¹Agripa a zis lui Pavel: ,,Ai voie să te aperi!`` Pavel a întins mîna, şi a început să se apere astfel:

¹Oti toe, na'uli' Agripa hi Paulus: "Rapalogai-moko-kowo mololita, mpo'uli' noa' -nu." Paulus mpo'ongko' pale-na, pai' -i mpo'uli' noa' -na. Lolita-na hewa tohe'i:

²,,Mă socotesc fericit, împărate Agripa, că am să mă apăr astăzi înaintea ta, pentru toate lucrurile de cari sînt pîrît de Iudei;

²"Magau' Agripa to kubila'! Lomo' -lomo' -na ku'uli', morasi' lia-a, ma'ala-a-kuwo mpo'uli' noa' -ku hi Magau', mpotompoi' hawe'ea pangadua' to Yahudi hi aku'.

³căci tu cunoşti foarte bine toate obiceiurile şi neînţelegerile lor. De aceea, te rog să mă asculţi cu îngăduinţă.

³Hangkedia' -nami apa' Magau' mpo'inca lia ada pai' tudui' to rapomehonoi' to Yahudi. Toe pai' merapi' -a-kuwo bona mosabara-ko mpe'epei-ka-kuwo noa' -ku.

⁴Viaţa mea, din cele dintîi zile ale tinereţii mele, este cunoscută de toţi Iudeii, pentrucă am petrecut -o în Ierusalim, în mijlocul neamului meu.

⁴"Hawe'ea to Yahudi mpo'inca omea dala ngkatuwu' -ku ngkai lomo' -na. Ngkai kakedia' -ku mo'oha' -a dohe ompi' -ku hi Yerusalem.

⁵Dacă vor să mărturisească, ei ştiu dela început că am trăit, ca Fariseu, după cea mai îngustă partidă a religiunii noastre.

⁵Mahae moto-mile ra'inca gau' -kue. Ane dota-ra, hira' moto ma'ala mpotutura dala ngkatuwu' -ku ngkai lomo' -na, ka'aku' -na tohe'i mpotuku' tudui' to Parisi, to mantata' mpu'u petuku' -ra hi hawe'ea ada agama Yahudi.

⁶Şi acum, sînt dat în judecată, pentru nădejdea făgăduinţei, pe care a făcut -o Dumnezeu părinţilor noştri,

⁸Jadi', hewa toe lau, mokore-a hi rehe'i bona raparesa', apa' kusarumaka Alata'ala mpopadupa' janci-na hi ntu'a-ta owi to mpo'uli': hawe'ea tomate napotuwu' nculii' hi eo mpeno. Kita' muli Israel to hampulu' rontina, hawe'ea-ta mpopea kadupa' -na pojanci toe, toe pai' mepue' ncuu-ta hi Alata'ala, lompe' hi eo-na lompe' hi bengi-na. Magau' to kubila', ngkai pepangala' -ku hi pojanci Alata'ala toe-die, pai' alaa-na rapakilu-a to Yahudi toi-e. Pai' koi' ompi' -ompi' -ku to Yahudi! Napa-di pai' uma nipangalai' kabaraka' -na Alata'ala mpotuwu' nculii' tomate-e?

⁷şi a cărei împlinire o aşteaptă cele douăsprezece seminţii ale noastre, cari slujesc necurmat lui Dumnezeu, zi şi noapte. Pentru această nădejde împărate, sînt pîrît eu de Iudei!

⁹"Owi wo'o-kuwo-le, wori' nyala akala-ku mpo'ewa tauna to mpotuku' Yesus to Nazaret toei.

⁸Ce? Vi se pare de necrezut că Dumnezeu înviază morţii?

¹⁰Hiaa' ku'ewa mpu'u-ra hi Yerusalem. Hante sura kuasa ngkai imam pangkeni, wori' tauna to mepangala' hi Yesus kutarungku'. Kupokono wo'o-kuwo ane rahuku' mate-ra.

⁹Şi eu, ce -i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret,

¹¹Wori' ngkani-a mpobalinai' -ra hi rala tomi posampayaa, pai' kupewuku-ra mposapuaka pepangala' -ra hi Yesus. Dede' -damo nono-ku, alaa-na hilou-ama hi ngata-ngata to molaa mpobalinai' -ra.

¹⁰şi aşa am şi făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniţă pe mulţi sfinţi, căci am primit puterea aceasta dela preoţii cei mai de seamă; şi, cînd erau osîndiţi la moarte, îmi dădeam şi eu votul împotriva lor.

