¹În ce priveşte darurile duhovniceşti, fraţilor, nu voiesc să fiţi în necunoştinţă.

¹Kakaliliua-na ompi', mpotompo'wiwi-a pakulea' to tarata ngkai Inoha' Tomoroli'. Patuju-ku bona ni'inca mpu'u napa to makono.

²Cînd eraţi păgîni, ştiţi că vă duceaţi la idolii cei muţi, după cum eraţi călăuziţi.

²Ni'inca moto ompi', owi kako'ia-na ni'incai Alata'ala, ntora ratete' -koi hante uma ria pekiri-ni mpotuku' pinotau-pinotau to uma howa' mololita.

³De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbeşte prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: ,,Isus să fie anatema!`` Şi nimeni nu poate zice: ,,Isus este Domnul``, decît prin Duhul Sfînt.

³Toe pai' kupopo'incai-koi: tauna to mololita ngkai petete' Inoha' Tomoroli', uma hema to mpo'uli' "Tetotowi-imi Yesus!" Wae wo'o uma hema to mpo'uli': "Yesus, Hi'a-mi Pue'!" ane uma-i natete' Inoha' Tomoroli'.

⁴Sînt felurite daruri, dar este acelaş Duh;

⁴Alata'ala mpowai' -ta wori' nyala pakulea' mpobago bago-na, hore mporata-ta pakulea' to mosisala. Aga hawe'ea pakulea' toe, pewai' ngkai Inoha' Tomoroli' to hadua lau-wadi.

⁵sînt felurite slujbe, dar este acelaş Domn;

⁵Wori' nyala pobago to tapobago-ki Pue', aga Pue' to tapobago-ki toe, hadua lau-i-wadi.

⁶sînt felurite lucrări, dar este acelaş Dumnezeu, care lucrează totul în toţi.

⁶Wori' nyala ohea-na Alata'ala mpopohiloi baraka' -na hi rala katuwu' -ta, aga Alata'ala to hadua toe wo'o-i-wadi to mpobago butu nyala-na hi rala katuwu' butu-butu dua-ta.

⁷Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.

⁷Butu dua-ta, hore-hore rawai' pakulea' to ngkai Inoha' Tomoroli', bona ma'ala-ta mpobabehi to mokalaua hi doo.

⁸De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaş Duh;

⁸Hi tau hadua Inoha' Tomoroli' mpowai' kapantea mololita. Hi to hadua-na Inoha' Tomoroli' to hibalia toe wo'o-wadi mpowai' pe'inca mpakanoto Lolita Alata'ala.

⁹altuia credinţa, prin acelaş Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaş Duh;

⁹Hi tau hadua Inoha' Tomoroli' toe mpowai' pepangala' to moroho. Pai' hi to hadua-na, bate Inoha' Tomoroli' to hibalia toe wo'o-i-wadi mpowai' kuasa mepaka'uri'.

¹⁰altuia, puterea să facă minuni; altuia, proorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tîlmăcirea limbilor.

¹⁰Hi to hadua rawai' baraka' mpobabehi tanda mekoncehi, hi to hadua-na rawai' pakulea' mpohowa' lolita Alata'ala. Hi to hadua-na wo'o rawai' pe'inca mpoposisala napa to ngkai Inoha' Tomoroli' pai' napa to bela ngkai Inoha' Tomoroli'. Hi tau ntani' -na rawai' pakulea' mololita hante basa to ngkai Inoha' Tomoroli'. Pai' hi to hadua wo'o rawai' pe'inca mpotoli batua-na basa toe bona ma'ala rapaha doo.

¹¹Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaş Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.

¹¹Hawe'ea toe, Inoha' Tomoroli' to hadua toe oa' wo'o-i-wadi pue' bago. Nabagi-bagi pewai' -na hi butu-butu dua-ta ntuku' kabotu' -na Hi'a moto.

¹²Căci, după cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cum toate mădularele trupului, măcar că sînt mai multe, sînt un singur trup, -tot aşa este şi Hristos.

¹²Kita' to mepangala' hi Kristus ma'ala rarapai' -ki woto manusia'. Woto hameha' -wadi, aga wori' bagia-na. Nau' wori' bagia-na, hawe'ea bagia toe jadi' hawoto lau-wadi.

¹³Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie Iudei, fie Greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr'un singur Duh.

¹³Wae wo'o kita'. Kita' omea hewa hameha' woto-tamo, apa' Alata'ala mponiu' -ta omea hante Inoha' Tomoroli' to hibalia. Ba to Yahudi-ta ba bela-ta to Yahudi, to tuwu' batua ba to tuwu' maradika, kita' omea mporata Inoha' Tomoroli' to hibalia.

¹⁴Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.

¹⁵Ane tapekiri woto-ta, ria witi' -ta, ria pale-ta, pai' wori' nyala bagia ntani' -na. Uma habagia lau-wadi. Rapa' -na witi' mpo'uli': "Aku', bela-a pale, jadi' bela-a bagia ngkai woto." Aga nau' wae, bate bagia woto oa' -i witi' toe.

¹⁵Dacă piciorul ar zice: ,,Fiindcă nu sînt mînă, nu sînt din trup``, -nu este pentru aceasta din trup?

