¹Cît despre mine, fraţilor, nu v'am putut vorbi ca unor oameni duhovniceşti, ci a trebuit să vă vorbesc ca unor oameni lumeşti, ca unor prunci în Hristos.

¹Ompi' -ompi', bula-ku dohe-ni wengi, uma-koi kupololitai hewa mpololitai tauna to mporata-mi Inoha' Tomoroli'. Kupololitai-koi hewa tauna to mpotuku' konoa nono-ra to dada'a-pidi. Apa' nto'u toe, ko'ia monoto pepangala' -ni hi Kristus, hewa ana'lei-pidi-koi hi rala pepangala' -ni.

²V'am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteaţi suferi; şi nici acum chiar nu le puteţi suferi,

²Ane ana'lei to ntii' -pidi, uma lompe' rawai' koni' to mokara. Wae wo'o koi', owi kutudui' -koi tudui' to natao hi tauna to ko'ia monoto pepangala' -ra, ko'ia kutudui' -koi tudui' to natao hi tauna to monoto-mi pepangala' -ra, apa' ko'ia nikulei' mpotarima. Hiaa' duu' tempo toi-e, ko'ia oa' -di nikulei' mpotarima-e,

³Pentrucă tot lumeşti sînteţi. În adevăr, cînd între voi sînt zavistii, certuri şi desbinări, nu sînteţi voi lumeşti şi nu trăiţi voi în felul celorlalţi oameni?

³apa' mpotuku' konoa nono-ni to dada'a oa' -pidi-koi. Apa' ane ria hingi' rala nono-ni pai' momehono' -koi, ha bela tohe'e-mi to mpakanoto kampotuku' -ni konoa nono-ni to dada'a, hewa tauna to ko'ia mpo'incai Pue'?

⁴Cînd unul zice: ,,Eu sînt al lui Pavel!`` Şi altul: ,,Eu sînt al lui Apolo``: nu sînteţi voi oameni de lume?

⁴Hadua mpo'uli': "Aku' tono' hi Paulus-a." To hadua mpo'uli': "Aku' tono' hi Apolos." Ha uma tohe'e-mi kehi tauna to ko'ia mpo'incai Pue'?

⁵Cine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari aţi crezut; şi fiecare după puterea dată lui de Domnul.

⁵Ane aku' pai' Apolos-le, pahawaa' Alata'ala-wadi-ka-kaiwo, to mpotete' -koi bona mepangala' hi Pue' Yesus. Kai' hore-hore mpobago bago to napopokoloi-kakai Pue'.

⁶Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească:

⁶Aku' to mpohawu', Apolos to mpobowohi, Alata'ala to mpopotuwu'.

⁷aşa că nici cel ce sădeşte, nici cel ce udă nu sînt nimic; ci Dumnezeu, care face să crească.

⁷To mpohawu' pai' to mpobowohi, bela hira' poko-na. To poko-nale, Alata'ala-hana, apa' Hi'a to mpopotuwu'.

⁸Cel ce sădeşte şi cel ce udă, sînt tot una; şi fiecare îşi va lua răsplata după osteneala lui.

⁸To mpohawu' pai' to mpobowohi, hibalia-ra-wadi. Butu dua-ra mporata gaji' -ra ntuku' -ki katomo bago-ra.

⁹Căci noi sîntem împreună lucrători cu Dumnezeu. Voi sînteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.

⁹Kai' -le hampobagoa lau-wadi-kai ngkamu bago Alata'ala, pai' koi' ompi' ma'ala rarapai' -ki bonea Alata'ala. Koi' ma'ala rarapai' -ki tomi Alata'ala.

¹⁰După harul lui Dumnezeu, care mi -a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra. Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra.

¹⁰Ngkai kabula rala-na Alata'ala, na'ongko' -a jadi' suro-na, pai' aku' -mi to lomo' -na mpokeni Kareba Lompe' hi koi'. Ma'ala-mi ta'uli', aku' hewa topobabehi tomi to pante, aku' -mi to lomo' -na mpohu'a parawatu, pai' to ntani' -na mpokaliliu mpowangu hi lolo parawatu to kuhu'a-mi toe. Aga butu dua tauna kana mpelompehi pobago-na mpokamu bago Pue', hewa hadua topobabehi tomi kana mpelompehi beiwa-i mpowangu tomi.

¹¹Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decît cea care a fost pusă, şi care este Isus Hristos.

¹¹Apa' uma ria ohea ntani' -na jadi' ntodea Alata'ala, muntu' mepangala' hi Yesus Kristus. Ma'ala-mi ta'uli', Yesus Kristus Hi'a-mi parawatu to nahu'a Alata'ala, uma ria ntani' -na.

