¹(Un psalm al lui Asaf.) Dumnezeule, au năvălit neamurile în moştenirea Ta, au pîngărit Templul Tău cel sfînt, şi au prefăcut Ierusalimul într'un morman de pietre.

¹{Psalm Asafov.} O Bog, pridrli so pogani v dediščino tvojo, oskrunili so hram svetosti tvoje, v groblje so izpremenili Jeruzalem.

²Trupurile neînsufleţite ale robilor Tăi le-au dat să le mănînce păsările cerului, şi carnea credincioşilor Tăi au dat -o s'o mănînce fiarele pămîntului.

²Dali so hlapcev tvojih trupla ptičem nebeškim, meso svetnikov tvojih zverinam zemlje.

³Ca apa le-au vărsat sîngele, de jur împrejurul Ierusalimului, şi n'a fost nimeni să -i îngroape.

³Prelivali so njih kri kakor vodo okrog Jeruzalema, in ni ga bilo, ki bi jih pokopaval.

⁴Am ajuns de ocara vecinilor noştri, de batjocura şi de rîsul celor ce ne înconjoară.

⁴V zasramovanje smo sosedom svojim, v zasmehovanje in norčevanje njim, ki so okoli nas.

⁵Pînă cînd, Doamne, Te vei mînia fără încetare, şi va arde mînia Ta ca focul?

⁵Doklej, GOSPOD, boš li se jezil večno? Bo li gorela kakor ogenj gorečnost tvoja?

⁶Varsă-Ţi mînia peste neamurile, cari nu Te cunosc, şi peste împărăţiile, cari nu cheamă Numele Tău!

⁶Izlij srd svoj na pogane, ki te ne spoznavajo, in na kraljestva, ki ne kličejo tvojega imena!

⁷Căci au mîncat pe Iacov, şi i-au pustiit locuinţa.

⁷Kajti pojedli so Jakoba in razdejali so prebivališče njegovo.

⁸Nu-Ţi mai aduce aminte de nelegiuirile strămoşilor noştri, ci să ne iese degrab înainte îndurările Tale! Căci sîntem nenorociţi de tot!

⁸Ne spominjaj se krivic prednikov naših zoper nas, brzo naj nam pride naproti usmiljenje tvoje, ker obubožali smo silno.

⁹Ajută-ne, Dumnezeul mîntuirii noastre, pentru slava Numelui Tău! Izbăveşte-ne, şi iartă-ne păcatele, pentru Numele Tău!

⁹Pomagaj nam, Bog zveličanja našega, zavoljo časti svojega imena, in reši nas ter prikrij grehe naše zaradi svojega imena.

¹⁰Pentruce să zică neamurile: ,,Unde este Dumnezeul lor?`` Să se ştie, înaintea ochilor noştri, printre neamuri, că Tu răzbuni sîngele vărsat al robilor Tăi!

¹⁰Zakaj naj bi govorili pogani: Kje je njih Bog? Znano bodi med pogani pred našimi očmi maščevanje prelite krvi hlapcev tvojih.

¹¹Să ajungă pînă la Tine gemetele prinşilor de război! Scapă, prin braţul Tău cel puternic, pe cei ce pier!

¹¹Pred obličje tvoje naj pride zdihovanje jetnikov, po velikosti moči svoje ohrani v življenju, katere že izročajo smrti.

¹²Întoarce vecinilor noştri, de şapte ori în sînul lor, batjocurile, cari Ţi le-au aruncat ei Ţie, Doamne!

¹²In povrni sosedom našim sedemkrat v njih naročje sramoto, s katero so te zasramovali, o Gospod.Mi pa, ljudstvo tvoje in čreda paše tvoje, te bomo slavili večno; od roda do roda bomo oznanjali hvalo tvojo.

¹³Şi noi, poporul Tău, turma păşunii Tale, Te vom lăuda în veci, şi vom vesti din neam în neam laudele tale.

¹³Mi pa, ljudstvo tvoje in čreda paše tvoje, te bomo slavili večno; od roda do roda bomo oznanjali hvalo tvojo.