¹Tu dar, copilul meu, întăreşte-te în harul care este în Hristos Isus.

¹Jadi', Timotius ana' -ku! Pakaroho mpu'u nono-nu hante karohoa to tarata ngkai Kristus Yesus ngkai kabula rala-na Alata'ala.

²Şi ce-ai auzit dela mine, în faţa multor marturi, încredinţează la oameni de încredere, cari să fie în stare să înveţe şi pe alţii.

²Nu'epe moto wengi hawe'ea tudui' -ku, pai' wori' wo'o tauna to mposabii' pai' mpo'epe tudui' -ku toe. Jadi', tudui' toe kana nuparata wo'o-raka tauna to ma'ala rasarumaka pai' to nginca mpotudui' tau ntani' -na.

³Sufere împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos.

³Jadi', Timotius, kana sadia wo'o-ko-kowo mpokolo kaparia hangkaa-ngkania hante aku', hewa tantara Kristus Yesus to lompe'.

⁴Niciun ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, dacă vrea să placă celui ce l -a scris la oaste.

⁴Apa' ane tantara to lompe' -hana, bate tari-i mpokolo kaparia, pai' uma-i sese' mpo'urusi urusia-na moto, apa' doko' -i mpakagoe' nono tadulako-na.

⁵Şi cine luptă la jocuri, nu este încununat, dacă nu s'a luptat după rînduieli.

⁵Wae wo'o, tauna to mpobago bago Pue' ma'ala rarapai' -ki tauna to motanta' mokeno. Kana natuku' atura-atura po'orea', apa' ane uma natuku', uma-i mpai' mporata parasee.

⁶Plugarul trebue să muncească înainte ca să strîngă rodurile.

⁶Pai' tauna to mpobago bago Pue' ma'ala rarapai' -ki topolia'. Ane mobago ntomo-i, masipato' lia ane hi'a to lomo' -na mpokoni' wua' polia' -na.

⁷Înţelege ce-ţi spun; Domnul îţi va da pricepere în toate lucrurile.

⁷Poinono paresa' -ku toi, Pue' moto mponotohi nono-nu bona nupaha omea.

⁸Adu-ţi aminte de Domnul Isus Hristos, din sămînţa lui David, înviat din morţi, după Evanghelia mea,

⁸Kolo-mi kaparia, pai' kiwoi Yesus Kristus, to tuwu' nculii' ngkai kamatea, Magau' Topetolo' muli Magau' Daud. Toe-mi ihi' -na Kareba Lompe' to kukeni-e.

⁹pentru care sufăr pînă acolo că sînt legat ca un făcător de rele. Dar Cuvîntul lui Dumnezeu nu este legat.

⁹Ngkai kampokeni-ku Kareba Lompe' toe-mi, pai' alaa-ku ngkolo kaparia, duu' -na oi-ama rahilu' hi rala tarungku' hewa tauna to dada'a. Aga Lolita Alata'ala uma-hana tehilu'.

¹⁰De aceea rabd totul pentru cei aleşi, pentruca şi ei să capete mîntuirea care este în Hristos Isus, împreună cu slava vecinică.

¹⁰Toe pai' ku'agi-mi mpengkatarii hawe'ea toi-e. Nau' -a rabalinai', kupalele oa' Lolita Alata'ala, bona tauna to napelihi-mi mpo'epe pai' mpopangala', duu' -na mporata-ra kalompea' pai' katuwua' to ncola duu' kahae-hae-na ngkai posidaia' -ra hante Kristus Yesus.

¹¹Adevărat este cuvîntul acesta: dacă am murit împreună cu El, vom şi trăi împreună cu El.

¹¹Kolo-mi kaparia, apa' makono mpu'u lolita to mpo'uli': Ane ntoa' mate-ta-damo dohe-na, bate tuwu' wo'o-ta mpai' dohe-na.

¹²Dacă răbdăm, vom şi împărţi împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, şi El Se va lepăda de noi.

¹²Ane mosabara-ta mpokolo kaparia, moparenta wo'o-ta-tawo mpai' dohe-na. Aga ane tasapu-di petuku' -ta hi Hi'a, nasapu wo'o-ta-tawo mpai' kakita' -na topetuku' -na.

¹³Dacă sîntem necredincioşi, totuş El rămîne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur.

¹³Nau' molaka' pepangala' -ta hi Hi'a, uma molaka' pepewili' -na hi kita'. Apa' uma-i bisa mo'ungkere' ngkai lolita-na.

¹⁴Adu-le aminte de aceste lucruri, şi roagă -i fierbinte înaintea lui Dumnezeu, să se ferească de certurile de cuvinte, cari nu duc la alt folos decît la pieirea celor ce le ascultă.

¹⁴Timotius! Popokiwoii-ra hawe'ea to ku'uli' tohe'i. Paresai' -ra hi rala hanga' Pue' Ala bona neo' -ra momehono' mpomehonoi' ada agama. Apa' pomehonoa' to hewa toe uma ria kalaua-na hi rala katuwu' -ta, mpokero lau-wadi pepangala' -ra to mpo'epe.

