.

²³In bil sem mu popolnoma vdan ter sem se pazil, da ne ravnam krivično.

²⁴Deaceea, Domnul mi -a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mînilor mele înaintea ochilor Lui.

²⁴Zato mi je povrnil GOSPOD po pravičnosti moji, po čistosti mojih rok pred njegovimi očmi.

²⁵Cu cel bun Tu Te arăţi bun, cu omul neprihănit Te arăţi neprihănit;

²⁵Dobrotljivemu se izkazuješ dobrotljivega, popolnoma vdanemu se izkazuješ popolnega;

²⁶cu cel curat Te arăţi curat, şi cu cel stricat Te porţi după stricăciunea lui.

²⁶čistemu se kažeš čistega, ali popačenemu nasprotuješ.

²⁷Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi smereşti privirile trufaşe.

²⁷Zakaj ti otimlješ ljudstvo ubogo, prevzetne oči pa ponižuješ.

²⁸Da, Tu îmi aprinzi lumina mea. Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunerecul meu.

²⁸Da, svetilo moje razsvetljuješ; GOSPOD, moj Bog, razjasnjuje moje tmine.

²⁹Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.

²⁹S teboj namreč prodiram skozi krdelo in z Bogom svojim preskakujem zid.

³⁰Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, Cuvîntul Domnului este încercat: El este un scut pentru toţi cei ce aleargă la El.

³⁰Tega Boga mogočnega pot je brezmadežna, govor GOSPODOV ves čist; ščit je vsem, ki pribegajo k njemu.

³¹Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?

³¹Ker kdo je Bog razen GOSPODA? in kdo skala razen našega Boga?

³²Dumnezeu mă încinge cu putere, şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.

³²Ta Bog mogočni, ki me opasuje z močjo in brezmadežno dela mojo pot.

³³El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi mă aşează pe înălţimile mele

³³Dela, da so moje noge kakor jelenje, in me stavi na višino mojo.

³⁴El îmi deprinde mînile la luptă, aşa că braţele mele întind arcul de aramă.

³⁴Vadi za boj roke moje, da napnem z ramo svojo lok bronasti.

³⁵Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijineşte, şi îndurarea Ta mă face mare.

³⁵Dal si mi tudi zveličanja svojega ščit, in desnica tvoja me je podpirala in ljubeznivost tvoja me je poveličala.

³⁶Tu lărgeşti drumul supt paşii mei, şi nu-mi alunecă glesnele.

³⁶Razširil si prostor korakom mojim pod mano, in členki mojih nog niso omahovali.

³⁷Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung, şi nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.

³⁷Zasledoval sem sovražnike svoje in jih dohitel, in nisem se vrnil, dokler jih nisem izničil.

³⁸Îi zdrobesc, de nu pot să se mai ridice: ei cad supt picioarele mele.

³⁸Zdrobil sem jih tako, da ne morejo več vstati, padli so mi pod noge.

³⁹Tu mă încingi cu putere pentru luptă, şi răpui pe protivnicii mei supt picioarele mele.

³⁹Ker ti si me opasal z močjo za vojsko, upognil si podme nje, ki so se vzpenjali zoper mene.

⁴⁰Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.

⁴⁰In zapodil si v beg nasprotnike moje, sovražilce moje, da jih ugonobim.

⁴¹Ei strigă, dar n'are cine să -i scape! Strigă către Domnul, dar nu le răspunde!

⁴¹Vpili so, a ni ga bilo, ki bi jih rešil, h GOSPODU so vpili, a ni jim odgovoril.

⁴²Îi pisez ca praful, pe care -l ia vîntul, îi calc în picioare ca noroiul de pe uliţe.

⁴²Tu sem jih strl, da so kakor prah pred vetrom, kakor blato na ulicah sem jih poteptal.

⁴³Tu mă scapi din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea neamurilor; un popor, pe care nu -l cunoaşteam, îmi este supus.

⁴³Otel si me iz prepirov ljudstva in postavil narodom za glavo; ljudstvo, ki ga nisem poznal, mi je služilo.

⁴⁴El ascultă de mine la cea dintîi poruncă, fiii străinului mă linguşesc.

⁴⁴Le slišali so o meni, in so se mi pokorili, tujci so se mi vdajali z laskanjem.

⁴⁵Fiilor străinului li se moaie inima de mine, şi ies tremurînd din cetăţuile lor.

⁴⁵Tujci so v strahu koprneli in pritrepetavali iz gradov svojih.

⁴⁶Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Mărit să fie Dumnezeul mîntuirii mele,

⁴⁶Živ je GOSPOD; in slavljena bodi skala moja in naj se povišuje Bog rešenja mojega;

⁴⁷Dumnezeu, răzbunătorul meu, care îmi supune popoarele,

⁴⁷Bog ta mogočni, ki mi daje maščevanje in spravlja ljudstva podme;

⁴⁸şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă scapi de omul asupritor.

⁴⁸ki me rešuje sovražnikov mojih; da, ti si me povzdignil nadnje, ki vstajajo zoper mene, možu silovitemu si me iztrgal.

⁴⁹Deaceea, Doamne, Te voi lăuda printre neamuri, voi cînta spre slava Numelui Tău.

⁴⁹Zatorej te bom hvalil med narodi, GOSPOD, in psalme prepeval tvojemu imenu.On daje rešenje, veliko in obilo, kralju svojemu in izkazuje milost maziljencu svojemu, Davidu in semenu njegovemu na veke.

⁵⁰El dă mari izbăviri împăratului Său, şi dă îndurare unsului Său: lui David, şi seminţei lui, pe vecie.

⁵⁰On daje rešenje, veliko in obilo, kralju svojemu in izkazuje milost maziljencu svojemu, Davidu in semenu njegovemu na veke.