¹Dar un om, numit Anania, a vîndut o moşioară, cu nevastă-sa Safira,

¹Ria wo'o hadua tomane, hanga' -na Ananias, hante tobine-na to rahanga' Safira. Ananias toei, mpobalu' wo'o-i-hawo tana' -na.

²şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus -o la picioarele apostolilor.

²Hantongo' doi oli tana' -na toe natonu hi suro Pue' Yesus, na'uli': "Oi-mi omea doi oli tana' -ku." Ntaa' natimamahi moto-di-hana hantongo' -e. Babehia-na toe, kahibaliaa-ra hira' hancamoko.

³Petru i -a zis: ,,Anania, pentruce ţi -a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfînt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei?

³Na'uli' Petrus mpo'uli' -ki Ananias: "Napa-di-kona pai' nupelele' Magau' Anudaa' mpokuasai nono-nue, doko' mpakawa' Inoha' Tomoroli' -e? Nu'uli' doi oli tana' -nu nutonu omea-mi, ntaa' nutimamahi moto-di-kona hantongo' -e!

⁴Dacă n'o vindeai, nu rămînea ea a ta? Şi, după ce ai vîndut -o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s'a putut naşte un astfel de gînd în inima ta? N'ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.``

⁴Kako'ia-na nupobalu' tana' tetu, iko moto-kowo pue' -na. Pai' ka'oti-na wo'o nupobalu', oli-na bate-na iko moto-kowo pue' -na. Jadi', napa-di pai' ria patuju nono-nu mpobabehi hewa tetu-e? Bela kai' toi to nupakawa'. Alata'ala-hana to nupakawa'!"

⁵Anania, cînd a auzit cuvintele acestea, a căzut jos, şi şi -a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi ceice ascultau aceste lucruri.

⁵Kana'epe-na Ananias lolita Petrus toe, modungka ncorobaa-imi kaliliu mate. Hawe'ea tauna to mpo'epe to jadi' toe, uma mowo eka' -ra.

⁶Flăcăii s'au sculat, l'au învelit, l-au scos afară, şi l-au îngropat.

⁶Ngkai ree, ba hangkuja dua tomane mpoputu' woto-na Ananias, pai' rakeni hilou ratana.

⁷Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întîmplase.

⁷Ba ria nte tolu jaa ngkai ree, rata wo'o-imi-hawo tobine-na Ananias hi Petrus. Aga uma-hawo na'incai napa to jadi' we'i.

⁸Petru i -a zis: ,,Spune-mi, cu atît aţi vîndut moşioara?`` ,,Da``, a răspuns ea, ,,cu atîta.``

⁸Na'uli' Petrus mpo'uli' -ki: "Uli' -ka pe', tana' -ni to nipobalu' -e, ba tohe'i omea mpu'u-mi oli-nae?" Na'uli' Safira: "Io', tetu mpu'u-mi omea."

⁹Atunci Petru i -a zis: ,,Cum de v'aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celorce au îngropat pe bărbatul tău, sînt la uşă, şi te vor lua şi pe tine.``

⁹Na'uli' Petrus: "Napa pai' hibalia nono-ni koi' hancamoko, doko' mpemai-mai roe-na Inoha' Pue'? Hilo-dile! Tauna to lako' oti mpotana tomane-nuele, etu-ramo hi wobo'. Iko wo'o mpai' rakeni hilou ratana."

¹⁰Ea a căzut îndată la picioarele lui, şi şi -a dat sufletul. Cînd au intrat flăcăii, au găsit -o moartă; au scos -o afară, şi au îngropat -o lîngă bărbatul ei.

¹⁰Kana'epe-na lolita Petrus toe, kamodungka-na wo'o-mi-hawo kaliliu mate. Karata-ra tauna to muli' mpotana Ananias, rahilo-rawo mate wo'o-imi-hawo tobine-na. Kara'ongko' -na wo'o-mi-hawo hilou ratana ncori daeo' tomane-na.

¹¹O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri.

¹¹Ngkai ree, hawe'ea topepangala' hi Pue' Yesus to mo'oha' hi ree pai' tau ntani' -na wo'o, me'eka' lia-ramo mpo'epe to jadi' toe.

