¹Şi noi, dar, fiindcă sîntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice pedică, şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.

¹Ompi' -ompi'! Ma'ala-mi ta'uli': hawe'ea tauna to tuwu' owi toera, mokore-ra ntololikia-ta, pai' -ra mporohoi nono-ta hante posabi' -ra. Toe pai' ku'apui nono-ni: Mai tatadi hawe'ea to mpolintai-ta. Mai tatadi jeko' to mpentoe-ta, pai' kana ntaha-ta mpotuku' ohea to napakatantu-taka Alata'ala, hewa tauna to motanta'.

²Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care -I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

²Mata-ta mpototopa Yesus, Pangkeni-ta to mpotate ohea-ta pai' to mposipolea pepangala' -ta. Ntaha-i mpotodohaka kaparia duu' -na mate hi kaju parika'. Kamate-na hi kaju parika' toe anu me'eai' lia. Aga nau' wae, uma natapari, na'agi mate raparika', apa' napoimata-mata kagoea' to narata mpai' ngkabokoa'. Wae lau mohura-imi hi mali ngka'ana Pohuraa Alata'ala hi suruga.

³Uitaţi-vă dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentruca nu cumva să vă pierdeţi inima, şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre.

⁴Uma mowo kaparia to natodohaka Yesus mponyanyo tauna to dada'a to ncapuaka-i, duu' -na rapatehi-i. Ane koi' ompi', ria moto wo'o-ra-rawo tauna to dada'a to mpo'ewa-koi, aga hi rala panga'ea-ni mpo'ewa jeko', ko'ia-koi ria to rapatehi hewa Yesus. Jadi', penonoi-i Yesus, bona neo' -koi lente pai' mere' nono-ni.

⁴Voi nu v'aţi împotrivit încă pînă la sînge, în lupta împotriva păcatului.

⁵Pai' neo' uma nikiwoi paresa' Buku Tomoroli' to mpololitai-koi hewa hadua tuama mpololitai ana' -na. Te'uki' hewa tohe'i: Ana' -ku, penonoi lompe' -e' tudui' -na Pue', pai' neo' mere' nono-nu ane naparesai' -ko.

⁵Şi aţi uitat sfatul, pe care vi -l dă ca unor fii: ,,Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului, şi nu-ţi pierde inima cînd eşti mustrat de El.

⁶Apa' naparesai' hema-hema to napoka'ahi', pai' naweba' butu dua tauna to napo'ana'."

⁶Căci Domnul pedepseşte pe cine -l iubeşte, şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care -l primeşte.``

⁷Kana ntaha-koi hi rala kaparia, niponcawa paresa' ba peweba' ngkai Tuama-ni to hi suruga. Alata'ala mpoparesai' -koi hewa hadua tuama mparesai' pai' mpoweba' ana' -na. Apa' uma-hawo ria ana' to uma naparesai' tuama-na.

⁷Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu -l pedepseşte tatăl?

⁸Hawe'ea tauna to napo'ana' Alata'ala, bate naparesai'. Jadi', ane rapa' -na uma-koi naparesai' Alata'ala, batua-na bela-koi ana' -na mpu'u.

⁸Dar dacă sînteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sînteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii.

⁹Bangku' tuama-ta hi dunia' -e', naparesai' -ta pai' tabila' -i. Peliu-liu-nami Tuama kao' -ta. Ane naparesai' -ta, tapengkorui mpu'u-i bona mporata-ta katuwua' to lompe'.

⁹Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atît mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi să trăim?

¹⁰Totu'a-ta hi dunia' mpoparesai' -ta ba hangkuja mpae-wadi kahae-na. Paresa' -ra toe, ria kotoa-na, apa' raparesai' -ta ntuku' napa to lompe' hi poncilo-ra. Tapi' Alata'ala mpoparesai' -ta bona mporata to lompe' -ta, bona moroli' -ta hewa Hi'a.

¹⁰Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui.

¹¹Bula-ta raparesai' ba raweba', uma-ta goe', peda' ta'epe. Ngkabokoa' -na, ane monoto-ta-damo sabana paresa' toe, lompe' -mi katuwu' -ta, pai' monoa' -mi po'ingku-ta.

