¹Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

¹Anak ko, kung ikaw ay naging mananagot sa iyong kapuwa, kung iyong ikinamay ang iyong kamay sa di kilala,

²dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

²Ikaw ay nasilo ng mga salita ng iyong bibig, ikaw ay nahuli ng mga salita ng iyong bibig.

³fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

³Gawin mo ito ngayon, anak ko, at lumigtas ka, yamang ikaw ay nahulog sa kamay ng iyong kapuwa: yumaon ka, magpakababa ka, at mangayupapa ka sa iyong kapuwa.

⁴Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

⁴Huwag mong bigyan ng tulog ang iyong mga mata. O magpaidlip man sa iyong mga talukap-mata.

⁵Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

⁵Lumigtas ka na parang usa sa kamay ng mangangaso, at parang ibon sa kamay ng mamimitag.

⁶Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

⁶Pumaroon ka sa langgam, ikaw na tamad; masdan mo ang kaniyang mga lakad at magpakapantas ka:

⁷Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

⁷Na bagaman walang pangulo, tagapamahala, o pinuno,

⁸totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

⁸Naghahanda ng kaniyang pagkain sa taginit, at pinipisan ang kaniyang pagkain sa pagaani.

⁹Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

⁹Hanggang kailan matutulog ka, Oh tamad? Kailan ka babangon sa iyong pagkakatulog?

¹⁰Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

¹⁰Kaunti pang pagkakatulog, kaunti pang pagkaidlip, kaunti pang paghahalukipkip ng mga kamay upang matulog:

¹¹Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹¹Sa gayo'y ang iyong karalitaan ay darating na parang magnanakaw, at ang iyong kasalatan na parang lalaking may sandata.

¹²Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

¹²Taong walang kabuluhan, taong masama, ay siya na lumalakad na may masamang bibig;

¹³clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

¹³Na kumikindat ng kaniyang mga mata, na nagsasalita ng kaniyang mga paa, na nagsasalita ng kaniyang mga daliri;

¹⁴Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

¹⁴Pagdaraya ay nasa kaniyang puso, siya'y laging kumakatha ng kasamaan; siya'y naghahasik ng pagtatalo.

¹⁵De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

¹⁵Kaya't darating na bigla ang kaniyang kasakunaan; sa kabiglaanan ay mababasag siya, at walang kagamutan.

¹⁶Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

¹⁶May anim na bagay na ipinagtatanim ng Panginoon; Oo, pito na mga kasuklamsuklam sa kaniya:

¹⁷ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

¹⁷Mga palalong mata, sinungaling na dila, at mga kamay na nagbububo ng walang salang dugo;

¹⁸inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

¹⁸Puso na kumakatha ng mga masamang akala, mga paa na matulin sa pagtakbo sa kasamaan;

¹⁹martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

¹⁹Sinungaling na saksi na nagsasalita ng kabulaanan, at ang naghahasik ng pagtatalo sa gitna ng magkakapatid.

²⁰Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

²⁰Anak ko, ingatan mo ang utos ng iyong ama, at huwag mong kalimutan ang kautusan ng iyong ina:

²¹leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

²¹Ikintal mong lagi sa iyong puso, itali mo sa iyong leeg.

²²Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

²²Pagka ikaw ay lumalakad, papatnubay sa iyo; pagka ikaw ay natutulog, babantay sa iyo; at pagka ikaw ay gumigising, makikipagusap sa iyo.

²³Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

²³Sapagka't ang utos ay tanglaw; at ang kautusan ay liwanag; at ang mga saway na turo ay daan ng buhay:

²⁴Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

²⁴Upang ingatan ka sa masamang babae, Sa tabil ng dila ng di kilala.

²⁵N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

²⁵Huwag mong pitahin ang kaniyang kagandahan sa iyong puso; at huwag ka mang hulihin niya ng kaniyang mga talukap-mata.

²⁶Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

²⁶Sapagka't dahil sa isang masamang babae ay walang naiiwan sa lalake kundi isang putol na tinapay: at hinuhuli ng mangangalunya ang mahalagang buhay.

²⁷Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

²⁷Makakukuha ba ng apoy ang tao sa kaniyang sinapupunan, at hindi masusunog ang kaniyang mga suot?

²⁸Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

²⁸O makalalakad ba ang sinoman sa mga mainit na baga, at ang kaniyang mga paa ay hindi mapapaso?

²⁹Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

²⁹Gayon ang sumisiping sa asawa ng kaniyang kapuwa; sinomang humipo ay hindi maaaring di parusahan.

³⁰Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

³⁰Hindi hinahamak ng mga tao ang magnanakaw kung siya'y nagnanakaw, upang busugin siya pagka siya'y gutom:

³¹Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

³¹Nguni't kung siya'y masumpungan, isasauli niyang makapito; kaniyang ibibigay ang lahat na laman ng kaniyang bahay.

³²Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³²Siyang nagkakamit ng pangangalunya sa isang babae ay walang bait: ang gumagawa niyaon ay nagpapahamak sa kaniyang sariling kaluluwa.

³³Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

³³Mga sugat at kasiraang puri ang tatamuhin niya; at ang kaniyang kapintasan ay hindi mapapawi.

³⁴Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

³⁴Sapagka't ang paninibugho ay pagiinit ng tao; at hindi siya magpapatawad sa kaarawan ng panghihiganti.

³⁵nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

³⁵Hindi niya pakukundanganan ang anomang tubos; ni magpapahinga man siyang tuwa, bagaman ikaw ay magbigay ng maraming suhol.