¹⁵Caută să te înfăţişezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n'are de ce să -i fie ruşine, şi care împarte drept Cuvîntul adevărului.

¹⁵Aga iko Timotius, parata tudui' to makono hante kanoa' -noa' -na. Huduwukui mpokamu bago-nu toe, bona ane rata-ko mpai' hi nyanyoa Alata'ala, uma-ko me'ea'. Na'uli' -koko mpai': "Iko-mi topobago-ku to lompe'!"

¹⁶Fereşte-te de vorbăriile goale şi lumeşti; căci cei ce le ţin, vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu.

¹⁶Neo' nudohei-ra tauna to mpokeni lolita to uma mo'ihi. Apa' tudui' -ra toe uma mpokeni tauna mpakaroli' katuwu' -ra. Tudui' -ra toe mpokeni tauna kamolaa-laaa lau-di ngkai Alata'ala.

¹⁷Şi cuvîntul lor va roade ca gangrena. Din numărul acestora sînt Imeneu şi Filet,

¹⁷Tudui' to hewa toe melelei hewa haki' pai' mpakada'a katuwu' wori' tauna. Himeneus pai' Filetus, hira' roduaa toe-mi to mpokeni tudui' to dada'a hewa toe.

¹⁸cari s'au abătut dela adevăr. Ei zic că a şi venit învierea, şi răstoarnă credinţa unora.

¹⁸Meleli' -ra ngkai tudui' to makono, ra'uli' -rana timpaliu-mi pemataa hawe'ea tauna to mate. Tudui' -ra to uma makono toe mpaka'ingu' lau-mi ba hangkuja dua tauna, alaa-na mere' -mi pepangala' -ra.

¹⁹Totuş temelia tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, avînd pecetea aceasta: ,,Domnul cunoaşte pe ceice sînt ai Lui``; şi: ,,Oricine rosteşte Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege!``

¹⁹Aga nau' wae, Lolita Alata'ala bate makono pai' ma'ala raparasaya. Lolita Alata'ala hewa parawatu to uma molengo. Hi rala Lolita Alata'ala te'uki' hewa toi: Na'inca Pue' kahema-ra to napobagia," Hema-hema to mpo'uli' Kayesus-na Pue' -ra, kana mpobahakai gau' -ra to dada'a."

²⁰Într'o casă mare nu sînt numai vase de aur şi de argint, ci şi de lemn şi de pămînt. Unele sînt pentru o întrebuinţare de cinste, iar altele pentru o întrebuinţare de ocară.

²⁰Hi rala tomi to bohe, wori' nyala rewa hi poruhea. Ria rewa to lompe', hewa rapa' -na to rababehi ngkai bulawa pai' salaka'. Ria wo'o to rababehi ngkai kaju ba tana' pulu' -wadi. To lompe', rahenta ane ria torata to rabila'. To uma lompe' rahi, rahenta eo-eo-na.

²¹Deci dacă cineva se curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpînului său, destoinic pentru orice lucrare bună.

²¹Jadi', ane tabahakai kehi-ta to dada'a, kita' jadi' hewa rewa to lompe', to rahenta mpobila' torata. Batua-na, kita' jadi' topobago to moroli' pai' to ria kalaua-na hi Pue' -ta, pai' sadia-ta mpobago butu nyala pobago to lompe'.

²²Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr'o inimă curată.

²²Toe pai' kuparesai' -ko Timotius, neo' nutuku' kahinaa nono to biasa hi tauna to mongura. Huduwukui mpotuku' gau' to napokono Pue', perohoi pepangala' -nu hi Pue' pai' ahi' -nu hi doo. Tuwu' hintuwu' hante hawe'ea tauna to mekakae hi Pue' ngkai karoli' nono-ra.

²³Fereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri.

²³Ria tauna to ntora mpomehonoi' tudui' to uma ria kalaua-na, tapi' ko'ia monoto nono-ra mpo'inca tudui' to makono. Neo' nudohei-ra hi rala pomehonoa' -ra toe, apa' nu'inca moto, lolita-ra toe mpobabehi posisalaa lau-wadi, alaa-na uma-pi hintuwu' tauna.

²⁴Şi robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blînd cu toţi, în stare să înveţe pe toţi, plin de îngăduinţă răbdătoare,

²⁴Pai' uma-hawo natao ane kita' to jadi' batua-na Pue' uma hintuwu' hante doo-ta. Kana tapoka'olu po'ingku-ta hi hawe'ea tauna, pante metudui', pai' mosabara.

²⁵să îndrepte cu blîndeţă pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa, ca să ajungă la cunoştinţa adevărului;

²⁶Tauna to me'ewa kana tapaka'olu mpotanee' -ra, meka' ba lue' Pue' mpalogai-ra medea ngkai pe'ewa-ra duu' -na monoto-mi nono-ra pai' ra'inca tudui' to makono, alaa-na tebahaka-ra ngkai kuasa Magau' Anudaa' to mpewuku-ra mpotuku' konoa-na.

²⁶şi, venindu-şi în fire, să se desprindă din cursa diavolului, de care au fost prinşi ca să -i facă voia.