¹²Prin mînile apostolilor se făceau multe semne şi minuni în norod. Toţi stăteau împreună în pridvorul lui Solomon,

¹²Wori' tanda mekoncehi pai' anu mobaraka' to rababehi suro Pue' Yesus hi mata ntodea. Hawe'ea tauna to mepangala' hi Pue' Yesus, hanono lau-ra-damo morumpu hi Pengkawinaraa Salomo to hi Tomi Alata'ala.

¹³şi niciunul din ceilalţi nu cuteza să se lipească de ei; dar norodul îi lăuda în gura mare.

¹³Tauna to uma mepangala' hi Yesus, uma-ra daho' morumpu dohe-ra. Aga nau' wae, hawe'ea topepangala' rabila' ntodea.

¹⁴Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbaţi şi femei, se mărea tot mai mult;

¹⁴Kahaa-haea kawoo-woria' tauna to mepangala' hi Pue' Yesus, lompe' tomane lompe' tobine.

¹⁵pînă acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe uliţe, şi îi puneau pe paturi şi pe aşternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul din ei.

¹⁵Wori' tanda mekoncehi to rababehi suro Pue' Yesus, alaa-na wori' topeda' rakeni ntali ali' -ra, rapopoturu hi wiwi' ohea. Apa' rasarumaka ane liu-ipi mpai' Petrus hi ree, nau' ba kampa' kao' -na bela hi woto-ra, mo'uri' -ra.

¹⁶Mulţimea, deasemenea, alerga la Ierusalim, din cetăţile vecine, şi aducea pe cei bolnavi şi pe cei chinuiţi de duhuri necurate: şi toţi se vindecau.

¹⁶Jadi', mo'iko-ra-damo tauna ngkai ngata-ngata to mohu', hilou hi ngata Yerusalem mpokeni ompi' -ra to peda' pai' tauna to napesuai' seta. Hawe'ea-ra rapaka'uri'.

¹⁷Însă marele preot şi toţi cei ce erau împreună cu el, adică partida Saducheilor, s'au sculat plini de pizmă,

¹⁷Nto'u toe, Imam Bohe hante doo-doo-na to mpotuku' tudui' to Saduki, mohingi' -ramo hi suro Pue' Yesus. Toe pai' ratepu'u-mi mpobalinai' -ra.

¹⁸au pus mînile pe apostoli, şi i-au aruncat în temniţa de obşte.

¹⁸Suro Pue' Yesus toera rahoko' pai' rapotuhu hi rala tarungku' ngata.

¹⁹Dar un înger al Domnului a deschis uşile temniţei, noaptea, i -a scos afară, şi le -a zis:

¹⁹Ngkabengia toe, hadua mala'eka Pue' mpobea wobo' tarungku' pai' nakeni-ra hilou hi mali-na. Na'uli' mala'eka toei mpo'uli' -raka:

²⁰,,Duceţi-vă, staţi în Templu, şi vestiţi norodului toate cuvintele vieţii acesteia.``

²⁰"Hilou-mokoi mokore hi Tomi Alata'ala, mpoparata hi ntodea hawe'ea lolita to mpowai' katuwua' to bo'u tetu."

²¹Cînd au auzit ei aceste vorbe, au intrat dis de dimineaţă în Templu, şi au început să înveţe pe norod. Marele preot şi cei ce erau cu el, au venit pe neaşteptate, au adunat Soborul şi pe toată bătrînimea fiilor lui Israel, şi au trimes la temniţă să aducă pe apostoli.

²¹Jadi', mepupulo ngkii, hilou mpu'u-ramo hi Tomi Alata'ala pai' -ra mpotudui' ntodea. Nto'u toe wo'o, Imam Bohe pai' doo-na mpokio' hawe'ea pangkeni to Yahudi morumpu mpobabehi porumpua bohe agama Yahudi. Ria-ramo omea, ra'uli' mpo'uli' -raka topobago-ra: "Hilou-mokoi hi tarungku' mpo'ala' suro Pue' Yesus toera ria, pai' keni-ra tumai."

