¹În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe, cari se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvîrşiţi pe cei ce se apropie.

¹Atura Pue' to naparata Musa, hewa gambara-wadi. Hi Atura toe, ko'ia ta'incai mpu'u kalompea' to tarata ngkai Kristus. Tahilo kao' -na-wadi, bela lence-na mpu'u. Ntuku' Atura Musa toe, butu-butu mpae-na tauna to doko' mpomohui' Alata'ala mpokeni pepue' -ra to hibalia oa' -wadi, aga uma-ra jadi' monoa' hi poncilo Alata'ala hi kampokeni-ra pepue' toe.

²Altfel, n'ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curăţiţi odată, n'ar mai fi trebuit să mai aibă cunoştinţă de păcate?

²Ane ke rapa' -na tauna to mepue' hewa toe tebohoi' mpu'u-ramo ngkai jeko' -ra, ke rabahakai-mi mpokeni pepue' -ra, apa' ra'inca kate'ampungi-nami jeko' -ra pai' uma-pi rapoinono oa' kamojeko' -ra.

³Dar aducerea aminte a păcatelor este înoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe;

³Ntaa' uma-di hewa toe-e. Ngkai pepue' to rakeni butu-butu mpae-na toe, rakiwoi oa' kamojeko' -ra.

⁴căci este cu neputinţă ca sîngele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele.

⁴Apa' raa' japi pai' raa' kebe' uma-hawo mpopori jeko'.

⁵De aceea, cînd intră în lume, El zice: ,,Tu n'ai voit nici jertfă, nici prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;

⁶Toe-mi pai' karata-na Kristus hi rala dunia', na'uli' mpo'uli' -ki Alata'ala hewa toi: Uma nuperapi' pepue' pai' penyompa, uma nupokonoi pepue' to ratunu ba porewua to rasumale' mpohompo' jeko'. Aga woto-ku moto-mi nuporodo hewa pepue' to nupokono.

⁶n'ai primit nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat.

⁷Toe pai' ku'uli': Oi-ama Alata'ala, tumai-ama mpobabehi konoa-nu, hewa to te'uki' ami' -mi hi rala Buku Tomoroli' to mpotompo'wiwi-a."

⁷Atunci am zis: ,,Iată-Mă (în sulul cărţii este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!``

⁸Lomo' -na na'uli' Kristus hewa toi: Alata'ala uma mperapi' pepue' pai' penyompa, pai' uma napokonoi pepue' to ratunu ba porewua to rasumale' mpohompo' jeko'-- hiaa' hawe'ea pepue' toe we'i lau ratonu ntuku' Atura Pue' to na'uki' Musa.

⁸După ce a zis întîi: ,,Tu n'ai voit şi n'ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi de tot, nici jertfe pentru păcat``, (lucruri aduse toate după Lege),

⁹Oti toe, na'uli' wo'o-mi: "Oi-ama Alata'ala, tumai-ama mpobabehi konoa-nu." Ada to ri'ulu uma-pi natuku', mpobabehi konoa Alata'ala-i-damo.

⁹apoi zice: ,,Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.`` El desfiinţează astfel pe cele dintîi, ca să pună în loc pe a doua.

¹⁰Yesus Kristus, nababehi mpu'u-mi konoa Alata'ala: woto-na moto-mi napopenyompa hangkani lau-wadi hi Alata'ala. Pai' ngkai pobabehi-na toe, napomoroli' -tamo duu' kahae-hae-na.

¹⁰Prin această ,,voie`` am fost sfinţiţi noi, şi anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, odată pentru totdeauna.

¹¹Hawe'ea imam agama Yahudi, butu-butu eo-nara mokore mpokamu bago-ra, pai' wori' ngkani-ra mpotonu pepue' to hibalia oa' -wadi-- hiaa' pepue' -ra toe uma oa' -wadi mpopori jeko'.

¹¹Şi, pe cînd orice preot face slujba în fiecare zi, şi aduce de multe ori aceleaşi jertfe, cari niciodată nu pot şterge păcatele,

¹²Tapi' Kristus-hana, hangkani lau-i-wadi mpotonu woto-na rapatehi mpohompo' jeko' manusia', pai' pobabehi-na toe uma-pi mingki' rahulii' duu' kahae-hae-na. Ka'oti-na mpotonu pepue' -na, mohura-imi hi mali ngka'ana Alata'ala, apa' hudu-miki bago-na.

¹²El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S'a aşezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu,

¹³Wae lau Kristus mpopea tempo-na Alata'ala mpopengkoru hawe'ea bali' -na hi Hi'a.

¹³şi aşteaptă de acum ca vrăjmaşii Lui să -I fie făcuţi aşternut al picioarelor Lui.