¹¹Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.

¹²Ngkai toe-mi, neo' -koi lempe'. Pakaroho pepangala' -ni to lente.

¹²Întăriţi-vă dar mînile obosite şi genunchii slăbănogiţi;

¹³Pakanoa' petuku' -ni hi Pue', bona ane ria doo-ni to morara' -pidi nono-ra, uma-ra mpai' monawu', kamoroo-rohoa lau-rawo pepangala' -ra.

¹³croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, pentruca cel ce şchiopătează să nu se abată din cale, ci mai de grabă să fie vindecat.

¹⁴Kana tuwu' hintuwu' -koi hante hawe'ea tauna. Huduwukui-koi bona tuwu' moroli', apa' uma hema to mpohilo Pue' ane uma-ra moroli'.

¹⁴Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul.

¹⁵Pelompehi bona neo' ria doo-ni to ngkala'ura ngkai Alata'ala pai' mpohuna ahi' -na. Pelompehi bona neo' mehupa' hi laintongo' -ni tauna to hewa kowo' to ria rasu-na, pai' to mpobalinai' kahintuwuaa' -ni, alaa-na wori' to tepakeni mojeko'.

¹⁵Luaţi seama bine ca nimeni să nu se abată dela harul lui Dumnezeu, pentruca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă turburare, şi mulţi să fie întinaţi de ea.

¹⁶Pelompehi bona neo' ria-koi to mobualo' ba mogau' sala'. Pelompehi bona neo' ria-koi to hewa Esau kehi-na, apa' uma-i-hana mposaile' pegane' -na Alata'ala. Pegane' Alata'ala ke to narata ngkai tuama-na, napobalu' lau-di-hana hi tu'ai-na, nasula' -ki halanga koni' -wadi.

¹⁶Vegheaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru o mîncare şi -a vîndut dreptul de întîi născut.

¹⁷Ni'inca moto tutura-na, ngkabokoa' -na mehina moto-i doko' mporata pegane' toe ngkai tuama-na, aga uma-pi rawai' -i. Apa' nau' geo' -imi mperapi', uma-pi ria ohea-na mpokolompehii kasalaa' -na.

¹⁷Ştiţi că mai pe urmă, cînd a vrut să capete binecuvîntarea n'a fost primit; pentrucă, măcar că o cerea cu lacrămi, n'a putut s'o schimbe.

¹⁸Owi, Alata'ala mpololitai to Yahudi ngkai Bulu' Sinai. Bulu' toe, bulu' biasa to bisa tareo. Bula-ra mponyanyo bulu' toe, rahilo apu to wewo', rangahu, limu' to mobengi, pai' ngolu' bohe.

¹⁸Voi nu v'aţi apropiat de un munte care se putea atinge şi care era cuprins de foc, nici de negură, nici de întunerec, nici de furtună,

¹⁹Ra'epe moni to bohe, to hewa moni sangkakala, pai' libu' to bohe mpololitai-ra. Nto'u-ra mpo'epe libu' toe, wulunga-ramo, ra'uli': "Kiperapi' bona libu' toe mai neo' -pi mpololitai-kai, apa' kipoka'eka' lia-kaiwo."

¹⁹nici de sunetul de trîmbiţă, nici de glasul, care vorbea în aşa fel că ceice l-au auzit, au cerut să nu li se mai vorbească,

²⁰Uma radadahi mpo'epe parenta to naparata libu' toe. Libu' toe mpo'uli': "Hema-hema to mporeo bulu' tohe'i kana rapana' hante watu duu' -ra mate, lompe' porewua lompe' manusia'."

²⁰(pentrucă nu puteau suferi porunca aceasta: ,,Chiar un dobitoc dacă se va atinge de munte, să fie ucis cu pietre, sau străpuns cu săgeata``.

²¹Napa to ranyanyo to Yahudi toe mewulungahi lia. Bangku' nabi Musa-hawoe', na'uli': "Me'eka' pai' moridi' -a-kuna."

²¹Şi priveliştea aceea era aşa de înfricoşătoare încît Moise a zis: ,,Sînt îngrozit şi tremur!``).

