¹Ca unii cari lucrăm împreună cu Dumnezeu, vă sfătuim să faceţi aşa ca să nu fi primit în zădar harul lui Dumnezeu.

¹Jadi', kai' tohe'i, mobago-kai hangkaa-ngkania hante Alata'ala mpokeni lolita-na hi manusia'. Toe pai' kiperapi' mpu'u ompi', neo' uma nisaile' kalompe' nono-na Alata'ala to mpolia' nitarima-mi.

²Căci El zice: ,,La vremea potrivită, te-am ascultat, în ziua mîntuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mîntuirii.``

²Hi rala Buku Tomoroli' owi na'uli' Alata'ala hewa toi: Hi tempo to kupakatantu ku'epe pekakae-nu, Kutulungi-moko, kuhore-ko ngkai huku' jeko' -nu."

³Noi nu dăm nimănui nici un prilej de poticnire, pentruca slujba noastră să nu fie defăimată.

³Kipelompehi mpu'u bona uma kasalaia' po'ingku-kai, bona neo' mpai' ria to mporuge' pobago-kai mpokeni Lolita Alata'ala.

⁴Ci, în toate privinţele, arătăm că sîntem nişte vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strîmtorări,

⁴Hi butu nyala-na, kibabehi oa' po'ingku to lompe', bona monoto katopobago-na Alata'ala-kai. Tari-kai hi rala wori' nyala kapedaa', kaparia pai' kasusaa'.

⁵în bătăi, în temniţe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi;

⁵Raweba' -kai, ratarungku' -kai, mo'iko tauna tumai mpodulu-kai. Mobago ngkoro-kai, pontu-na uma-kai tepoleta', pontu-na uma-kai tepongkoni'.

⁶prin curăţie, prin înţelepciune, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin Duhul Sfînt, printr -o dragoste neprefăcută,

⁶Hi rala hawe'ea toe, monoto katopobago-na Alata'ala mpu'u-kai, apa' moroli' kehi-kai, ki'inca Lolita Alata'ala, mosabara-kai, lompe' nono-kai hi doo, Inoha' Tomoroli' mobago hi rala nono-kai, mpoka'ahi' doo-kai ngkai nono mpu'u.

⁷prin cuvîntul adevărului, prin puterea lui Dumnezeu, prin armele de lovire şi de apărare, pe cari le dă neprihănirea;

⁷Monoto katopobago-na Alata'ala-kai, apa' kiparata tudui' to makono, baraka' Alata'ala monoto hi rala pobago-kai. Kibabehi oa' po'ingku to monoa', pai' po'ingku-kai to monoa' toe kiponcawa piho' -kai pai' kaliawo-kai, apa' ane monoa' po'ingku-kai, ma'ala-kai mpo'ewa bali', pai' ma'ala-kai mpojungki' pebalinai' bali'.

⁸în slavă şi în ocară, în vorbire de rău şi în vorbire de bine. Sîntem priviţi ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul;

⁸Nau' raruge' ba ra'une' -kai, nau' ratuntui' ba rabila' -kai, bate monoto katopobago-na Alata'ala mpu'u-kai. Ria to mpo'uli' topebagiu-kai, tapi' makono lolita-kai.

⁹ca nişte necunoscuţi, măcar că sîntem bine cunoscuţi; ca unii cari murim, şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, măcarcă nu sîntem omorîţi;

⁹Tau hantongo' uma mposaile' -kai, hiaa' tau hantongo' wo'o mpomobohe hanga' -kai. Olo' mpobira' -kai tuwu', hiaa' hilo, tuwu' oa' -pidi-kai! Rahuku' -kai, aga uma-wakai mate.

¹⁰ca nişte întristaţi, şi totdeauna sîntem veseli; ca nişte săraci, şi totuş îmbogăţim pe mulţi; ca neavînd nimic, şi totuş stăpînind toate lucrurile.

¹⁰Wori' kasusaa' -kai, aga goe' oa' moto-kai. Kabu-kai, aga kai' -mi to mpokeni rasi' hi wori' tauna. Hiloa-na hewa uma-kai nakariai napa-napa, tapi' kakoo-kono-na ria omea moto-di hi kai' -e.

¹¹Am dat drumul gurii faţă de voi, Corintenilor! Ni s'a lărgit inima.

¹¹Ompi' -ku to Korintus! Kipolonto' -mi lolita-kai mpololitai-koi, uma ria to kiwunii'. Nihilo moto-mi ahi' -kai hi koi'.

¹²Voi nu sînteţi la strîmtoare în noi; dar inima voastră s'a strîns pentru noi.

¹²Bela kai' to mpo'unca nono-kai hi koi'. Koi' to mpo'unca nono-ni hi kai'.

¹³Faceţi-ne şi voi la fel: vă vorbesc ca unor copii ai mei-lărgiţi-vă şi voi!

¹³Mololita-a tohe'i-e hewa mpololitai ana' -ku moto-mi: kuperapi' bona nibea wo'o-mi nono-ni mpohiwili ahi' -kai.

¹⁴Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunerecul?

¹⁴Neo' -koi mposidai' -raka tauna to uma mepangala' hi Pue' Yesus. Uma ntoto natao. Ha ni'uli' -koina hibalia-wadi tauna to mpobabehi konoa Alata'ala pai' tauna to ncapuaka Alata'ala? Ha jadi' -hana baja mogalo hante bengi?

¹⁵Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios?

¹⁵Ha hintuwu' -ra Kristus pai' Magau' Anudaa' -e? Napa posidaia' -ra tauna to mepangala' pai' tauna to uma mepangala' -e?

¹⁶Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi sîntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: ,,Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.``

¹⁶Ha hibalia-wadi Tomi Alata'ala pai' tomi pepuea' hi pinotau? Hiaa' kita' toi-mile tomi Alata'ala-e, apa' Alata'ala to Tuwu' mo'oha' hi rala nono-ta. Jadi', uma natao ane kita' to mepue' hi Alata'ala mpotuku' -ra to mepue' hi seta. Toi-mi batua-na Lolita Alata'ala owi to mpo'uli' hewa toi: Mo'oha' -a mpai' hi laintongo' -ra, pai' tida-a dohe-ra. Aku' jadi' Pue' -ra, pai' hira' jadi' ntodea-ku."

¹⁷Deaceea: ,,Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi.

¹⁷"Jadi', bahakai-mi mpotuku' kehi-ra to uma mpo'incai-a, neo' -pi niposidai' -raka! Pokalaa katuwu' -ni ngkai hawe'ea gau' to dada'a. Ane nibabehi hewa toe, kudoa moto-koi."

¹⁸Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.``

¹⁸"Aku' -mi nipotuama, pai' koi' kupo'ana'." Wae-mi ponguli' Pue', to meliu kabaraka' -na ngkai hawe'ea to ria.