¹⁴Jadi', ngkai kamate-na to hangkani lau-wadi toe, napomoroli' -tamo ngkai jeko' -ta pai' napomonoa' -ta hi poncilo Alata'ala, uma-pi ria kakuraa' -ta, duu' kahae-hae-na.

¹⁴Căci printr'o singură jertfă El a făcut desăvîrşiţi pentru totdeauna pe cei ce sînt sfinţiţi.

¹⁵Jadi', uma-pi mingki' ria pepue' ntani' -na mpohompo' jeko' -ta. Hono' -mi Yesus. Pai' tudui' tohe'e narohoi wo'o-hawo Inoha' Tomoroli'. Hi rala Buku Tomoroli', na'uli' -taka hewa toi:

¹⁵Lucrul acesta ni -l adevereşte şi Duhul sfînt. Căci, după ce a zis:

¹⁶"Tohe'i mpai' Pojanci to kubabehi hante hira' hi eo-eo to tumai. Hawa' -ku kutu'u hi rala nono-ra, pai' ku'uki' hi rala pekiri-ra." Hewa toe-mi ponguli' Pue'.

¹⁶,,Iată legămîntul pe care -l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor``,

¹⁷"Jeko' -ra pai' sala' -ra tungkai' kulipo' -mi."

¹⁷adaugă: ,,Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.``

¹⁸Jadi', ane ntoa' te'ampungi-mi jeko' pai' sala' -tae, uma-pi mingki' ria pepue' ntani' -na mpohompo' jeko' -e.

¹⁸Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat.

¹⁹Ompi' -ompi'! Ane Imam Bohe mesua' hi rala Kamar to meliu tena Karoli' -na, kana mpokeni raa' porewua-i. Wae wo'o kita': ngkai raa' kamate-na Yesus, uma-tapa me'eka' mpomohui' Alata'ala, daho' -tamo mponyanyo-i.

¹⁹Astfel dar, fraţilor, fiindcă prin sîngele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfînt,

²⁰Ma'ala-ta mponyanyo-i, apa' mpotara ohea to bo'u-tamo. Ohea toe, ohea to natate-taka Yesus, to ngkeni-ta hi katuwua' to lompe'. Hi rala tomi pepuea' to Yahudi owi, kain porini-olo' mpolawa' ohea ntodea mesua' hi rala Kamar to meliu tena Karoli' -na. Tapi' kita', uma-pi ria to mpolawa' ohea-ta mpomohui' Alata'ala, apa' Yesus-mi mpobea-taka ohea mpomohui' -i, apa' napewai' -mi woto-na rapatehi.

²⁰pe calea cea nouă şi vie, pe care ne -a deschis -o El, prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său: -

²¹Yesus toe-imi to jadi' Imam Bohe to mpohawai' ihi' tomi Alata'ala-- batua-na, kita' toi-mi lau.

²¹şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu,

²²Nono-ta napomoroli' hante raa' -na bona ta'inca ka'uma-napi ria kasalaa' -ta. Woto-ta naniu' hante ue tanda kanabohoi' -ta. Toe pai' ku'apui nono-ni ompi', mai-tamo mpomohui' Alata'ala hante nono mpu'u pai' hante pepangala' to uma-pi morara'.

²²să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată.

²³Neo' tabahakai ncarumaka Yesus, tapangaku' kahi'a-na Pue' -ta, apa' Alata'ala mpopadupa' oa' janci-na hi kita'.

²³Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa.

²⁴Kana momepe'ili' -ta pai' mome'apui ngkanono-ta bona mpoka'ahi' doo-ta pai' mpobabehi po'ingku to lompe'.

²⁴Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.

²⁵Neo' tabahakai mogampara hangkaa-ngkania, hewa to rababehi tauna hantongo'. Kana tida-ta morumpu pai' momerohoi ngkanono, peliu-liu-nami hi tempo toi, apa' ta'inca moto neo' rata-imi Pue'.

²⁵Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie.

²⁶Neo' nibahaka pepangala' -ni ompi'. Apa' ane mpolia' ta'epe pai' ta'inca-mi kareba to makono to ngkai Pue' -e, pai' oti toe tatungkai' moto mposapuaka-i, uma-pi-hana ria pepue' ntani' -na to ma'ala mpohompo' jeko' -ta.

²⁶Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămîne nici o jertfă pentru păcate,

²⁷Ane hewa toe kehi-ta, bate me'eka' -ta mpopea tempo-na Alata'ala mpohurai kara-kara-ta, me'eka' -ta mpoka'eka' pehuku' -na to hewa apu to wewo'-- apa' gaga pehuku' -na mpohuku' tauna to mpo'ewa-i.