²²Tapi' koi' ompi' -ompi', uma-koi mponyanyo-pi bulu' to hewa toe. Alata'ala mpololitai-koi ngkai suruga hante wiwi Ana' -na moto-mi. Mponyanyo-koi Bulu' Sion pai' ngata Yerusalem to hi suruga, to napo'ohai' Alata'ala to Tuwu'. Mponyanyo-koi mala'eka to moncobu-ncobu to moromu goe' -goe'.

²²Ci v'aţi apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea în sărbătoare a îngerilor,

²³Mponyanyo-koi poromua ana' -ana' ulumua' Alata'ala, to te'uki' -mi hanga' -ra hi rala suruga. Mponyanyo-koi Alata'ala, Topohura to mpobotuhi kara-kara hawe'ea manusia'. Mponyanyo-koi tauna to mate-mi owi, to monoa' po'ingku-ra pai' to rapomoroli' -mi.

²³de Biserica celor întîi născuţi, cari sînt scrişi în ceruri, de Dumnezeu, Judecătorul tuturor, de duhurile celor neprihăniţi, făcuţi desăvîrşiţi,

²⁴Mponyanyo-koi Yesus, topetauntongoi' to mporohoi pojanci to bo'u to mpoposidai' manusia' hante Alata'ala. Yesus rapatehi, raa' -na mo'ili, pai' raa' -na toe meliu kalompe' -na ngkai raa' -na Habel owi.

²⁴de Isus, Mijlocitorul legămîntului celui nou, şi de sîngele stropirii, care vorbeşte mai bine decît sîngele lui Abel.

²⁵Toe pai' pelompehi mpu'u-koi, neo' nisapuaka-i to mpololitai-koi wae lau! To Yahudi owi, ane uma rapangalai' libu' to mpololitai-ra hi Bulu' Sinai, bate rahuku' -ra. Peliu-liu-nami mpai' kita' to mpo'epe lolita Alata'ala to mpololitai-ta ngkai suruga. Ane tatungkai' mpotilingkurihi-i, bate uma-ta mpai' tebahaka ngkai huku'.

²⁵Luaţi seama ca nu cumva să nu voiţi să ascultaţi pe Cel ce vă vorbeşte! Căci dacă n'au scăpat ceice n'au vrut să asculte pe Cel ce vorbea pe pămînt, cu atît mai mult nu vom scăpa noi, dacă ne întoarcem dela Cel ce vorbeşte din ceruri,

²⁶Nto'u Alata'ala mpololitai to Yahudi hi Bulu' Sinai, libu' -na mpolengo dunia'. Aga tempo toi, ria janci-na to mpo'uli': "Hangkani-pi mpai' kulengo dunia' duu' -na mokero. Pai' uma muntu' dunia' to kulengo, tapi' hante langi' wo'o."

²⁶al cărui glas a clătinat atunci pămîntul, şi care acum a făcut făgăduinţa aceasta: ,,Voi mai clătina încăodată nu numai pămîntul, ci şi cerul``.

²⁷Lolita to mpo'uli' "hangkani-pi" toe, batua-na: Alata'ala mpolengo pai' mpogero dunia' to napajadi' tohe'i, apa' dunia' toi uma tida duu' kahae-hae-na. Jadi', hi eo mpeno, nagero omea, bona muntu' to uma ma'ala molengo-damo to tida.

²⁷Cuvintele acestea ,,încă odată`` arată că schimbarea lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămînă lucrurile cari nu se clatină.

²⁸Jadi', ompi' -ompi', apa' lawi' mporata-ta bagia hi rala Kamagaua' Alata'ala to uma ma'ala lengoa-e, toe pai' kana motarima kasi-ta pai' mepue' -ta hi Alata'ala ntuku' ohea to napokono. Kana tabila' pai' tapengkorui mpu'u-i,

²⁸Fiindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţămitori, şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică;

²⁹apa' Alata'ala to tapue', hewa apu to memampuhi-i.

²⁹fiindcă Dumnezeul nostru este ,,un foc mistuitor``.