¹După aceea, Pavel a plecat din Atena, şi s'a dus la Corint.

¹Oti toe, me'ongko' -imi Paulus ngkai Atena, hilou hi ngata Korintus.

²Acolo a găsit pe un Iudeu, numit Acuila, de neam din Pont, venit de curînd din Italia, cu nevastă-sa Priscila, de oarece Claudiu poruncise ca toţi Iudeii să plece din Roma. A venit la ei.

²Hi Korintus toe, Paulus hirua' hante hadua to Yahudi to rahanga' Akwila. Ngata kaputua-na hi tana' Pontus. Akwila toei hante Priskila tobine-na, lako' rata wo'o-ra-rawo hi Korintus toe, apa' lako' mentoli-ra ngkai tana' Italia. Pentoli-ra ngkai tana' Italia toe, apa' ria hawa' Magau' Klaudius mpopalai hawe'ea to Yahudi ngkai ngata Roma to hi tana' Italia. Jadi', karata-na Paulus hi Korintus, hilou-i mpencuai' -ra hira' Akwila pai' Priskila,

³Şi, fiindcă avea acelaş meşteşug, a rămas la ei, şi lucrau: meseria lor era facerea corturilor.

³pai' -i mo'oha' dohe-ra. Mobago-ra hangkaa-ngkania, apa' pobago Paulus hibalia hante pobago-ra hira', mpobabehi kemah.

⁴Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, şi îndupleca pe Iudei şi pe Greci.

⁴Butu Eo Sabat, Paulus momewai' ngkalolita hante tauna to morumpu hi tomi posampayaa, lompe' to Yahudi lompe' to Yunani. Patuju-na doko' mponotohi nono-ra bona mepangala' -ra hi Pue' Yesus.

⁵Dar cînd au venit Sila şi Timotei din Macedonia, Pavel s'a dedat în totul propovăduirii, şi dovedea Iudeilor că Isus este Hristosul.

⁵Jadi', karata-ra Silas pai' Timotius ngkai propinsi Makedonia, Paulus uma-pi mobago mpobabehi kemah. Napake' hawe'ea tempo-na mpokeni Kareba Lompe' hi to Yahudi, na'uli' -raka Kayesus-na Magau' Topetolo' to najanci Alata'ala.

⁶Fiindcă Iudeii i se împotriveau şi -l batjocoreau, Pavel şi -a scuturat hainele, şi le -a zis: ,,Sîngele vostru să cadă asupra capului vostru; eu sînt curat. Deacum încolo, mă voi duce la Neamuri.``

⁶Tapi' to Yahudi to hi Korintus ntora mporuge' -i. Toe pai' natonta-mi awu to mentaka' hi pohea-na, tanda kanapalahii-ra. Pai' na'uli' -raka: "Ane nahuku' Alata'ala-koi, bela aku' to mpotangku! Koi' moto-koiwo! Ngkai wae lau, kupalahii-mokoi, hilou-ama mpokeni Kareba Lompe' hi tauna to bela-ra to Yahudi!"

⁷Şi după ce a ieşit de acolo, a intrat în casa unui om temător de Dumnezeu, numit Iust, a cărui casă era vecină cu sinagoga.

⁷Oti toe, malai mpu'u-imi hilou hi tomi to hi ncori tomi posampayaa toe. Pue' tomi toe, bela-i to Yahudi, aga to mepue' hi Pue' Ala. Hanga' -na Titius Yustus.

⁸Dar Crisp, fruntaşul sinagogii, a crezut în Domnul împreună cu toată casa lui. Şi mulţi dintre Corinteni, cari auziseră pe Pavel, au crezut şi ei, şi au fost botezaţi.

⁸Aga hadua pangkeni tomi posampayaa toe to rahanga' Krispus, mepangala' wo'o-i hi Pue' Yesus hante hawe'ea posantina-na. Pai' wori' wo'o to Korintus ntani' -na mpo'epe kareba to nakeni Paulus toe, duu' -na mepangala' wo'o-ramo-rawo hi Pue' Yesus, pai' -ra raniu' jadi' topetuku' -na.

⁹Noaptea, Domnul a zis lui Pavel într'o vedenie: ,,Nu te teme; ci vorbeşte şi nu tăcea,

⁹Rala-na hamengi, mopangila-i Paulus. Hi rala pangila-na toe, Pue' mpo'uli' -ki: "Neo' -ko me'eka', pai' neo' nupento'oi mpoparata Lolita-ku.

