¹Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii cari sînt împrăştiate: sănătate!

¹Sura toi ngkai aku' Yakobus, batua Alata'ala pai' batua Pue' Yesus Kristus; kupakatu hi to hampulu' rontina to Israel to pagaa' -gaa' hi humalili' dunia'. Wori' tabe!

²Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie cînd treceţi prin felurite încercări,

²Ompi' -ku hawe'ea! Ane wori' nyala kasusaa' pai' pesori to mporumpa' -ta, neo' tapopeda' nono, agina tapokagoe' lau-wadi.

³ca unii cari ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.

³Apa' ta'inca: ane tida-ta mepangala' hi Pue' hi rala kasusaa', jadi' moroho-ta mpai' mpengkatarii ba napa-napa.

⁴Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvîrşit lucrarea, pentruca să fiţi desăvîrşiţi, întregi, şi să nu duceţi lipsă de nimic.

⁴Toe pai' kana tari ncuu-ta duu' hi kahudua-na, bona moroho mpu'u pepangala' -ta pai' uma ria kasalaia' -na ba kakuraa' -na.

⁵Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s'o ceară dela Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.

⁵Ane ria-ta to uma monoto nono-ta, agina taperapi' kanotoa nono ngkai Alata'ala. Bate nawai' moto-ta mpai' kanotoa nono to taperapi'. Apa' hi butu dua tauna Alata'ala mewai' ngkai kamanara-na, uma-i ria mewai' ngkahuru.

⁶Dar s'o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vînt încoace şi încolo.

⁶Aga ane merapi' -ta hi Alata'ala, kana mepangala' mpu'u-ta, uma ma'ala morara' nono-ta. Apa' tauna to morara' nono-na, hewa rauniri to nawaro ngolu' hilou tumai.

⁷Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva dela Domnul,

⁸Apa' tauna to hewa toe morompenga nono-na, uma ria kanoo-noaa' -na hi rala katuwu' -na. Toe pai' neo' nasarumaka kanarata-na ba napa-napa ngkai Pue'.

⁸căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.

⁹Ompi' hampepangalaa' -ku! Kita' to kabu, kana goe' -ta apa' nau' mpe'ahii' tuwu' -ta, napokalangko moto-ta Alata'ala.

⁹Fratele dintr'o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.

¹⁰Wae wo'o kita' to mo'ua', kana goe' -ta apa' Alata'ala mpakadingki' nono-ta. Apa' manusia' topo'ua' hewa sehe kowo': hangkale'liu-wadi katuwu' -ra.

¹⁰Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.

¹¹Apa' ane mehupa' -damo eo pai' mokara-pi, kaliliu molaju-mi kowo', alaa-na roda' -mi sehe-na, uma-ipi ncola. Wae wo'o topo'ua' -e: bate mate moto wo'o-ra-rawo bula-ra mpo'urusi-pidi ka'uaa' -ra.

¹¹Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere: aşa se va vesteji bogatul în umbletele lui.

¹²Morasi' tauna to tari hi rala kasusaa' pai' pesori. Apa' ane ntaha-ra, mporata-ra mpai' katuwua' to lompe' to najanci Alata'ala hi tauna to mpoka'ahi' -i.

¹²Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc.

¹³Ane ria-ta to rasori bona mpobabehi gau' to dada'a, neo' ta'uli' hewa toi: "Pesori toi ngkai Alata'ala." Uma makono toe, apa' Alata'ala uma-i ma'ala rasori bona mpobabehi to dada'a, pai' uma wo'o-i mposori-ta bona mpobabehi-ta to dada'a.

¹³Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: ,,Sînt ispitit de Dumnezeu``. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.

¹⁴Butu dua tauna rasori ane kahinaa nono-na moto-hawo to mpodii' -i pai' mpo'opa-i.

¹⁴Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.

¹⁵Ane natuku' kahinaa nono-na toe, walikaa-na mpobabehi jeko' lau-imi. Pai' ane mpobabehi jeko' ncuu-i, ka'omea-na mpai' mate-i pai' -i ragaa' ngkai Alata'ala.

