¹Dar cîtă vreme moştenitorul este nevrîstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpîn pe tot.

¹Hewa toe, ompi': rapa' -na ria hadua ana' maradika. Hawe'ea rewa tuama-na mpai', hi'a omea pue' -na. Aga ane nto'u kakedia' -na-pidi, raponcawa hewa hadua batua-i-pidi.

²Ci este supt epitropi şi îngrijitori, pînă la vremea rînduită de tatăl său.

²Ria tauna to mpewili' -i pai' mpo'urusi rewa-na, duu' -na rata-mi tempo-na to napakatantu tuama-na.

³Tot aşa şi noi, cînd eram nevrîstnici, eram supt robia învăţăturilor începătoare ale lumii.

³Wae wo'o hante kita' ompi': kako'ia-ta mpo'incai Alata'ala, kita' hewa ana' toei, apa' mengkoru-ta hi ada pai' atura to hi dunia' toi.

⁴Dar cînd a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimes pe Fiul Său, născut din femeie, născut supt Lege,

⁴Aga karata-na tempo to napakatantu Alata'ala, napahawa' -mi Ana' -na tumai hi dunia'. Ana' -na toei putu ngkai hadua tobine, pai' -i mewali to Yahudi to mengkoru hi Atura Musa.

⁵ca să răscumpere pe cei ce erau supt Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.

⁵Alata'ala mpopahawa' Ana' -na tumai bona mpobahaka-ta ngkai Atura Musa, bona kita' wo'o ma'ala napajadi' ana' -na.

⁶Şi pentru că sînteţi fii, Dumnezeu ne -a trimes în inimă Duhul Fiului Său, care strigă: ,,Ava``, adică: ,,Tată!``

⁶Jadi', apa' lawi' ana' Alata'ala-tamoe, Alata'ala mpohubui Inoha' Ana' -na mo'oha' hi rala nono-ta. Ngkai pobago Inoha' Tomoroli' hi rala nono-ta toe, mekio' -ta hi Alata'ala, ta'uli' -ki: "O Mama! O Tuama-ku!"

⁷Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor, prin Dumnezeu.

⁷Jadi', uma-pi tapengkorui Atura Musa bona ke jadi' monoa' -ta hi poncilo Alata'ala. Ana' Alata'ala-tamo! Pai' ane ntoa' napo'ana' -tamo, bate nawai' -ta mpai' hawe'ea to naporodo hi ana' -na.

⁸Odinioară, cînd nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robiţi celor ce din firea lor, nu sînt dumnezei.

⁸Owi kako'ia-ni mpo'incai Alata'ala, mengkoru-koi hi pue' -pue' to mobaraka', aga to bela-ra Alata'ala.

⁹Dar acum, dupăce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, dupăce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăş la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?

¹⁰Tapi' tempo toi ni'inca-imi Alata'ala-- hiaa' kakono-na Alata'ala-di-hawo to ri'ulu mpo'inca-koi! Jadi', napa-di-koina pai' doko' nikanculihii ada pai' atura to hewa toe-e? Nituku' lau-mi ada agama Yahudi hewa eo palia, tempo mosusa', wula bo'u pai' eo bohe ntani' -na. Ada pai' atura tetu-le uma mpokeni rasi', pai' uma-koi mpai' tebahaka ngkai huku' jeko' -ni ngkai petuku' -ni hi atura tetu-e. Jadi', napa pai' doko' mengkoru nculii' wo'o-mokoi hi ada pai' atura to hewa tetu-e!

¹⁰Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani.

¹¹Koro' -a nee-neo' mpai' uma ria kalaua-na lenge' -ku mpokeni Kareba Lompe' hi koi'.

¹¹Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.

¹²Ompi' -ku to Galatia! Kuperapi' bona nituku' mpu'u ingku-ku. Apa' nau' to Yahudi-a, kubahakai-mi mpotuku' ada to Yahudi bona aku' jadi' hewa koi' to bela-koi to Yahudi. Lompe' lia kehi-ni hi aku' wengi.

¹²Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sînt ca voi. Nu mi-aţi făcut nicio nedreptate.

¹³Tantu nikiwoi-pidi karata-ku hi ngata-ni wengi mpokeni Kareba Lompe' hi koi'. Nto'u toe peda' -a.

¹³Dimpotrivă, ştiţi că, în neputinţa trupului v'am propovăduit Evanghelia pentru întîia dată.

¹⁴Haki' -ku toe mpakasusa' -koi. Aga nau' wae, uma-a nipokarungku ba nipoka'oja'. Nitarima lau-ada, niponcawa mala'eka ngkai Alata'ala, niponcawa hewa Kristus Yesus lau-ada.

¹⁴Şi, n'aţi arătat nici dispreţ, nici desgust faţă de ceeace era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m'aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuş Hristos Isus.

¹⁵Goe' mpu'u nono-ni nto'u toe ompi'. Jadi' napa pai' mobali' -mi nono-ni tempo toi? Nto'u toe wengi, ku'inca mpu'u ompi', ane ria ba napa-napa to kuparaluu, uma nipekabosi'; kira-kira ane ke bisa-wadi, nau' mata-ni moto-mi nijungki' pai' niwai' -ka, ba ke uma nipekabosi'.

¹⁵Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v'aţi fi scos pînă şi ochii şi mi i-aţi fi dat.

¹⁶Ha ni'uli' -koina, aku' jadi' bali' -ni tempo toi apa' ku'uli' -kokoi napa to makono?

