¹După patrusprezece ani, m'am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; şi am luat cu mine şi pe Tit.

¹Hampulu' opo' mpae ngkai ree, hilou wo'o-ama hi Yerusalem hante Barnabas. Pai' Titus wo'o kupo'ema' hilou.

²M'am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia, pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, în deosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zădar.

²Pai' -a hilou hi Yerusalem nto'u toe, apa' ria lolita ngkai Alata'ala to mpo'uli' -ka kana hilou-a. Karata-ku hi Yerusalem, ku'uli' -raka pangkeni to Kristen hi ria napa ihi' Kareba Lompe' to kukeni hi tauna to bela-ra to Yahudi. Koro' -a, nee-neo' mpai' ria to mposalai' tudui' -ku, duu' -na uma ria kalaua-na bago-ku mpotudui' tauna Kareba Lompe', lompe' to mpolia' kupobago-mi, lompe' to bula-na kupobago-pidi. Toe pai' moromu-a muntu' hante pangkeni to Kristen hi Yerusalem.

³Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era Grec, n'a fost silit să se taie împrejur,

³Ka'omea-na, Titus, to kupo'ema' toei, nau' to Yunani-i, uma-i rapewuku bona ratini' ntuku' Atura Musa.

⁴din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi, ca să pîndească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu gînd să ne aducă la robie;

⁴Ria moto-ra to mpo'uli' Titus kana ratini'. Tauna toera mpo'uli' Katokristen-ra, ntaa' boa' -ra-wadi. Mesua' bongo-ra hi rala poromua-kai doko' mpolelemata-kai. Apa' patuju-ra bona hawe'ea to Kristen kana mengkoru hi Atura Musa. Tapi' uma mingki' tapengkorui Atura Musa bona jadi' monoa' -ta hi poncilo Alata'ala-e. Tebahaka-tamo ngkai Atura Musa sabana posidaia' -ta hante Kristus Yesus.

⁵noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentruca adevărul Evangheliei să rămînă cu voi.

⁵Uma-kai mengkoru hangkedia' hi tudui' -ra to boa' toe. Bate metantida-kai, bona Kareba Lompe' neo' ragalo hante tudui' -ra to boa' toe, bona Kareba Lompe' to nitarima ompi' bate makono mpu'u.

⁶Cei ce sînt socotiţi ca fiind ceva-orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor-aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adaus nimic.

⁶Jadi', pangkeni hi Yerusalem to ra'uli' bohe pangka' -ra toe uma mpotampai ba napa-napa hi tudui' -ku. (Ba bohe mpu'u pangka' -ra ba uma, hibalia-wadi-kuna, apa' Alata'ala uma mpelence tauna.)

⁷Ba dimpotrivă, cînd au văzut că mie îmi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur, -

⁷Uma-ra mpotampai napa-napa hi tudui' -ku, rapangaku' lau-mi ka'aku' -nami to nasarumaka Alata'ala mpokeni Kareba Lompe' hi tauna to bela-ra to Yahudi, hewa Petrus wo'o nasarumaka Alata'ala mpokeni Kareba Lompe' hi to Yahudi.

⁸căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor-

⁸(Apa' Alata'ala mpowai' karohoa hi Petrus jadi' suro Pue' Yesus hi to Yahudi. Pai' Alata'ala wo'o-wadi-kuwo to mpowai' -a karohoa jadi' suro-na hi tauna to bela-ra to Yahudi.)

⁹şi cînd au cunoscut harul, care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, cari sînt priviţi ca stîlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba, mîna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur.

⁹Jadi', Yakobus, Petrus pai' Yohanes toera-e, to lence-na mpototu'ai hawe'ea to Kristen hi Yerusalem, hira' toe mpo'uli': "Makono mpu'u, Paulus nakio' mpu'u-imi Pue' Yesus jadi' suro-na." Toe pai' momekamu ngkapale-kai, kai' Barnabas hante hira' Yakobus, Petrus pai' Yohanes. Pomekamu ngkapale-kai toe jadi' tanda kahintuwu' -kai. Hibalia lolita kai: kahira' -nami to mpokarebai-ra to Yahudi, pai' kai' -kaiwo, to mpokarebai to bela-ra to Yahudi.

¹⁰Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa am şi căutat să fac.

¹⁰Sampale to raperapi', bona uma-kai putu mpotulungi tokabu. Ane toe-hana, bate to kubabehi ami' -mi.

¹¹Dar cînd a venit Chifa în Antiohia, i-am stătut împotrivă în faţă, căci era de osîndit.

¹¹Hangkani, nto'u Petrus rata hi ngata Antiokhia, uma kudiki' -diki' mpokamaro-i, apa' sala' mpu'u gau' -na.

¹²În adevăr, înainte de venirea unora dela Iacov, el mînca împreună cu Neamurile; dar cînd au venit ei, s'a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur.

