¹Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor (Sau Advocat. Greceşte: Paraclet, adică apărător, ajutor.), pe Isus Hristos, Cel neprihănit.

¹Ana' -ana' -ku, patuju-ku mpo'uki' tohe'i-e, bona neo' -ta mpobabehi jeko'. Aga ane ria to mpobabehi jeko', ria moto-i to mpotauntongoi' -ta hi nyanyoa Alata'ala to Tuama. Hi'a-mi Yesus Kristus to monoa'.

²El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregei lumi.

²Pai' Hi'a-mi to mate jadi' tolo' woto-ta bona Alata'ala mpo'ampungi jeko' -ta. Pai' uma muntu' jeko' -ta kita' -wadi to natolo', tapi' jeko' hawe'ea manusia' wo'o.

³Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui.

³Ane tatuku' -mi hawa' Alata'ala, toi-mi pompetonoi-na bona ta'inca kata'inca-na mpu'u-imi.

⁴Cine zice: ,,Îl cunosc``, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el.

⁴Tauna to mpo'uli': "Ku'inca-imi-kuna Alata'ala," hiaa' uma-di natuku' hawa' -nae, moboa' -imi, pai' uma napoinono tudui' to makono.

⁵Dar cine păzeşte Cuvîntul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvîrşită; prin aceasta ştim că sîntem în El.

⁵Tauna to mpotuku' lolita Alata'ala, hira' toe-mi to mpoka'ahi' Alata'ala mpu'u-mpu'u. Toi-mi pompetonoi-na bona ta'inca kahintuwu' -ta hante Alata'ala.

⁶Cine zice că rămîne în El, trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus.

⁶Ane tauna to mpo'uli' tida-ra hintuwu' hante Alata'ala, po'ingku-ra kana hewa po'ingku-na Kristus.

⁷Prea iubiţilor nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care aţi avut -o dela început. Porunca aceasta veche este Cuvîntul, pe care l-aţi auzit.

⁷Ompi' -ompi' to kupe'ahi', hawa' to ku'uki' -kokoi tohe'i, bela hawa' to bo'u. Hawa' toi, hawa' to mahae-mi ni'epe, to nitarima ngkai lomo' -nami. Hawa' toi, kareba to mpo'uli' momepoka'ahi' -ta hadua bo hadua.

⁸Totuş vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atît cu privire la El, cît şi cu privire la voi; căci întunerecul se împrăştie, şi lumina adevărată şi răsare chiar.

⁸Aga nau' wae, hawa' to ku'uki' -kokoi toi, bate bo'u. Makono mpu'u-hana, hawa' toi hawa' to bo'u. Ni'inca moto toe ngkai Pue' Yesus, pai' ngkai kehi-ni to bo'u wo'o. Apa' kamoroo-rontoa-mi bengi-na, pai' mehini-mi baja to makono.

⁹Cine zice că este în lumină, şi urăşte pe fratele său, este încă în întunerec pînă acum.

⁹Tauna to mpo'uli' ria-ra hi rala kabajaa-na, pai' mpokahuku' moto-ra ompi' -ra, bate hi rala kabengia-na oa' -ra-pidi.

¹⁰Cine iubeşte pe fratele său, rămîne în lumină, şi în el nu este niciun prilej de poticnire.

¹⁰Tauna to mpoka'ahi' ompi' -ra, tida-ra hi rala kabajaa-na, pai' uma ria napa-napa to mpahala'nawu' -ra.

¹¹Dar cine urăşte pe fratele său, este în întunerec, umblă în întunerec, şi nu ştie încotro merge, pentrucă întunerecul i -a orbit ochii.

¹¹Tauna to mpokahuku' ompi' -ra, bate hi rala kabengia-na oa' -ra-pidi. Momako' -ra hi rala kabengia-na, pai' uma ra'incai hiapa kahiloua-ra, apa' kabengia-na toe-mi to mpakawero-ra, alaa-na uma-ra pehilo.

