¹În norod s'au ridicat şi prooroci mincinoşi, cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, cari vor strecura pe furiş erezii nimicitoare, se vor lepăda de Stăpînul, care i -a răscumpărat, şi vor face să cadă asupra lor o pierzare năpraznică.

¹Aga ria wo'o nabi-nabi to boa' owi hi laintongo' tauna to mpotuku' Alata'ala. Wae wo'o tempo toi, bate ria mpai' guru agama to boa' mehupa' hi laintongo' -ni. Mpoparata-ra tudui' to uma makono to mpopanawu' tauna, pai' -ra mposapuaka Pue' to mpotolo' -ra. Ngkai kehi-ra toe-mi mponawu' woto-ra moto-ramo, pai' sohi' lia mpai' kadupa' -na.

²Mulţi îi vor urma în destrăbălările lor. Şi, din pricina lor, calea adevărului va fi vorbită de rău.

²Aga nau' wae, wori' moto tauna to mpotuku' gau' -ra to uma tumotoa, alaa-na mpai' ria tauna to mporuge' Tudui' Yesus to makono.

³În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvîntări înşelătoare, să aibă un cîştig dela voi. Dar osînda îi paşte de multă vreme, şi pierzarea lor nu dormitează.

³Ngkai kampokahina-ra doi, guru-guru to boa' toera mpojarita-kokoi jarita-jarita to ratamangko moto, bona mporata-ra rasi' ngkai koi'. Aga huku' -ra mpolia' mahae-mi naporodo-raka Alata'ala, pai' uma-pi mpai' naderu' -deru' eo karahukua' -ra toe.

⁴Căci dacă n'a cruţat Dumnezeu pe îngerii cari au păcătuit, ci i -a aruncat în Adînc, unde stau înconjuraţi de întunerec, legaţi cu lanţuri şi păstraţi pentru judecată;

⁴Bangku' mala'eka-mala'eka to mojeko' owi, Alata'ala uma mpelele' -ra tebahaka ngkai huku' -ra, bate natadi-ra hi rala naraka, pai' napotuhu-ra hi rala wulou'laa to mobengi duu' rata Eo Pobotuhia-na.

⁵dacă n'a cruţat El lumea veche, ci a scăpat pe Noe, acest propovăduitor al neprihănirii, împreună cu alţi şapte inşi, cînd a trimes potopul peste o lume de nelegiuiţi;

⁵Wae wo'o manusia' to dada'a owi, Alata'ala uma mpelele' -ra tebahaka ngkai huku' -ra. Dunia' to owi nagero hante ue, alaa-na mate omea-ramo tauna to mesapuaka. Muntu' nabi Nuh pai' pitu tau ntani' -na to natulungi bona neo' -ra mate, apa' Nuh toei mpopalele Lolita Alata'ala hi hawe'ea tauna pai' naparesai' -ra bona mpotuku' hawa' -na.

⁶dacă a osîndit El la peire şi a prefăcut în cenuşă cetăţile Sodoma şi Gomora, ca să slujească de pildă celor ce vor trăi în nelegiuire,

⁶Wae wo'o Alata'ala mpohuku' pue' ngata Sodom pai' Gomora owi apa' masala' -ra, nagero ngata-ra hante apu duu' -na jadi' awu, bona pehuku' -na hi ngata toe jadi' tonco hi tauna to uma dota mengkoru hi Hi'a.

⁷şi dacă a scăpat pe neprihănitul Lot, care era foarte întristat de viaţa destrăbălată a acestor stricaţi;

⁷Aga natulungi hadua tauna to rahanga' Lot, nawi'iha-i ncala' ngkai ngata Sodom, apa' Lot toei tauna to monoa' nono-na. Kahae-na Lot mo'oha' hi ngata toe, susa' nono-na mpohilo gau' pue' ngata to bengku' pai' to uma tumotoa.