¹³"O Magau' to kubila', hante patuju toe-mi, pai' hilou-a hi ngata Damsyik, rapowiti' pai' rawai' kuasa ngkai imam pangkeni. Hi pomako' -ku hilou hi Damsyik toe, hi lengko ohea-a-pidi, kira-kira tebua' -mi eo, muu-mule' kuhilo baja to mehini ngkai langi' mpohinii-a hante doo-doo-ku. Baja toe meliu kabaja-na ngkai hini eo.

¹¹I-am pedepsit adesea în toate sinagogile şi îmi dădeam toată silinţa ca să -i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam pînă şi în cetăţile străine.

¹⁴Kamodungka-kai omea-mi. Pai' ria ku'epe to mpololitai-a hi rala basa Yahudi, na'uli' -ka: `Saulus! Saulus! Napa pai' nubalinai' -a? Aga iko moto-kowo mpai' to peda' ane nujojo mpo'ewa pekio' Pue' -nu!'

¹²În acest scop, m'am dus la Damasc, cu putere şi învoire dela preoţii cei mai de seamă.

¹⁵"Ku'uli' -ki: `Ha hema-ko Pue'?' "Natompoi' -a: `Aku' -mile Yesus, to nubalinai' -e!

¹³Pela amiază, împărate, pe drum, am văzut strălucind împrejurul meu şi împrejurul tovarăşilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui.

¹⁶Aga wae lau, mokore-moko! Mehupa' -ama hi iko hewa toe lau, apa' ria patuju-ku hi iko: kupelihi-moko jadi' topobago-ku pai' sabi' -ku. Iko kana mpoparata hi tau ntani' -na napa to nuhilo-mi eo toe lau, pai' napa to kupopohiloi-koko hi eo-eo to tumai mpai'.

¹⁴Am căzut cu toţii la pămînt; şi eu am auzit un glas, care-mi zicea în limba evreiască: ,Saule, Saule, pentruce Mă prigoneşti? Îţi este greu să arunci, cu piciorul înapoi în vîrful unui ţepuş.``

¹⁷Kubahaka moto-ko mpai' ngkai kuasa-ra to Yahudi pai' ngkai kuasa-ra to bela-ra to Yahudi. Kusuro-moko hilou mpokeni Lolita-ku hi tauna to bela-ra to Yahudi.

¹⁵,Cine eşti, Doamne?` am răspuns eu. Şi Domnul a zis: ,Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti.

¹⁸Kusuro-ko hilou mpobini' mata-ra, pai' mpotete' -ra ngkai kabengia-na tumai hi kabajaa-ku; bona tebahaka-ra ngkai kuasa Magau' Anudaa' pai' nakuasai-ramo Alata'ala; bona te'ampugi jeko' -ra pai' jadi' -ramo bagia Alata'ala sabana pepangala' -ra hi Aku'.'

¹⁶Dar scoală-te, şi stai în picioare; căci M'am arătat ţie, ca să te pun slujitor şi martor atît al lucrurilor, pe cari le-ai văzut, cît şi al lucrurilor, pe cari Mă vei vedea făcîndu-le.

¹⁹"O Magau' Agripa to kubila', toe-mi pai' kuhuduwukui oa' mpotuku' napa to na'uli' -ka Pue' hi rala pangila-ku toe-e.

¹⁷Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi din mijlocul Neamurilor, la cari te trimet,

²⁰Kuparata hi hawe'ea tauna kareba to mpo'uli': kana medea-ta ngkai jeko' -ta pai' mpotonu katuwu' -ta hi Alata'ala, pai' kana tapopohiloi hante gau' -ta kamedea-ta mpu'u-mi ngkai jeko' -ta. Lomo' -na kareba toe kuparata hi ngata Damsyik, oti toe hi Yerusalem pai' hobo' hi tana' Yudea. Pai' hilou wo'o-a hi tauna to bela-ra to Yahudi mpokeni kareba toe.

¹⁸ca să le deschizi ochii, să se întoarcă dela întunerec la lumină, şi de supt puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.``

²¹Toe-mi pai' alaa-na rahoko' to Yahudi-a hi Tomi Alata'ala, doko' rapatehi.

¹⁹De aceea, împărate Agripa, n'am vrut să mă împotrivesc vedeniei cereşti.