¹²Lomo' -na uma-i mpelence to Yahudi ba to bela-ra to Yahudi, ngkoni' moto-i hangkaa-ngkania hante topetuku' Yesus to bela-ra to Yahudi. Aga nto'u karata-ra ba hangkuja dua doo-na Yakobus ngkai Yerusalem, mengkawulaa-imi ngkai topetuku' Yesus to bela-ra to Yahudi. Uma-ipi daho' ngkoni' dohe-ra, apa' me'eka' -i mpai' rakehele to Yahudi to lako' rata toera.

¹³Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi Iudei, aşa că pînă şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor.

¹³Pai' to Yahudi to ntani' -na hi Antiokhia to mepue' hi Pue' Yesus, metuku' wo'o-ramo-rawo mpotuku' gau' -na Petrus toe, nau' ra'inca moto ka'uma-na-hawo natao. Duu' -na Barnabas wo'o-hawo mehina loe', uma-ipi ngkoni' dohe-ra to bela-ra to Yahudi.

¹⁴Cînd i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor: ,,Dacă tu, care eşti Iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca Iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul Iudeilor?``

¹⁴Kuhilo gau' -ra toe uma hintotoa hante tudui' to makono to tarata hi Kareba Lompe'. Toe pai' kukamaro-imi Petrus hi nyanyoa hawe'ea to morumpu, ku'uli' -ki: "Iko to Yahudi-ko, tapi' biasa-na mpotuku' ada-ra to bela-ra to Yahudi-moko, uma-pi mingki' nutuku' ada to Yahudi. Jadi', napa-di pai' doko' nupewuku topetuku' Pue' Yesus to bela-ra to Yahudi mpotuku' ada to Yahudi-e!"

¹⁵Noi sîntem Iudei din fire, iar nu păcătoşi dintre Neamuri.

¹⁵Ane kai' Petrus, to Yahudi ami' -ka-kaina ngkai kaputu-kai, uma-kaiwo dada'a gau' -kai hewa tauna to uma mpo'incai Alata'ala.

¹⁶Totuş, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit, prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentrucă nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.

¹⁶Aga nau' wae, ki'inca kabela-na kehi-kai to lompe' pai' -kai jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala. Nau' kituku' lia hawe'ea parenta hi rala Atura Musa, bela tetu to mpomonoa' -kai hi poncilo Alata'ala. Ohea bona jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala-le, muntu' mepangala' hi Kristus Yesus-wadi. Toe pai' mepangala' -makai hi Kristus Yesus bona jadi' monoa' -kai hi poncilo-na Alata'ala sabana pepangala' -kai hi Kristus. Uma-pi kisarumaka petuku' -kai hi Atura Musa, apa' uma ria haduaa tauna to jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai kampotuku' -ra parenta to hi rala Atura Musa.

¹⁷Dar dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!

¹⁷Jadi', kai' to Yahudi, doko' jadi' monoa' -ka-kaina hi poncilo Alata'ala ngkai posidaia' -kai hante Kristus. Tapi' meka' ria mpai' tauna to mpo'uli' hewa toi: "Ane mepangala' -wadi-koi hi Kristus pai' uma-pi mengkoru-koi hi Atura Musa, batua-na topojeko' wo'o-wadi-ko-koiwo hibalia hante tauna to bela-ra to Yahudi. Jadi', mojeko' lau-mokoi sabana petuku' -ni hi Kristus tetu." Uma-e' makono lolita toe ompi'!

¹⁸Căci, dacă zidesc iarăş lucrurile, pe cari le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege.

¹⁸Ane rapa' -na kubahakai-mi mpotuku' Atura Musa pai' oti toe kukanculihii wo'o-mi mpotuku' Atura toe, mojeko' mpu'u-ama ompi'.

¹⁹Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu.

¹⁹Apa' mogaa' -mi posidaia' -ku hante Atura Musa. Ngkai Atura Musa toe pai' alaa-na masala' -ama hi poncilo Alata'ala pai' natao rahuku' mate-a. Toe pai' alaa-na mogaa' -mi posidaia' -ku hante Atura Musa, bona mpotuku' konoa Alata'ala-a-damo. Ma'ala-mi ta'uli' hewa toi: nto'u Kristus mate hi kaju parika', hewa aku' -midie to mate dohe-nae.

²⁰Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m'a iubit şi S'a dat pe Sine însuş pentru mine.

²⁰Bela-pi aku' to tuwu' toi-e, Kristus-mi-hanale to tuwu' hi rala katuwu' -kue. Jadi', kahae-ku hi rala dunia' toi, bate mepangala' -a hi Ana' Alata'ala to mpoka'ahi' -a pai' to mpewai' woto-na rapatehi mposampei-a.

²¹Nu vreau să fac zădarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

²¹Alata'ala mpomonoa' -ta hi poncilo-na ngkai kabula rala-na. Uma-hana lompe' ane tasapuaka kabula rala-na toe. Ane rapa' -na ria mpu'u ohea-ta jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala ngkai petuku' -ta hi Atura Musa, ke uma ria kalaua-na Kristus mate.