⁸(căci neprihănitul acesta, care locuia în mijlocul lor, îşi chinuia în toate zilele sufletul lui neprihănit, din pricina celor ce vedea şi auzea din faptele lor nelegiuite;) -

⁸Hi laintongo' tauna to hewa toera, peda' ncuu nono-na, apa' hi'a tauna to monoa' -i, hiaa' butu eo-nai mpohilo pai' mpo'epe babehia-ra to dada'a toe.

⁹însemnează că Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici, şi să păstreze pe cei nelegiuiţi, ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii:

⁹Jadi', ngkai tonco-tonco toe we'i, monoto-mi tahilo baraka' -na Pue' mpotulungi tauna to mpopue' -i bona uma-ra moapa nto'u-ra mporata pesori. Pai' tahilo wo'o baraka' -na mpopotuhu tauna to dada'a bona rasesa' hi Eo Pobotuhia-na.

¹⁰mai ales pe ceice, în pofta lor necurată, umblă poftind trupul altuia, şi dispreţuiesc stăpînirea.

¹⁰Motomo mpu'u pehuku' -na hi tauna to tungkai' mpotuku' kahinaa-kahinaa to mebaboi' pai' to mpokedi' kuasa-na. Ane guru agama to boa' toera, uma mowo kadaho' -ra, pai' mengkalangko wo'o-ra, uma-ra koo-koro' mporuge' anu mobaraka'.

¹¹pe cînd îngerii, cari sînt mai mari în tărie şi putere, nu aduc înaintea Domnului nicio judecată batjocoritoare împotriva lor.

¹¹Bangku' mala'eka-mala'eka to meliu karoho-ra pai' kabaraka' -ra ngkai guru to boa' toera-e', uma lau-ra daho' mporuge' ba mpopakilu anu mobaraka' toe hi nyanyoa Pue' Ala.

¹²Dar aceştia, ca nişte dobitoace fără minte, din fire sortite să fie prinse şi nimicite, batjocorind ce nu cunosc, vor pieri în însăş stricăciunea lor,

¹²Hiaa' guru to boa' toera-rana, uma mpu'u monoto pekiri-ra. Mporuge' -ra anu mobaraka' to uma ra'incai. Kehi-ra, hewa binata to uma ria pekiri-ra ba hewa binata to putu bona ra'ahui pai' rapatehi-ra-wadi. Hewa binata toe rapatehi manusia', wae wo'o guru to boa' toera nahuku' Alata'ala sabana kehi-ra to dada'a.

¹³şi îşi vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua nameaza mare. Ca nişte întinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi.

¹³Huku' to mporumpa' -ra toe mpai' hintotoa hante gau' -ra. Po'ingku guru agama to boa' toera me'eai' lia. Bangku' hi eo-na rapokono lia mpotuku' konoa woto-ra moto. Hi poromua-ni, ngkoni' -ra hangkaa-ngkania hante koi', pai' -ra mpe'ohai konoa woto-ra. Ngkai kehi-ra toe pai' alaa-na raruge' doo-koi, apa' ra'uli' koi' hibalia kehi-ni hante guru to boa' toera.

¹⁴Le scapără ochii de preacurvie, şi nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sînt nişte blestemaţi!

¹⁴Uma rabahakai mponaa tobine doko' rapogaui' sala'. Uma raka'ohai mpobabehi jeko'. Tauna to lente pepangala' -ra ra'opa pai' rapanawu'. Rapo'ihi-mi mpokahina anu doo. Saupa-ra-hanale.

¹⁵După ce au părăsit calea cea dreaptă, au rătăcit, şi au urmat calea lui Balaam, fiul lui Bosor, care a iubit plata fărădelegii.

¹⁵Meleli' -ra ngkai ohea to makono, pai' -ra mpotuku' ohea to dada'a. Mpotuku' -ra ohea to natara Bileam ana' -na Beor owi, to mpokahina doi to narata ngkai pobabehi-na to dada'a.