¹²Vă scriu, copilaşilor, fiindcă păcatele vă sînt iertate pentru Numele Lui.

¹²Ana' -ana', ku'uki' -kokoi sura tohe'i, apa' te'ampungi-mi jeko' -ni sabana Pue' Yesus.

¹³Vă scriu, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este dela început. Vă scriu, tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V'am scris, copilaşilor, fiindcă aţi cunoscut pe Tatăl.

¹³Tuama-tuama, ku'uki' -kokoi sura tohe'i, apa' ni'inca-imi to ria ngkai lomo' -na. Kabilasa-kabilasa, toronaa-toronaa, ku'uki' -kokoi sura tohe'i, apa' nidagi-imi anudaa'.

¹⁴V'am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este dela început. V'am scris, tinerilor, fiindcă sînteţi tari, şi Cuvîntul lui Dumnezeu rămîne în voi, şi aţi biruit pe cel rău.

¹⁴Ku'uki' hi koi' ana' -ku, apa' ni'inca-imi Tuama-ta. Ku'uki' hi koi' tuama-tuama, apa' ni'inca-imi to ria ngkai lomo' -na. Ku'uki' hi koi' kabilasa pai' toronaa, apa' moroho-mi pepangala' -ni, nipoinono Lolita Alata'ala, nidagi-imi anudaa'.

¹⁵Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în El.

¹⁵Neo' -ta mpoka'ahi' dunia' toi, pai' ba napa-napa ihi' -na. Hema to mpoka'ahi' dunia' toi, uma-ra mpoka'ahi' Alata'ala to Tuama.

¹⁶Căci tot ce este în lume: pofta firii pămînteşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, nu este dela Tatăl, ci din lume.

¹⁶Apa' hawe'ea to hi rala dunia' toi-- hewa kahinaa nono-ta to dada'a, napa to tahilo pai' tapokahina, napa-napa to mpokalangko nono-ta-- hawe'ea toe lau bela to ngkai Tuama-ta, bate to ngkai dunia' -hana.

¹⁷Şi lumea şi pofta ei trece; dar cine face voia lui Dumnezeu, rămîne în veac.

¹⁷Hiaa' dunia' toi-e neo' mogero-mi, wae wo'o hawe'ea ihi' -na to tapokahina. Tapi' tauna to mpotuku' konoa Alata'ala bate tuwu' duu' kahae-hae-na.

¹⁸Copilaşilor, este ceasul cel de pe urmă. Şi, după cum aţi auzit că are să vină anticrist, să ştiţi că acum s'au ridicat mulţi anticrişti: prin aceasta cunoaştem că este ceasul de pe urmă.

¹⁸Ana' -ana' -ku, neo' rata-mi kahudua dunia'. Pai' hewa to jau-mi ratudui' -kokoi, bate rata mpai' hadua to rahanga' Bali' Kristus. Wae wo'o, tempo toi wori' -ramo to mehupa' to jadi' bali' -na Kristus. Toe-mi pompetonoi-na kaneo' -na rata mpu'u-mi kahudua dunia'.

¹⁹Ei au ieşit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noştri. Căci dacă ar fi fost dintre ai noştri, ar fi rămas cu noi; ci au ieşit, ca să se arate că nu toţi sînt dintre ai noştri.

¹⁹Bali' Kristus toera, tauna to dohe-ta ri'ulu, tapi' kakoo-kono-na, bela-ra doo-ta. Toe pai' malai-ramo ngkai kahintuwuaa' -ta. Ane ke doo-ta mpu'u-rale, ke bate tida moto-ra dohe-ta. Tapi' malai-ramo-rana ngkai kahintuwuaa' -ta, toe pai' ta'inca-mi ka'uma-na ria haduaa-ra to tono' hi kita'.

²⁰Dar voi aţi primit ungerea din partea Celui sfînt, şi ştiţi orice lucru.