²²Aprozii, la venirea lor, nu i-au găsit în temniţă. S'au întors şi au spus astfel:

²²Hilou mpu'u-ramo to rapahawa' toera. Ntaa' karata-ra hi tarungku', uma-rapa ria raratai. Nculii' -ramo hilou hi topohura, ra'uli':

²³,,Temniţa am găsit -o încuiată cu toată grija, şi pe păzitori stînd în picioare la uşi; dar, cînd am deschis, n'am găsit pe nimeni înlăuntru.``

²³"Kihilo-kaiwo wobo' tarungku' bate-na moto tehohoki piri. Pai' polisi topojaga bate-ra moto mpojaga wobo'. Kibea-kaiwo wobo', uma ria haduaa tauna kiratai hi rala-na!"

²⁴Cînd au auzit aceste vorbe, căpitanul Templului şi preoţii cei mai de seamă au rămas înmărmuriţi, şi nu ştiau ce să creadă despre apostoli şi despre urmările acestei întîmplări.

²⁴Kara'epe-na toe, ingu' -ramo kapala' polisi Tomi Alata'ala hante imam pangkeni, ba napa to jadi' hi suro toera. Pai' koro' wo'o-ra, ba napa-di mpai' to jadi'.

²⁵Cineva a venit şi le -a spus: ,,Iată că oamenii, pe cari i-aţi băgat în temniţă, stau în Templu, şi învaţă pe norod.``

²⁵Ngkai ree, rata hadua tauna mpo'uli' -raka: "Epe-koi pe'! Tauna to nitarungku' -ele ngone, oe moto-ra-hana ria, mpotudui' ntodea hi Tomi Alata'ala!"

²⁶Atunci căpitanul Templului a plecat cu aprozii, şi i-au adus; dar nu cu sila, căci se temeau să nu fie ucişi cu pietre de norod.

²⁶Kahilou-rami kapala' polisi hante doo-na hi Tomi Alata'ala, mpo'ala' -ra suro toera. Aga uma-ra raweba', rapelompehi mpu'u mpobawai-ra, apa' me'eka' -ra hi ntodea, nee-neo' mpai' hira' lau to rakahurui, alaa-na ntodea mpopana' -ra hante watu.

²⁷După ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Şi marele preot i -a întrebat astfel:

²⁷Jadi', rakeni-ramo suro toera hilou pai' -ra rabua' hi topohura. Imam Bohe mpoparesa' -ra, na'uli':

²⁸,,Nu v'am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învăţaţi pe norod în Numele acesta? Şi voi iată că aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră, şi căutaţi să aruncaţi asupra noastră sîngele acelui om.``

²⁸"Kitaa-tagi-mokoi wengi, neo' -pi metudui' mpokahangai' hanga' -na Yesus. Hilo pe' to nibabehi-e! Hobo' lau-mi ihi' ngata Yerusalem mpo'epe tudui' -ni tetu! Ba kai' lau-mi to nirai' to masala' hi karapatehi-na tau tetui."

²⁹Petru şi apostolii ceilalţi, drept răspuns, i-au zis: ,,Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decît de oameni!

²⁹Ratompoi' Petrus hante suro Pue' Yesus ntani' -na, ra'uli': "Kai' bate-na mpotuku' hawa' Alata'ala, bela hawa' manusia'.

³⁰Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Isus, pe care voi L-aţi omorît, atîrnîndu -L pe lemn.

³⁰Yesus toe-e nipatehi-i-koina, nipaku' hi kaju parika'. Aga Alata'ala to rapue' ntu'a-ta owi mpotuwu' nculii' -imi

³¹Pe acest Isus, Dumnezeu L -a înălţat cu puterea Lui, şi L -a făcut Domn şi Mîntuitor, ca să dea lui Israel pocăinţa şi iertarea păcatelor.

³¹pai' na'ongko' -imi napopohura hi mali ngka'ana-na, pai' napajadi' -i Pangkeni pai' Magau' Tompohore-ta ngkai huku' jeko' -ta, bona kita' to Israel medea ngkai jeko' -ta pai' mporata ampu.

³²Noi sîntem martori ai acestor lucruri, ca şi Duhul Sfînt, pe care L -a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.``

³²Kai' toi-mi to mposabii' hawe'ea toe, kai' hante Inoha' Tomoroli' wo'o to napewai' Alata'ala hi hema-hema to mengkoru hi hawa' -na."

³³Cînd au auzit ei aceste vorbe, îi tăia la inimă şi s-au sfătuit să -i omoare.

³³Kara'epe-na topohura lolita-ra toe, gigi-mi nono-ra, pai' doko' rapatehi-ra.

