¹Petru şi Ioan se suiau împreună la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea.

¹Rala-na ha'eo, Petrus pai' Yohanes hilou hi Tomi Alata'ala hi tempo posampaya to Yahudi, jaa tolu ncimonou'.

²Acolo era un om olog din naştere, care era dus şi pus în toate zilele la poarta Templului, numită ,,Frumoasă``, ca să ceară de milă dela cei ce intrau în Templu.

²Hi wobo' to rahanga' Wobo' Ncola, ria hadua tomane to pungku ngkai kaputu-na. Butu eo-na rakeni oa' -i-hawo hi wobo' toe bona ma'ala-i merapi' -rapi' hi tauna to hilou hi Tomi Alata'ala.

³Omul acesta, cînd a văzut pe Petru şi pe Ioan că voiau să intre în Templu, le -a cerut milostenie.

³Kampohilo-na Petrus pai' Yohanes mesua', kaliliu naperapii' -ra.

⁴Petru, ca şi Ioan, s'a uitat ţintă la el, şi a zis: ,,Uită-te la noi!``

⁴Petrus pai' Yohanes mponaa topungku toei. Na'uli' Petrus mpo'uli' -ki: "Penoto' -kai!"

⁵Şi el se uita la ei cu luare aminte, şi aştepta să capete ceva dela ei.

⁵Nanaa mpu'u-ramo, apa' nasarumaka mporata-i doi ngkai hira'.

⁶Atunci Petru i -a zis: ,,Argint şi aur, n'am; dar ce am, îţi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoală-te şi umblă!``

⁶Na'uli' wo'o-mi Petrus: "Uma mpu'u ria doi-ku. Aga napa to ria hi aku', toe to kuwai' -koko: Hante kuasa Yesus Kristus to Nazaret ku'uli', mako' -moko!"

⁷L -a apucat de mîna dreaptă, şi l -a ridicat în sus. Îndată i s'au întărit tălpile şi glesnele;

⁷Ngkai ree, Petrus mpokamu pale ka'ana topungku toei bona mokore-i. Hangaa moroho-mi witi' -na.

⁸dintr'o săritură a fost în picioare, şi a început să umble. A intrat cu ei în Templu, umblînd, sărind, şi lăudînd pe Dumnezeu.

⁸Hangkore-i-dile mokore-e, pai' -i momako' hilou tumai. Ngkai ree, mesua' -imi hi rala Tomi Alata'ala dohe Petrus pai' Yohanes, momako' pai' mohajo-hajo mpo'une' Alata'ala.

⁹Tot norodul l -a văzut umblînd şi lăudînd pe Dumnezeu.

⁹Wori' tauna mpohilo-i momako' pai' mpo'une' Alata'ala,

¹⁰Îl cunoşteau că era cel ce şedea la poarta ,,Frumoasă`` a Templului, ca să ceară de pomană, şi s'au umplut de uimire şi de mirare pentru cele ce i se întîmplaseră.

¹⁰pai' ra'inca kahi'a-nami topungku to ntora merapi' hi Wobo' Ncola butu eo-na. Uma mowo kakonce-ra pai' ka'ingu' -ra mpohilo to jadi' toe-e.

¹¹Fiindcă el se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul zis al lui Solomon.

¹¹Jadi', topungku to lako' rapaka'uri' toei mpotuku' oa' -ra Petrus pai' Yohanes. Karata-ra hi pengkawinaraa to rahanga' Pengkawinaraa Salomo, wori' tauna tumai morumpu ngkarumangkai-ra, apa' konce-ra.

¹²Petru, cînd a văzut lucrul acesta, a luat cuvîntul, şi a zis norodului: ,,Bărbaţi Israeliţi, pentruce vă miraţi de lucrul acesta? Dece vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?

¹²Kanahilo-na Petrus tauna to wori' toera, na'uli' -raka: "Ompi' -ompi' -ku to Israel! Napa pai' konce-koi mpohilo to jadi' tohe'i-e? Napa to ntora nikamata-kakai? Ba ni'uli' -koina, pai' -i momako' tauna toei-e, apa' ria baraka' -kai, ba ngkai kamoroli' nono-kai? Uma-hawoe'!

¹³Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit pe Robul Său Isus, pe care voi L-aţi dat în mîna lui Pilat; şi v'aţi lepădat de El înaintea lui, măcar că el era de părere să -I dea drumul.

¹³Alata'ala to rapue' ntu'a-ta owi, to napue' Abraham, Ishak pai' Yakub, Alata'ala toe-imi to mpomobohe Batua-na, Hi'a-mi Yesus. Yesus toei to nitonu hi topoparenta-e, pai' to nisapuaka hi Pilatus, nto'u Pilatus ke mpobahaka-i.

¹⁴Voi v'aţi lepădat de Cel Sfînt şi Neprihănit, şi aţi cerut să vi se dăruiască un ucigaş.

¹⁴Moroli' pai' monoa' -i-hana, hiaa' nisapuaka-i, pai' niperapi' hi Pilatus bona nabahaka-kokoi hadua topepatehi.