¹²Iar dacă clădeşte cineva pe această temelie, aur, argint, pietre scumpe, lemn, fîn, trestie,

¹²Ane ria topobago Pue' to lompe' pongkamu-ra bago Pue', hira' ma'ala rarapai' -ki topobabehi tomi to mpowangu tomi hante wori' nyala rewa to lompe', rapa' -na bulawa, salaka' pai' watu to masuli' oli-na. Ane ria to uma lompe' pongkamu-ra bago Pue', hira' hewa topobabehi tomi to mpowangu tomi mpake' to uma ncako lompe', hewa kaju, kowo' pai' deami.

¹³lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscut, căci se va descoperi în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.

¹³Jadi', ane rapa' -na mampu tomi toe, incana moto mpai' rewa to lompe' pai' rewa to uma lompe', apa' rewa to lompe' ntaha moto, tapi' rewa to uma lompe' mampu omea. Wae wo'o, pobago butu dua topobago Pue' incana mpai' hi karata-na nculii' Pue'. Hi eo toe mpai', Pue' mpoparesa' pobago butu dua tauna, kalompe' -na ba ka'uma-na.

¹⁴Dacă lucrarea zidită de cineva pe temelia aceea, rămîne în picioare, el va primi o răsplată.

¹⁴Ane pobago tau hadua ntaha hi pomparesa' -na Pue', mporata-i mpai' parasee.

¹⁵Dacă lucrarea lui va fi arsă, îşi va pierde răsplata. Cît despre el, va fi mîntuit, dar ca prin foc.

¹⁵Ane pobago-na uma ntaha pomparesa' -na Pue', bate rugi-i mpai'. Batua-na, tebahaka moto-i ngkai huku' jeko' -na, aga uma-i mporata parasee ngkai pobago-na. Hi'a ma'ala rarapai' -ki tauna to mampu tomi-na: hawe'ea rewa-na moronto, woto-na mara-damo to uma nakoni' apu.

¹⁶Nu ştiţi că voi sînteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?

¹⁶Ha uma ni'incai ompi': koi' -le hewa tomi to napo'ohai' Alata'ala. Inoha' Alata'ala mo'oha' hi laintongo' -ni.

¹⁷Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfînt: şi aşa sînteţi voi.

¹⁷Ane hema to mpogero kahintuwuaa' ntodea-na Alata'ala, Alata'ala wo'o mpai' mpohuku' -i. Apa' po'ohaa' Alata'ala, moroli' -hana. Hiaa' koi' -mi ompi', tomi po'ohaa' Alata'ala-e.

¹⁸Nimeni să nu se înşele: Dacă cineva dintre voi se crede înţelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înţelept.

¹⁸Neo' -koi mpobagiu woto-ni moto. Ane ria hi laintongo' -ni to mpo'uli' pante moto-ra hi poncilo manusia', agina jadi' wojo-ra hi poncilo manusia' bona jadi' pante mpu'u-ra hi poncilo Pue'.

¹⁹Căci înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: ,,El prinde pe cei înţelepţi în viclenia lor.``

¹⁹Apa' napa to ra'uli' manusia' kapantea, kawojoa lau-wadi hi poncilo Alata'ala. Te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi hewa toi: Nau' hewa apa-mi kapante-ra manusia' pai' po'akala-ra, bate nadagi oa' -ra Pue' Ala."

²⁰Şi iarăş: ,,Domnul cunoaşte gîndurile celor înţelepţi. Ştie că sînt deşarte.``

²⁰Ria wo'o te'uki': Pue' Ala mpo'inca pekiri tauna to pante, ka'uma-na ria tuju-na."

²¹Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sînt ale voastre:

²¹Jadi', toe pai' kuperapi' ompi': neo' -pi ria to mpoperaha petuku' -ra hi manusia'. Apa' hawe'ea to niparaluu, nawai' -mikokoi Alata'ala nipobagia:

²²fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viaţa, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sînt ale voastre,

²²Apolos, Petrus, aku', nawai' -mikokoi omea Alata'ala bona mpotulungi-koi. Nawai' -mokoi katuwua' to bo'u, nabahaka-koi ngkai kamatea. Hawe'ea to hi dunia' tohe'i, hawe'ea to jadi' tempo toi, hawe'ea to jadi' hi eo mpeno-na, bate na'atoro' bona mpowai' -koi kalompea'. Hawe'ea toe bate bagia-ni ompi'.

²³şi voi sînteţi ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu.

²³Pai' koi' bagia-na Kristus, pai' Kristus bagia-na Alata'ala.