¹⁰căci Eu sînt cu tine; şi nimeni nu va pune mîna pe tine, ca să-ţi facă rău: vorbeşte, fiindcă am mult norod în această cetate.``

¹⁰Apa' wori' mpai' tauna hi ngata toi to jadi' ntodea-ku. Aku' moto to mpodohei-ko. Uma mpai' hema to dungku pale-ra hi iko."

¹¹Aici a rămas un an şi şase luni, şi învăţa printre Corinteni Cuvîntul lui Dumnezeu.

¹¹Jadi' ka'omea-na, Paulus mo'oha' hi Korintus hampae ono mula, mpotudui' tauna Lolita Alata'ala.

¹²Pe cînd era Galion cîrmuitor al Ahaiei, Iudeii s'au ridicat cu un gînd împotriva lui Pavel, l-au dus înaintea scaunului de judecată,

¹²Nto'u Galio jadi' gubernur hi propinsi Akhaya toe, to Yahudi hintuwu' mpo'ewa Paulus. Rakeni-i hilou hi tomi pobotuhia.

¹³şi au zis: ,,Omul acesta aţîţă pe oameni să se închine lui Dumnezeu într'un fel care este împotriva Legii.``

¹³Rapakilu-i, ra'uli': "Hi'a tohe'i mpotudui' tauna mpopue' Alata'ala hante tudui' to mosisala hante Atura Musa!"

¹⁴Pavel voia să înceapă vorba, cînd Galion a zis Iudeilor: ,,Dacă ar fi vorba de vreo faptă rea sau de vreo blestemăţie, v'aş asculta după cuviinţă, Iudeilor!

¹⁴Ko'ia napoka'alai Paulus mololita, na'uli' -mi Galio: "Ee to Yahudi! Ane to nipakilu-ki tetu mpokahangai' petiboki-na hi atura ngata ba gau' to dada'a mpu'u, mosabara moto-a mpe'epei pangadua' -ni.

¹⁵Dar dacă este vorba de neînţelegeri asupra unui cuvînt, asupra unor nume şi asupra Legii voastre, treaba voastră: eu nu vreau să fiu judecător peste aceste lucruri.``

¹⁵Tapi' tohe'i-e, pomehonoa' -ni mpokahangai' lolita pai' hanga' hi atura agama-ni moto-koiwo. Wae-pi, koi' moto-koiwo to mpo'urusi tetu-e lau. Aku', oja' -a-kuna!"

¹⁶Şi i -a alungat dela scaunul de judecată.

¹⁶Oti toe, pai' napopalai-ramo ngkai tomi pobotuhia.

¹⁷Atunci au pus toţi mîna pe Sosten, fruntaşul sinagogii, şi -l băteau înaintea scaunului de judecată, fără ca lui Galion să -i pese.

¹⁷Hi mali tomi pobotuhia toe, ntodea mpohoko' Sostenes, hadua pangkeni tomi posampayaa, pai' -i raweba'. Aga Galio uma mposaile' babehia-ra toe.

¹⁸Pavel a mai rămas destul de multă vreme în Corint. În urmă, şi -a luat ziua bună dela fraţi, şi a plecat cu corabia spre Siria, împreună cu Priscila şi Acuila, după ce şi -a tuns capul în Chencrea, căci făcuse o juruinţă.

¹⁸Ngkai ree, mahae-i-pidi Paulus tida hi Korintus, pai' lako' mpalakana-i hi ompi' -ompi' hampepangalaa' -na. Patuju-na doko' nculii' hilou hi tana' Siria. Jadi', hilou-imi hi wiwi' tahi' hi ngata Kengkrea. Hi ria-i mpopesongki' wuluwoo' -na, apa' ria janci-na hi Alata'ala pai' wae-mi-hawo ada to Yahudi, ane hudu-damo tempo pojanci-ra kana rasongki' wuluwoo' -ra. Oti toe, mohawi' kapal-imi hilou hi Siria, hidohea hante Priskila pai' Akwila.

¹⁹Au ajuns în Efes; şi Pavel a lăsat acolo pe însoţitorii lui. A intrat în sinagogă, şi a stat de vorbă cu Iudeii,

²¹Hi pomakoa' -ra toe, mehani-ra hi ngata Efesus, pai' Paulus hilou hi tomi posampayaa pai' momewai' ngkalolita hante to Yahudi to morumpu hi ria. Raperapi' -i bona mahae hala' -i dohe-ra, tapi' uma-i dota. Sampale-di hinto'u pe'ongko' -na, na'uli' -raka: "Ane napokono Alata'ala, nculii' moto-a mpai' tumai hi rehe'i." Priskila pai' Akwila, tida-ramo-rana hi Efesus, tapi' Paulus mpokaliliu pomako' -na, mpohawi' kapal hilou hi tana' Siria.