²⁰Aga koi' ompi' -ompi', nitarima-mi Inoha' Tomoroli' to ngkai Kristus. Toe pai' hawe'ea-ni mpo'inca tudui' to makono.

²¹V'am scris nu că n'aţi cunoaşte adevărul, ci pentrucă îl cunoaşteţi, şi ştiţi că nicio minciună nu vine din adevăr.

²¹Jadi', uma-hawo patuju-ku mpo'uki' -kokoi tohe'i-e, ba monguli' wae ka'uma-na ni'incai tudui' to makono. Ku'uki' -kokoi toi-e, apa' lawi' ni'inca moto-mi tudui' to makono, pai' ni'inca wo'o ka'uma-na ria boa' to mehupa' ngkai to makono.

²²Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Hristosul? Acela este Anticristul, care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul.

²²Hema-ra to boa' toera-e? To boa' -le, tauna to mposapu Kayesus-na Magau' Topetolo'. Hira' toe-mi bali' Kristus, apa' rasapuaka-rana Alata'ala to Tuama pai' Alata'ala to Ana'.

²³Oricine tăgăduieşte pe Fiul, n'are pe Tatăl. Oricine mărturiseşte pe Fiul, are şi pe Tatăl.

²³Tauna to mposapuaka Alata'ala to Ana', uma ria posidaia' -ra hante Alata'ala to Tuama. Tauna to mpangaku' Kayesus-na Ana' Alata'ala, mosidai' -ramo hante Alata'ala to Tuama.

²⁴Ce aţi auzit dela început, aceea să rămînă în voi. Dacă rămîne în voi ce aţi auzit dela început, şi voi veţi rămînea în Fiul şi în Tatăl.

²⁴Jadi', ane koi' ompi' -ompi', kareba to ni'epe-mi ngkai lomo' -na kana nipoinono oa'. Ane kareba to ni'epe ngkai lomo' -na toe nipoinono oa', tida-mokoi hintuwu' hante Alata'ala to Ana' pai' Alata'ala to Tuama.

²⁵Şi făgăduinţa, pe care ne -a făcut -o El, este aceasta: viaţa vecinică.

²⁵Pai' toi-mi janci-na hi kita': katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

²⁶V'am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească.

²⁶Ku'uki' -kokoi sura tohe'i, mpotompo'wiwi-ra to doko' mpobagiu-koi.

²⁷Cît despre voi, ungerea, pe care aţi primit -o dela El, rămîne în voi, şi n'aveţi trebuinţă să vă înveţe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă învaţă despre toate lucrurile şi este adevărată, şi nu este o minciună, rămîneţi în El, după cum v'a învăţat ea.

²⁷Aga koi' ompi', nitarima-mi-koina Inoha' Tomoroli' to ngkai Kristus, pai' Inoha' toe tida hi rala nono-ni. Uma-pi mingki' ria to ntani' -na mpotudui' -koi, apa' Inoha' Tomoroli' toe-mi mpotudui' -koi butu nyala-na. Tudui' -na paka' to makono, uma ria to boa'. Jadi', hewa to oti-mi natudui' -kokoi, tida-mokoi hintuwu' hante Kristus.

²⁸Şi acum, copilaşilor, rămîneţi în El, pentruca atunci cînd Se va arăta El, să avem îndrăsneală, şi, la venirea Lui, să nu rămînem de ruşine şi depărtaţi de El.

²⁸Kakaliliua-na ana' -ana' -ku, tida-mokoi hintuwu' hante Kristus, bona ane rata nculii' -ipi mpai', daho' -tamo mponyanyo-i, uma-ta mpai' me'ea' nakaratai.

²⁹Dacă ştiţi că El este neprihănit, să ştiţi şi că oricine trăieşte în neprihănire este născut din El.

²⁹Kristus mpotuku' oa' konoa Alata'ala. Ni'inca moto toe ompi'. Jadi', ni'inca wo'o: hawe'ea tauna to mpotuku' konoa Alata'ala, napo'ana' Alata'ala-ramo.