¹⁵Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.

¹⁶Ompi' -ku to kupe'ahi'! Neo' -ta ma'ala rabagiu: Alata'ala uma-i-hana mposori-ta.

¹⁶Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi:

¹⁷Hawe'ea pewai' to lompe' pai' to hono' tarata ngkai Alata'ala-hana. Hi'a-mi to mpajadi' hawe'ea anu mehini hi langi'. Hawe'ea to mehini hi langi' toe, ria kabalia' -na. Aga Alata'ala, uma-hana ria kabalia' -na, pai' uma wo'o ria ka'uncua kalompea' -na.

¹⁷orice ni se dă bun şi orice dar desăvîrşit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.

¹⁸Napohowa' -taka lolita-na to makono, pai' hante lolita-na toe napajadi' -tamo ana' -na. Nababehi toe ntuku' konoa-na moto, bona ngkai hawe'ea to napajadi', kita' jadi' pomobohea-na.

¹⁸El, de bună voia Lui, ne -a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui.

¹⁹Ompi' -ku to kupe'ahi'! Penonoi lompe' -e' tohe'i: Butu dua-ta kana rodo mpe'epei, neo' haliu mololita pai' neo' jolia moroe.

¹⁹Ştiţi bine lucrul acesta, prea iubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie;

²⁰Apa' tauna to moroe, uma-ra mpotuku' konoa Alata'ala.

²⁰căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.

²¹Toe pai' kana tabahaka hawe'ea gau' to babo' pai' po'ingku to dada'a to jadi' kabiasaa-ta, pai' tapakadingki' nono-ta mpe'epei lolita to nahawu' Alata'ala hi rala nono-ta. Apa' lolita-na toe-mi to mobaraka' mpobahaka-ta ngkai huku' jeko' -ta.

²¹De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blîndeţă Cuvîntul sădit în voi, care vă poate mîntui sufletele.

²²Jadi', kana tatuku' -mi Lolita Pue', neo' ra'epe mara-wadi. Apa' ane ta'epe mara-wadi, mpobagiu woto-ta moto-tamo.

²²Fiţi împlinitori ai Cuvîntului, nu numai ascultători, înşelîndu-vă singuri.

²³Tauna to mpo'epe Lolita Pue' pai' uma ratuku', hira' hewa tauna to mponaa lence-na hi pampewao'.

²³Căci dacă ascultă cineva Cuvîntul, şi nu -l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om, care îşi priveşte faţa firească într'o oglindă;

²⁴Ka'oti-na nanaa lence-na pai' -i malai, uma-pi nakiwoi ba beiwa-ki lence-na.

²⁴şi, dupăce s'a privit, pleacă şi uită îndată cum era.

²⁵Toe pai' kana tapoinono lompe' hawa' Pue' pai' tida-ta mpotuku'. Apa' hawa' Pue', moroli' lia, pai' ria kabaraka' -na mpobahaka-ta ngkai jeko'. Jadi', neo' ta'epe mara-wadi, pai' kaliliu talipo'. Kana tatuku' hawa' -na toe. Apa' tauna to hewa toe-mi to nagane' Pue' hi hawe'ea to nababehi.

²⁵Dar cine îşi va adînci privirile în legea desăvîrşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.

²⁶Ane ria tauna to mpo'uli' topo'agama-i, hiaa' uma najagai wiwi-na, mpobagiu woto-na moto-imi. Uma ria kalaua po'agama-na tetu.

²⁶Dacă crede cineva că este religios, şi nu-şi înfrînează limba, ci îşi înşeală inima, religiunea unui astfel de om este zădarnică.

²⁷Ane po'ingku tauna to mo'agama mpu'u hante uma ria pebagiua-na ba kasalaia' -na hi poncilo Alata'ala to Tuama, hewa toi: mpewili' ana' ilu pai' tobalu to mpe'ahii' tuwu' -ra, pai' neo' mpotuku' gau' -ra to uma mpo'incai Alata'ala.

²⁷Religiunea curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim neîntinaţi de lume.