³⁴Dar un Fariseu numit Gamaliel, un învăţător al Legii, preţuit de tot norodul, s'a sculat în picioare în Sobor şi a poruncit să scoată puţin afară pe apostoli.

³⁴Tapi' ria hadua ngkai olo' -ra to rahanga' Gamaliel. Gamaliel toei, hadua to Parisi pai' guru agama to rabila' hawe'ea tauna. Mokore-imi mpohubui tauna ngkeni-ra suro toera hilou hi mali-na hampai'.

³⁵Apoi le -a zis: ,,Bărbaţi Israeliţi, luaţi seama bine ce aveţi de gînd să faceţi oamenilor acestora.

³⁵Oti toe, pai' na'uli' -raka topohura: "Ompi' -ompi' -ku to Israel! Penonoi lompe' -koi, ba napa to doko' nibabehi hi tauna tohe'i-era.

³⁶Căci nu de mult s'a ivit Teuda, care zicea că el este ceva, şi la care s'au alipit aproape patru sute de bărbaţi. El a fost omorît, şi toţi cei ce îl urmaseră, au fost risipiţi şi nimiciţi.

³⁶Apa' ba hangkuja mpae to liu, ria hadua tomane to rahanga' Teudas. Mpo'uli' -i, hi'a tauna to mobaraka'. Wori' tauna mpotuku' -i, ba ria-ra nte opo' atu. Tapi' ka'omea-na mate rapatehi moto-i, pai' topetuku' -na pagaa' -gaa' -ramo, alaa-na uma-pi kaliliu patuju-ra.

³⁷După el s'a ivit Iuda Galileanul, pe vremea înscrierii, şi a tras mult norod de partea lui: a perit şi el, şi toţi cei ce -l urmaseră, au fost risipiţi.

³⁷Hangkani wo'o, nto'u sensus, ria wo'o hadua to Galilea, hanga' -na Yudas. Hi'a wo'o mpakeni wori' tauna mpo'ewa topoparenta. Aga rapatehi wo'o-i-hawo, pai' topetuku' -na pagaa' -gaa' wo'o-wadi.

³⁸Şi acum, eu vă spun: ,Nu mai necăjiţi pe oamenii aceştia, şi lăsaţi -i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este dela oameni, se va nimici;

³⁸Jadi' ompi' -ompi', toi-ka lolita-ku: neo' tapopai-pai topetuku' Yesus toera lou. Pelele' moto-ra-rawo. Apa' ane ngkai manusia' wadi-hawo tudui' pai' patuju-ra, mogero moto-hawo mpai'.

³⁹dar dacă este dela Dumnezeu, n'o veţi putea nimici. Să nu vă pomeniţi că luptaţi împotriva lui Dumnezeu.``

³⁹Tapi' ane ngkai Alata'ala mpu'u-di tudui' -rae, uma-rale ma'ala tadagi-e. Apa' ane hewa toe-ko-koina, lence-na mpo'ewa Alata'ala lau-tamo." Jadi', lolita Gamaliel toe ratarima mpu'u-mi topohura.

⁴⁰Ei au ascultat de el. Şi, după ce au chemat pe apostoli, au pus să -i bată cu nuiele, i-au oprit să vorbească în Numele lui Isus, şi le-au dat drumul.

⁴⁰Ngkai ree, rakio' nculii' -ramo suro Pue' Yesus, pai' -ra raweba'. Ra'uli' -raka: "Neo' -pi nitudui' tauna mpokahangai' hanga' Yesus!" Pai' oti toe, rabahaka-ramo.

⁴¹Ei au plecat dinaintea Soborului, şi s-au bucurat că au fost învredniciţi să fie batjocoriţi, pentru Numele Lui.

⁴¹Malai-ramo suro toera ngkai porumpua. Goe' -ra, ra'uli': "Marasi' -ta apa' Alata'ala mpopelihi-ta bona rabalinai' pai' raruge' sabana petuku' -ta hi Yesus."

⁴²Şi în fiecare zi, în Templu şi acasă, nu încetau să înveţe pe oameni, şi să vestească Evanghelia lui Isus Hristos.

⁴²Butu eo-na hi Tomi Alata'ala ba hi tomi ntani' -na, uma ria kaputua-ra mpotudui' tauna Kareba Lompe', Kayesus-na Magau' Topetolo'.