¹Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

¹Imela je pa Naomi sorodnika po možu svojem, vrlega in bogatega moža, iz rodovine Elimelekove, in ime mu je bilo Boaz.

²Rut, Moabita, a zis către Naomi: ,,Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns: ,,Du-te, fiica mea.``

²In Ruta Moabka reče Naomi: Dovoli, naj grem na polje in pobiram klasje za njim, v čigar očeh najdem milost. Ona ji veli: Pojdi, moja hči!

³Ea s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

³Nato gre in pride in pobira za ženjci na polju. In prigodi se ji, da zaide na njivo Boazovo, ki je bil iz Elimelekove rodovine.

⁴Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor: ,,Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns: ,,Domnul să te binecuvinteze!``

⁴In glej, Boaz pride iz Betlehema in reče ženjcem: GOSPOD bodi z vami! In oni mu odzdravijo: Blagoslovi te GOSPOD!

⁵Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: ,,A cui este tînăra aceasta?``

⁵Nato vpraša Boaz hlapca svojega, ki je bil postavljen čez ženjce: Čigava je ta mladenka?

⁶Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: ,,Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.

⁶Hlapec, ki je bil postavljen nad ženjci, odgovori: Mladenka je Moabka, ki je prišla z Naomo nazaj z Moabske poljane.

⁷Ea a zis: ,Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă``.

⁷In mi je dejala: Naj pobiram, prosim, in spravljam med snopjem, za ženjci; in je prišla in vztrajala od jutra do sedaj, samo da je prav malo doma posedela.

⁸Boaz a zis către Rut: ,,Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.

⁸Tedaj reče Boaz Ruti: Slišiš li, hči moja? Ne pojdi na drugo njivo pobirat, tudi ne hodi odtod, ampak pridruži se deklam mojim.

⁹Uită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.``

⁹Glej, na kateri njivi žanjejo, in pojdi tja za njimi! Ali nisem zapovedal mladeničem, naj se te nihče ne dotakne? In kadar boš žejna, pojdi k posodam in pij, kar moji hlapci zajemajo!

¹⁰Atunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis: ,,Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?``

¹⁰Tedaj pade ona na obličje svoje in se prikloni do tal in mu reče: S čim sem našla milost pred očmi tvojimi, da se prijazno oziraš po meni, ki sem tujka?

¹¹Boaz i -a răspuns: ,,Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.

¹¹Boaz odgovori in ji reče: Natanko mi je bilo povedano vse, kar si storila tašči svoji, odkar ti je umrl mož, in kako si zapustila svojega očeta in mater svojo in zemljo, ki si v njej rojena, in si šla k ljudstvu, ki ga poprej nisi nič poznala.

¹²Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!``

¹²GOSPOD ti poplačaj delo tvoje, in popolno povračilo ti pridi od GOSPODA, Izraelovega Boga, ki si prišla k njemu, da imaš pribežališče pod perutmi njegovimi!

¹³Şi ea a zis: ,,O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.``

¹³In ona reče: Gospod moj, naj najdem milost v očeh tvojih; zakaj ti si me potolažil in na srce govoril dekli svoji, čeprav nisem kakor ena dekel tvojih.

¹⁴La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut: ,,Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet.`` Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.

¹⁴In ko je bil čas jedi, ji veli Boaz: Pridi sem in jej kruh in omakaj grižljaj svoj v kisu. In ona sede poleg ženjcev. In poda ji opraženega zrnja, in jedla je in se nasitila in ostanke shranila.

¹⁵Apoi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: ,,Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;

¹⁵In ko vstane, da zopet pobira, ukaže Boaz hlapcem svojim, rekoč: Dajte, da pobira tudi med snopjem, in je nikar ne sramotite!

¹⁶şi chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi.``

¹⁶Tudi nalašč potegujte zanjo klasje iz snopkov in pustite na tleh, da pobira, in nihče je zato ne svari.

¹⁷Ea a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

¹⁷Tako je pobirala na polju do večera; in iztolkla je, kar je nabrala, in bilo je okoli efe ječmena.

¹⁸A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.

¹⁸In vzame to in gre v mesto; in njena tašča je videla, koliko je nabrala; in izname in ji poda, kar ji je preostalo, ko se je bila nasitila.

¹⁹Soacră-sa i -a zis: ,,Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!`` Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: ,,Omul la care am muncit azi``, a zis ea, ,,se numeşte Boaz.``

¹⁹Nato ji reče tašča njena: Kod si danes pobirala in kje si delala? Blagoslovljen bodi, ki se je prijazno ozrl nate! In pove tašči svoji, pri kom je delala, in reče: Ime možu, pri katerem sem danes delala, je Boaz.

²⁰Naomi a zis nurorei sale: ,,Să fie binecuîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. ,Omul acesta este rudă cu noi`, i -a mai spus Naomi, ,este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.``

²⁰In Naomi reče snahi svoji: Blagoslovljen bodi od GOSPODA, čigar milost ne zapusti ne živih, ne mrtvih! Še ji pove Naomi: Ta mož je bližji sorodnik najin, eden teh, ki jim gre pravica odkupiti naju.

²¹Rut, Moabita, a adăugat: ,,El mi -a mai zis:`` ,,Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat.``

²¹In Ruta Moabka reče: Tudi to mi je velel: Vztrajaj pri hlapcih mojih, dokler ne požanjejo vsega, kar je moje.

²²Şi Naomi a zis către noru-sa Rut: ,,Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor``.

²²Naomi pa reče snahi svoji Ruti: Dobro je, hči moja, da hodiš ven z deklami njegovimi, da te ne žalijo na kateri drugi njivi.Tako se je družila, pobirajoč klasje, Boazovim deklam, dokler ni minila ječmenova in pšenična žetev, in je prebivala s taščo svojo.

²³Ea s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.

²³Tako se je družila, pobirajoč klasje, Boazovim deklam, dokler ni minila ječmenova in pšenična žetev, in je prebivala s taščo svojo.