¹⁵Aţi omorît pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L -a înviat din morţi; noi sîntem martori ai Lui.

¹⁵Nipatehi mpu'u-imi Yesus. Tapi' Alata'ala mpotuwu' -i nculii', apa' lawi' Yesus-mi to mpowai' katuwua' to lompe'. Kai' toi-mi sabi' -na, apa' kihilo mata-mi-kaina katuwu' -na nculii'.

¹⁶Prin credinţa în Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care -l vedeţi şi -l cunoaşteţi; credinţa în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeţi cu toţii.

¹⁶Baraka' ngkai hanga' Yesus toe-mi to mpakaroho witi' -na topungku toei-e. Jadi', tauna to nihilo pai' to ni'inca toi, jadi' mo'uri' sabana pepangala' -na hi Yesus. Ngkai pepangala' hi Yesus, toe pai' mo'uri' -imi hewa to nihilo moto-mi.

¹⁷Şi acum, fraţilor, ştiu că din neştiinţă aţi făcut aşa, ca şi mai marii voştri.

¹⁷"Ompi' -ompi', koi' moto-mi hante pangkeni-ta to mpopatehi Yesus-e. Aga ku'inca moto, napa to nibabehi tetu, nibabehi ngkai ka'uma-na-hawo ni'incai kalaua-na.

¹⁸Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor proorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi.

¹⁸Aga nau' wae, ngkai napa to nibabehi tetu, madupa' -mi napa to na'uli' Alata'ala owi hante wiwi hawe'ea nabi, to mpo'uli': Magau' Topetolo' kana mporata kaparia.

¹⁹Pocăiţi-vă dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină dela Domnul vremile de înviorare,

²⁰Toe-mi ompi' -ompi', medea-mokoi ngkai jeko' -ni, pai' -koi mengkoru hi Pue' Ala, bona na'ampungi jeko' -ni. Ngkai ree mpai', Pue' Ala mporohoi nono-ni, pai' nahubui tumai Yesus hi kita'. Apa' Hi'a-mi to napakatantu ami' Alata'ala jadi' Magau' Topetolo' -ta.

²⁰şi să trimeată pe Cel ce a fost rînduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos,

²¹Tempo toi, Yesus mo'oha' hi suruga, pai' bate tida-i hi ria, duu' -na rata mpai' tempo-na Alata'ala mpobo'ui omea, hewa to na'uli' hante wiwi nabi-nabi-na to moroli' owi.

²¹pe care cerul trebuie să -L primească, pînă la vremile aşezării din nou a tuturor lucrurilor: despre aceste vremi a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi prooroci din vechime.

²²"Ompi' -ompi', ria lolita nabi Musa owi to mpolowa Pue' Yesus, hewa toi moni-na: `Pue' Ala mpai' mpo'ongko' hadua ngkai ompi' -ni moto jadi' nabi, hewa aku' toi. Koi' kana mpotuku' napa to na'uli' -kokoi nabi toei.

²²În adevăr, Moise a zis părinţilor noştri: ,,Domnul, Dumnezeul vostru, vă va ridica dintre fraţii voştri un prooroc ca mine; pe El să -L ascultaţi în tot ce vă va spune.

²³Hema to uma mpotuku' napa to na'uli' nabi toei, uma-i rapohibilai' ntodea Alata'ala, kana rahuku' mate-i.'

²³Şi oricine nu va asculta de Proorocul acela, va fi nimicit cu desăvîrşire din mijlocul norodului.``

²⁴Nabi-nabi to mpokeni Lolita Pue' owi, ntepu'u ngkai nabi Samuel duu' rata hi nabi-nabi to rata ngkabokoa' ngkai Samuel, hawe'ea-ra mpolowa to jadi' tempo toi.

²⁴Deasemenea toţi proorocii, dela Samuel şi ceilalţi, cari au urmat după el, şi au vorbit, au vestit zilele acestea.

²⁵Koi' -mile ompi' to mporata rasi' to najanci Alata'ala owi hante wiwi nabi-nabi toe-e. Koi' -mi to mporata rasi' ngkai pojanci Alata'ala hi ntu'a-ta owi. Apa' owi Alata'ala mpo'uli' -ki Abraham hewa toi: `Ngkai muli-nu mpai', kugane' hawe'ea tauna hi dunia'.' Hi koi' -mile ompi' kadupaa' -na pojanci toe-e!

²⁵Voi sînteţi fiii proorocilor şi ai legămîntului, pe care l -a făcut Dumnezeu cu părinţii noştri, cînd a zis lui Avraam: ,,Toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta.``

²⁶Jadi' ompi' -ompi', toe pai' Alata'ala mpotuwu' nculii' Yesus Batua-na, pai' nahubui-i tumai lomo' -lomo' -na hi kita' to Yahudi, bona mpogane' -ta. Pompogane' -na toe, mpomedea-ta ngkai kehi-ta to dada'a."

²⁶Dumnezeu, după ce a ridicat pe Robul Său Isus, L -a trimes mai întîi vouă, ca să vă binecuvînteze, întorcînd pe fiecare din voi dela fărădelegile sale.``