¹⁶Ane tilinga mpo'uli': "Aku', bela-a mata, jadi' bela-a bagia ngkai woto," tilinga toe bate bagia ngkai woto.

¹⁶Şi dacă urechea ar zice: ,,Fiindcă nu sînt ochi, nu sînt din trup`` -nu este pentru aceasta din trup?

¹⁷Ane rapa' -na hawe'ea bagia woto-ta jadi' mata omea-mi, beiwa-ta pe'epe. Ba hawe'ea jadi' tilinga omea-wadi, beiwa-ta pe'enga'.

¹⁷Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?

¹⁸Toe pai' Alata'ala mohawa' bona woto-ta rababehi ngkai wori' nyala bagia, butu nyala bagia natu'u hi woto-ta ntuku' konoa-na, hore-hore hi pontu'ua to taoa-na.

¹⁸Acum dar Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare aşa cum a voit El.

¹⁹Ane rapa' -na napahanyala lau-wadi hawe'ea bagia woto-ta, uma-ipi jadi' woto.

¹⁹Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul?

²⁰Jadi', bate-na wori' -hawo bagia woto, aga woto hameha' lau-wadi.

²⁰Fapt este că sînt mai multe mădulare, dar un singur trup.

²¹Mata uma ma'ala mpo'uli' -ki pale: "Uma-kuna kuparaluu-ko!" Ba woo' mpo'uli' -ki witi': "Uma-kuna kuparaluu-ko!"

²¹Ochiul nu poate zice mînii: ,,N'am trebuinţă de tine``; nici capul nu poate zice picioarelor: ,,N'am trebuinţă de voi.``

²²Kakono-na bagia woto-ta to hiloa-na lente lau-di to taparaluu lia-e.

²²Ba mai mult, mădularele trupului, cari par mai slabe, sînt de neapărată trebuinţă.

²³Bagia woto-ta to ta'uli' uma ncola rahi, bagia toe-di to tapenasa hante pohea to ncola. Bagia woto-ta to uma taoa-na rahilo doo, toe lau-di to tawuni.

²³Şi părţile trupului, cari par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţă,

²⁴Aga bagia woto-ta to lompe' ami' hiloa-na, uma tatu'ui napa-napa rahi. Alata'ala mpo'atoro' bagia woto-ta bona bagia to kura' rabila', toe lau-di to tapewili' lia.

²⁴pe cînd cele frumoase n'au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste:

²⁵Wae wo'o kita' to mepangala' hi Pue' Yesus: kita' omea hewa bagia-bagia ngkai woto to hameha' lau-wadi, pai' kana momepewili' -ta hadua pai' hadua, bona neo' ria posisalaa-ta.

²⁵pentru ca să nu fie nici o desbinare în trup: ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.

²⁶Ane hadua peda', kita' omea ntodohaka dohe-na. Ane hadua ra'une', kita' omea goe' dohe-na.

²⁶Şi dacă sufere un mădular, toate mădularele sufăr împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.

²⁷Hewa Alata'ala mpopajadi' woto-ta ngkai wori' nyala bagia, wae wo'o koi' to wori' napajadi' hawoto lau-damo hi posidaia' -ni hante Kristus. Ma'ala-mi ta'uli', butu dua-ni bagia ngkai woto Kristus omea-koi.

²⁷Voi sînteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.

²⁸Pai' hi rala kahintuwuaa' -ta to Kristen, Alata'ala mohawa' bona hore-hore ria bago-ta: lomo' -na ria to jadi' suro-na, karonyala-na ria nabi to mpohowa' lolita-na, katolu-na ria to metudui'. Oti toe, ria to nawai' kuasa mpobabehi tanda mekoncehi. Oti toe, ria to nawai' kuasa mepaka'uri', ria to mporata pakulea' mpotulungi doo, ria to jadi' pangkeni, ria to mporata pakulea' mololita hante basa-basa to ngkai Inoha' Tomoroli'.

²⁸Şi Dumnezeu a rînduit în Biserică, întîi, apostoli; al doilea, prooroci; al treilea, învăţători; apoi, pe ceice au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cîrmuirilor, şi vorbirii în felurite limbi.

²⁹Uma-hawo hawe'ea jadi' suro, ba nabi omea ba topetudui' omea. Uma wo'o ba mokuasa omea-mi mpobabehi tanda to mekoncehi

²⁹Oare toţi sînt apostoli? Toţi sînt prooroci? Toţi sînt învăţători? Toţi sînt făcători de minuni?

³⁰ba mpaka'uri' tauna. Uma hawe'ea to mporata pakulea' mololita hante basa to ngkai Inoha' Tomoroli' ba to mpotoli basa toe bona rapaha doo.

³⁰Toţi au darul tămăduirilor? Toţi vorbesc în alte limbi? Toţi tălmăcesc?

³¹Jadi', huduwukui-koi mporata pakulea' ngkai Inoha' Tomoroli' toe we'i lau to meliu kalompe' -na. Tapi' to meliu mpu'u kalompe' -na, toi-mi ulu to ku'uli' -kokoi.

³¹Umblaţi dar după darurile cele mai bune. Şi vă voi arăta o cale nespus mai bună.