¹⁶Dar a fost mustrat aspru pentru călcarea lui de lege: o măgăriţă necuvîntătoare, care a început să vorbească cu glas omenesc, a pus frîu nebuniei proorocului.

¹⁶Bileam toei, hadua nabi Alata'ala. Ria-ki hama'a keledai-na, to kakono-na keledai biasa-wadi, aga Alata'ala mpowai' kuasa hi keledai toe mololita hewa manusia', pai' keledai toe mpokamaro Bileam ngkai gau' -na to sala', alaa-na uma-pi oko patuju-na to uma katonoa toe.

¹⁷Oamenii aceştia sînt nişte fîntîni fără apă, nişte nori, alungaţi de furtună: lor le este păstrată negura întunerecului.

¹⁷Ane guru to boa' toera, Alata'ala mporodo-raka po'ohaa' to mobengi riki. Hira' toe hewa buwu to bangi, pai' hewa limu' to nawui ngolu' bohe aga to uma mpopana'u uda.

¹⁸Ei vorbesc cu trufie lucruri de nimic, momesc, cu poftele cărnii şi cu desfrînări, pe cei ce de abia au scăpat de cei ce trăiesc în rătăcire.

¹⁸Molangko nono-ra mpololita hawe'ea babehia-ra, tapi' lolita-ra toe uma mo'ihi. Hante lolita-ra toe, mpohinai-ra tauna to lako' mpalahii doo-doo-ra to dada'a gau' -ra. Rahinai-ra hante kahinaa-kahinaa woto to dada'a, bona ngalai' nculii' -ramo hi gau' -ra to lako' rapalahii-e wengi.

¹⁹Le făgăduiesc slobozenia, în timp ce ei înşişi sînt robi ai stricăciunii. Căci fiecare este robul lucrului de care este biruit.

¹⁹Ra'uli' guru toera: "Ane nituku' tudui' -kai, tebahaka-mokoi ngkai atura, ma'ala moto-koi mpobabehi napa konoa-ni." Ntaa' we'i, hira' moto-di to tuwu' hewa batua-e, apa' kehi-kehi to mpopanawu' manusia' mpokuasai-ra. Apa' ane ria kahinaa to mpokuasai-ta, napobatua kahinaa-ta toe-tamo.

²⁰În adevăr, dacă, dupăce au scăpat de întinăciunile lumii, prin cunoaşterea Domnului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos, se încurcă iarăş şi sînt biruiţi de ele, starea lor de pe urmă se face mai rea decît cea dintîi.

²⁰Mpe'ahii' mpu'u-ra tauna toera. Ra'inca mpu'u-i Pue' -ta Yesus Kristus, Magau' Tompohore-ta ngkai huku' jeko' -ta, duu' -na tebahaka-ramo ngkai gau' -gau' to dada'a hi dunia' toi. Hiaa' oti toe tewirincilu' nculii' wo'o-ramo hante gau' to dada'a, duu' -na gau' to dada'a toe mpokuasai-ra. Ka'omea-na meliu kasilaka-ra ngkai to lomo' -na.

²¹Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decît, dupăce au cunoscut -o, să se întoarcă dela porunca sfîntă, care le fusese dată.

²¹Agina-pi tauna to hewa toera, ke neo' lau-ra mpo'incai ohea to makono, ngkai kampo'inca-ra ohea to makono, tapi' uma-ra dota mpotuku' hawa' Alata'ala to oti-mi raparata-raka.

²²Cu ei s'a întîmplat ce spune zicala adevărată: ,,Cînele s'a întors la ce vărsase``, şi ,,scroafa spălată s'a întors să se tăvălească iarăş în mocirlă.``

²²Ria lolita rapa' to mpo'uli' hewa toi: "Dike' ngkoni' nculii' koja' -na, wawu to teniu' -mi hilou motampo' nculii' hi rege'." Lolita toe bate soso' mpu'u hi tauna toera, apa' rakanculihii-rana kadada'aa to rapalahii-mie wengi.