²⁰cari l-au rugat să rămînă la ei mai multă vreme. El însă n'a voit,

²²Rata mpu'u-imi hi ngata Kaisarea hi tana' Siria, hilou ncala' -i hi Yerusalem mpotabe topepangala' hi Pue' Yesus to hi ria, pai' lako' hilou-idi hi ngata Antiokhia.

²¹ci şi -a luat rămas bun dela ei, şi a zis: ,,Trebuie numaidecît ca sărbătoarea care vine, s'o fac în Ierusalim. Dacă va voi Dumnezeu, mă voi întoarce iarăş la voi.`` Şi a plecat din Efes.

²³Ba hangkuja eo-i hi Antiokhia, pai' me'ongko' wo'o-imi hilou hi tana' Galatia pai' Frigia, bona mporohoi pepangala' -ra topetuku' Pue' Yesus hi ria.

²²S'a dat jos din corabie în Cezarea, s'a suit la Ierusalim, şi, dupăce a urat de bine Bisericii, s'a pogorît în Antiohia.

²⁴Nto'u Priskila pai' Akwila hi Efesus, rata wo'o hi ria hadua to Yahudi, hanga' -na Apolos. Ngata kaputua-na, Aleksandria. Pante lia-i mololita, pai' na'inca lia ihi' Buku Tomoroli'.

²³După ce a petrecut cîtăva vreme în Antiohia, Pavel a plecat, şi a străbătut din loc în loc ţinutul Galatiei şi Frigiei, întărind pe toţi ucenicii.

²⁵Oti wo'o-imi ratudui' tutura-na Pue' Yesus. Jadi', karata-na hi Efesus, metudui' -i hante nono-na mpu'u, mpotudui' tauna tutura Yesus hante kanoto-noto-na. Aga ko'ia na'incai omea tudui' -na Yesus, lako' peniu' Yohanes Topeniu' -pidi to na'inca.

²⁴La Efes, a venit un Iudeu numit Apolo, de neam din Alexandria. Omul acesta avea darul vorbirii şi era tare în Scripturi.

²⁶Nto'u toe, natepu'u wo'o-mi mololita hi tomi posampayaa to Yahudi hante uma ria ka'ekaa' -na. Kara'epe-na Priskila pai' Akwila lolita Apolos toe, rapo'ema' -i hilou hi tomi-ra, pai' ranotohi tena-ki patuju-na Alata'ala mpohore manusia' ngkai huku' jeko' -ra hante petolo' -na Pue' Yesus.

²⁵El era învăţat în ce priveşte Calea Domnului, avea un duh înfocat, şi vorbea şi învăţa amănunţit pe oameni despre Isus, măcar că nu cunoştea decît botezul lui Ioan.

²⁷Oti toe, ria patuju-na Apolos doko' hilou hi propinsi Akhaya. Pai' ompi' -ompi' hampepangalaa' -na hi Efesus mpotulungi-i: rapakatu sura hilou hi hingka topepangala' -ra hi Akhaya bona ratarima lompe' -i Apolos. Jadi', rata mpu'u-imi Apolos hi Akhaya, pai' tudui' -na mpokeni wori' rasi' hi hawe'ea tauna to mepangala' -mi hi Pue' Yesus sabana kabula rala-na Alata'ala.

²⁶A început a vorbi cu îndrăzneală în sinagogă. Acuila şi Priscila, cînd l-au auzit, l-au luat la ei, şi i-au arătat mai cu deamăruntul Calea lui Dumnezeu.

²⁸Apolos momewai' ngkalolita hante to Yahudi hi mata ntodea, pai' nadagi-ra apa' motede' mpu'u pololita-na. Nabasa-raka ihi' Buku Tomoroli', pai' ngkai lolita Buku Tomoroli' toe napakanoa' Kayesus-na Magau' Topetolo' to najanci Alata'ala.

²⁷Fiindcă el voia să treacă în Ahaia, fraţii l-au îmbărbătat să se ducă, şi au scris ucenicilor să -l primească bine. Cînd a ajuns, a ajutat mult, prin harul lui Dumnezeu, pe ceice crezuseră;

²⁸căci înfrunta cu putere pe Iudei înaintea norodului, şi le dovedea din Scripturi că Isus este Hristosul.