²²Aga nau' wae, Alata'ala mpotulungi-a ngkai lomo' -na duu' rata hi eo toe lau. Toe pai' mokore-a hi rehe'i mpo'uli' posabi' -ku hi tauna omea, lompe' maradika lompe' ntodea. Napa to ku'uli' tohe'i, uma ria ntani' -na, bate hibalia hante napa to nalowa ami' -mi nabi Musa pai' nabi-nabi ntani' -na owi,

²⁰Ci am propovăduit întîi celor din Damasc, apoi în Ierusalim, în toată Iudea, şi la Neamuri, să se pocăiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, şi să facă fapte vrednice de pocăinţa lor.

²³to mpo'uli': Magau' Topetolo' kana mporata kaparia duu' -na rapatehi, pai' Hi'a-mi to lomo' -na tuwu' nculii' ngkai kamatea. Bona Hi'a-mi to mpokeni kabajaa-na hi hawe'ea tauna, ba to Yahudi-ra ba bela-ra to Yahudi."

²¹Iată de ce au pus Iudeii mîna pe mine în Templu, şi au căutat să mă omoare.

²⁴Bula-na Paulus mololita-pidi mpo'uli' noa' -na, mejeu' -mi Festus na'uli': "Wuli-ko Paulus! Kapantea-nu to wori' tetu mpokeni-ko wuli."

²²Dar, mulţămită ajutorului lui Dumnezeu, am rămas în viaţă pînă în ziua aceasta; şi am mărturisit înaintea celor mici şi celor mari, fără să mă depărtez cu nimic dela ce au spus proorocii şi Moise că are să se întîmple;

²⁵Na'uli' Paulus: "Uma-a-kuwo wuli, O Gubernur to kubila'. Monoto moto nono-ku, pai' makono lolita-ku.

²³şi anume, că Hristosul trebuie să pătimească, şi că, după ce va fi cel dintîi din învierea morţilor, va vesti lumină norodului şi Neamurilor.``

²⁶Ane Magau' Agripa, na'inca wo'o-hawo hawe'ea to ku'uli' we'i. Toe pai' daho' -a-kuwo mololita hante kalonto' -lonto' -na. Apa' ku'uli' uma ria to ko'ia na'incai Magau', apa' hawe'ea to jadi' tohe'e uma jadi' hi kawunia-na.

²⁴Pe cînd vorbea el astfel ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: ,,Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te face să dai în nebunie.``

²⁷Magau' Agripa to kubila'! Nupangala' wa lolita nabi owi-e? Kusarumaka bate nupangala'!"

²⁵,,Nu sînt nebun, prea alesule Festus,`` a răspuns Pavel; ,,dimpotrivă, rostesc cuvinte adevărate şi chibzuite.

²⁸Na'uli' Magau' Agripa mpo'uli' -ki Paulus: "Ha nu'uli' -kona mojoli mpobawai-a jadi' to Kristen hangkale'liu-e?"

²⁶Împăratul ştie aceste lucruri, şi de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală; căci sînt încredinţat că nu -i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s'au petrecut într'un colţ!

²⁹Na'uli' Paulus: "Hi tempo to hangkale'liu ba tempo to mahae, mekakae-a hi Alata'ala bona Magau' hante hawe'ea to mpo'epe lolita-ku eo toe lau jadi' hewa aku' toi. Sampale-wadi pohoo' tohe'i-e, neo' mporata-koi."

²⁷Crezi tu în Prooroci, împărate Agripa?... Ştiu că crezi.``

³⁰Kahudu-na Paulus mololita, mokore-ramo magau' pai' gubernur pai' Bernike hante doo-ra, pai' -ra malai-mi ngkai tomi porumpua.

²⁸Şi Agripa a zis lui Pavel: ,,Curînd mai vrei tu să mă îndupleci să mă fac creştin!``

³¹Karata-ra hi mali-na, momepololitai-ramo ra'uli': "Tau tohe'ei ria, uma-hawo ria sala' -na to natao rapatehi-ki ba ratarungku' -ki."

²⁹,,Fie curînd, fie tîrziu``, a răspuns Pavel, ,,să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toţi ceice mă ascultă astă zi, să fiţi aşa cum sînt eu, afară de lanţurile acestea.``

³²Na'uli' Magau' Agripa mpo'uli' -ki Festus: "Kakono-na, ane ke uma-i mpopebua' kara-kara-na hi Kaisar, ma'ala tabahaka lau-imi."

³⁰Împăratul, dregătorul, Berenice, şi toţi cei ce şedeau împreună cu ei, s'au sculat.

³¹Şi cînd au plecat, ziceau unii către alţii: ,,Omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte sau de închisoare.``

³²Şi Agripa a zis lui Festus: ,,Omului acestuia i s-ar fi putut da drumul, dacă n'ar fi cerut să fie judecat de Cezar.``