¹⁶M'am făcut oare vrăjmaşul vostru, pentrucă v'am spus adevărul?

¹⁷Tauna to hantongo' tetura ria, doko' mpu'u-ra ngala' nono-ni. Tapi' patuju-ra uma-hana lompe'. Patuju-ra doko' mpogaa' -koi ngkai aku', bona nituku' -ra hante nono-ni mpu'u.

¹⁷Nu cu gînd bun sînt plini de rîvnă ei pentru voi, ci vor să vă deslipească de noi, ca să fiţi plini de rîvnă faţă de ei.

¹⁸Lompe' lau-di ane ria to doko' ngala' nono-ni. Uma muntu' bula-ku dohe-ni, lingku' -ku wo'o, lompe' oa' ane ria to doko' ngala' nono-ni, asala patuju-ra lompe'.

¹⁸Este bine să fii plin de rîvnă totdeauna pentru bine, nu numai cînd sînt de faţă la voi.

¹⁹Ompi' -ompi', kuponcawa ana' -ku moto-mokoi. Aga susa' -mi nono-ku toi-e mpopenonoi-koi, pai' bate susa' oa' mpai' nono-ku ane ko'ia-koi jadi' hewa Kristus.

¹⁹Copilaşii mei, pentru cari iarăş simt durerile naşterii, pînăce va lua Hristos chip în voi!

²⁰Doko' lia-ama hi retu dohe-ni ompi', bona lolita-ku to karapo' ma'ala kubalii'. Apa' tuhu-mi nono-ku toi-e ompi'.

²⁰O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi, şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!

²¹Ee koi' to doko' mengkoru hi Atura Musa, pe'epei-kae' lolita-ku! Ku'uli' -kokoi napa to te'uki' hi rala Buku Atura Musa.

²¹Spuneţi-mi voi, cari voiţi să fiţi supt Lege, n'ascultaţi voi Legea?

²²Te'uki' hewa toi: Abraham, rodua-ki ana' -na. Ana' -na to hadua putu ngkai Hagar, to tuwu' batua-i. Pai' ana' -na to hadua putu ngkai Sara, bela-i-hana batua.

²²Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.

²³Ana' to putu ngkai tobine to tuwu' batua, putu hewa ana' biasa ntuku' konoa manusia'. Tapi' ana' to putu ngkai tobine to bela-i batua, putu ntuku' janci Alata'ala hi Abraham.

²³Dar cel din roabă s'anăscut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s'a născut prin făgăduinţă.

²⁵Tutura tohe'e ma'ala jadi' tudui' hi kita'. Tobine to rodua toera mpobatuai ronyala ohea jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala. Hagar ma'ala rarapai' -ki tauna to doko' jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala hi kampotuku' -ra Atura Musa. Apa' hawe'ea tauna to mpotuku' Atura Musa tuwu' hewa batua, apa' mengkoru-ra hi Atura Musa hewa batua mengkoru hi maradika-na. Jadi', Hagar toei ma'ala rarapai' -ki Bulu' Sinai hi tana' Arab. Pai' Hagar toei ma'ala rarapai' -ki ngata Yerusalem to hi dunia' toi. Apa' pue' ngata Yerusalem tuwu' hewa batua, napobatua Atura Musa.

²⁴Lucrurile acestea trebuiesc luate într'alt înţeles: acestea sînt două legăminte: unul depe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, -

²⁶Sara ma'ala rarapai' -ki Yerusalem to hi suruga. Sara toe-imile to tapotina kita' toi-e ompi', apa' uma-i tuwu' batua, pai' kita' uma-ta napobatua Atura Musa.

²⁵căci Agar este muntele Sinai din Arabia; -şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi.

²⁸Tohe'e hewa lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli': Goe' -ko-kona iko tobine to lalo, to uma-ko-kona hangkania mo'ana'. Goe' pai' mohahelo' -ko, to uma hangkania ntodohaka mpo'ote ana'. Apa' nau' lalo-ko, meliu mpai' kawori' muli-nu ngkai tobine to mo'anai' ami'."

²⁶Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.

²⁹Nto'u toe owi, ana' Abraham to putu hewa ana' biasa mpobalinai' tu'ai-na to putu ntuku' janci Alata'ala. Wae wo'o to jadi' tempo toi-e: tauna to doko' mpewuku-ta mpotuku' Atura Musa mpobalinai' -ta to mpotuku' konoa Inoha' Tomoroli'.

²⁷Fiindcă este scris: ,,Bucură-te, stearpo, care nu naşti de loc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decît copiii celei cu bărbat.``

³⁰Tapi' napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli'? Te'uki' hewa toi: "Popalai-i tobine to tuwu' batua tetui hante ana' -na! Apa' ana' batua toe uma ma'ala mpotarima sosora tuama-na hangkaa-ngkania hante ana' to putu ngkai tobine to uma tuwu' batua."

²⁸Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sînteţi copii ai făgăduinţei.

³¹Jadi', kita' toi-e ompi', uma-ta-tana hewa ana' Hagar, to tuwu' batua. Kita' toi-e hewa ana' Sara, to uma tuwu' batua.

²⁹Şi cum s'a întîmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întîmplă şi acum.

³⁰Dar ce zice Scriptura? ,,Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.``

³¹De aceea, fraţilor, noi nu sîntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne -a izbăvit ca să fim slobozi.