²⁷ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii, şi văpaia unui foc, care va mistui pe cei răzvrătiţi.

²⁸Tauna to uma mposaile' Atura Musa owi, ane ria-mi rodua ba tolu tauna to mposabii' kamakono-na mpu'u-i masala', uma ria ampungia-na, bate rahuku' mate-i.

²⁸Cine a călcat Legea lui Moise, este omorît fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori.

²⁹Ane hewa toe-mi huku' tauna to uma mposaile' Atura Musa, peliu-liu-nami mpai' tauna to mpobahaka pepangala' -ra hi Yesus. Tauna toera, hewa to mpopongko lau-mi Ana' Alata'ala. Ra'uli' -rana, uma ria kalaua-na raa' Yesus to mporohoi Pojanci Alata'ala pai' to mpomoroli' -ra. Mporuge' lau-ramo Inoha' Tomoroli' to nawai' -taka Alata'ala ngkai kabula rala-na. Tantu meliu kagaga pehuku' -na Alata'ala hi tauna to hewa toe kehi-ra.

²⁹Cu cît mai aspră pedeapsă credeţi că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pîngări sîngele legămîntului, cu care a fost sfinţit, şi va batjocori pe Duhul harului?

³⁰Jadi', neo' mpu'u tabahaka pepangala' -ta ompi', apa' ta'inca moto-mi Lolita Pue' to mpo'uli': Aku' to mpehawai, Aku' to mpohuku'." Pue' mpohurai kara-kara ntodea-na."

³⁰Căci ştim cine este Cel ce a zis: ,,A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!`` Şi în altă parte: ,,Domnul va judeca pe poporul Său.``

³¹Uma mowo kame'eka' -ta, ane hewa toe mpu'u sala' -ta, pai' -ta nahuku' Alata'ala to Tuwu'.

³¹Grozav lucru este să cazi în mînile Dumnezeului celui viu!

³²Kiwoi-koi ompi' tempo kamporata-ni kabajaa-na. Nto'u toe, wori' kaparia mporumpa' -koi sabana petuku' -ni hi Pue'. Aga nau' wae, uma-koi ngkala'ura, bate tida oa' -koi mpotuku' -i.

³²Aduceţi-vă aminte de zilele dela început, cînd, după ce aţi fost luminaţi, aţi dus o mare luptă de suferinţe:

³³Ria-koi to raruge' pai' rabalinai' hi mata ntodea, ria wo'o-koi to mpotulungi doo-ni to rabalinai', duu' -na koi' lau wo'o-mi to rakahurui.

³³pe de o parte, eraţi puşi ca privelişte în mijlocul ocărilor şi necazurilor, şi pe de alta, v'aţi făcut părtaşi cu aceia cari aveau aceeaş soartă ca voi.

³⁴Towe wo'o nono-ni mpenonoi tauna to ratarungku' sabana petuku' -ra hi Pue' Yesus. Kararampaki-na rewa-ni, uma nitapari, goe' moto-koi, apa' ni'inca karia-na timamahia-ni to meliu kalompe' -na pai' to tida duu' kahae-hae-na.

³⁴În adevăr, aţi avut milă de cei din temniţă şi aţi primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii cari ştiţi că aveţi în ceruri o avuţie mai bună, care dăinuieşte.

³⁵Nto'u toe ompi', moroho mpu'u pepangala' -ni hi Pue'. Jadi', pepangala' -ni to moroho toe neo' -hawo nibahaka, apa' ane tida-koi mepangala', bohe mpai' hiwili-na.

³⁵Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire!

³⁶Kana tida-koi mepangala' nau' ba napa-napa to jadi', tuku' ncuu-mi konoa Alata'ala, duu' -ni mporata to najanci-kokoi.

³⁶Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v'a fost făgăduit.

³⁷Uma-pi mahae, madupa' Lolita Alata'ala to mpo'uli': Bate tumai-ile to tumai-e, uma-ipi mahae rata, uma-i leba' ntalu'aa'.

³⁷,,Încă puţină, foarte puţină vreme``, şi ,,Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi.

³⁸Tauna to monoa' hi poncilo-ku, mporata-ra katuwua' to lompe' ngkai pepangala' -ra. Aga ane ria to ngkala'ura, uma-ra kupokonoi."

³⁸Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă: dar dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.``

³⁹Kita' tohe'i ompi', bela-ta tauna to ngkala'ura pai' to rahuku'. Kita' toi tauna to mepangala' pai' to mporata katuwua' to lompe'.

³⁹Noi însă nu sîntem din aceia cari dau înapoi ca să se peardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mîntuirea sufletului.