¹Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră.

¹Ompi' -ku hawe'ea! Neo' -koi wori' to doko' jadi' guru agama. Apa' ta'inca moto ompi', motomo-pi mpai' pomparesa' -na Alata'ala hi kita' to jadi' guru ngkai pomparesa' -na hi tau ntani' -na.

²Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvîrşit, şi poate să-şi ţină în frîu tot trupul.

²Kita' omea pontu-na hala' mpo'ingku. Ane rapa' -na ria tauna to uma hala' mpo'ingku hi pololita-ra, hira' toe-mi tauna to moroli'. Ma'ala-ra mpokuasai hawe'ea kahinaa nono-ra.

³De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot trupul.

³Anu to kedi' ma'ala mpokuasai to bohe. Biasa-na tasamai' jara' bona natuku' konoa-ta. Hante sama' to kedi' ma'ala tahawai' jara' to bohe.

⁴Iată, şi corăbiile, cît de mari sînt, şi, măcar că sînt mînate de vînturi iuţi, totuş sînt cîrmuite de o cîrmă foarte mică, după gustul cîrmaciului.

⁴Wae wo'o kapal hi tahi': nau' hewa apa-mi kabohe-na pai' nawui ngolu' to bohe, kapal toe rapopomako' hiapa konoa pangkeni-na hante kaju to kedi' -wadi to rahanga' poguli'.

⁵Tot aşa şi limba, este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!

⁵Wae wo'o hante jila' manusia' -e. Nau' kedi' lia-wadi jila' -ta, aga uma mowo kabohe pepakeni-na. Ngkai apu to kedi' -wadi, ponulu to mowela' bisa mampu.

⁶Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, cînd este aprinsă de focul gheenei.

⁶Wae wo'o hante lolita to tapohowa' hante jila' -ta. Lolita-ta toe hibalia kada'a-na hante apu. Hi rala woto-ta, jila' -ta toe-mi to mpopehuwu wori' nyala kada'aa-na, meliu ngkai hawe'ea bagia woto-ta to ntani' -na. Lolita to tapohowa' hante jila' -ta hewa apu to ngkai naraka, to mpakada'a hobo' katuwu' -ta.

⁷Toate soiurile de fiare, de păsări, de tîrîtoare, de vieţuitoare de mare se îmblînzesc, şi au fost îmblînzite de neamul omenesc,

⁷Butu nyala binata to me'ila, danci, binata to menyolo pai' uru hi rala ue, ma'ala rapomou', pai' ria-mi tauna to mpomou' -ra.

⁸dar limba niciun om n'o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte.

⁸Aga uma ria tauna to ma'ala mpomou' jila' manusia'! Jila' manusia' dada'a lia-i, pai' uma-i ma'ala hawaia'. Lolita to tapohowa' hante jila' -ta hewa rasu to mepatehi!

⁹Cu ea binecuvîntăm pe Domnul, şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.

⁹Lolita-ta ma'ala tapake' mpo'une' Pue' Ala Tuama-ta. Pai' ma'ala wo'o tapake' mpotipo' doo-ta to napajadi' Pue' Ala ntuku' lence-na.

¹⁰Din aceeaş gură iese şi binecuvîntarea şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!

¹⁰Ngkai wiwi to hameha' lau-wadi mehuwu lolita pe'une' pai' lolita petipo'. Ompi' -ku hawe'ea! Kakoo-kono-na ke neo' -hawo hewa toe. Uma-hawo natao ane jila' -ta tapake' mpohowa' to lompe' pai' mpohowa' to dada'a wo'o.

¹¹Oare din aceeaş vînă a izvorului ţîşneşte şi apă dulce şi apă amară?

¹¹Ha ria wo'o-hawo ue tuwu' to mpopehupa' ue to mononto pai' ue to mopai' wo'o?

¹²Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline, sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.

¹²Kaju ara uma-i mowua' zaitun. Pai' kaju anggur, uma-i mowua' ara. Buwu to mopoi' uma-i mpopehuwu ue to mononto.

¹³Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blîndeţa înţelepciunii!

¹³Ane ria hi laintongo' -ta tauna to lompe' pekiri-na pai' monoto nono-na, kana napopehuwu kanotoa nono-na toe hante po'ingku-na to lompe' pai' hante kehi-na to mehuwu ngkai kadingki' nono-na, hewa to natao hi tauna to monoto nono-ra.

¹⁴Dar dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.

¹⁴Tapi' ane ria hi rala nono-ta to mohingi' hi doo-ta pai' doko' mpopeliu woto-ta moto, neo' tapomolangko nono-ta, pai' neo' ta'uli' monoto mpu'u-mi-tana nono-ta. Apa' kehi-ta toe mosisala hante tudui' to makono.

¹⁵Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pămîntească, firească (Greceşte: sufletească.), drăcească.

¹⁵Kanotoa nono to hewa toe, bela-hana to ngkai Pue'. Tetu ngkai dunia', ngkai kahinaa nono-ta, pai' ngkai seta!

¹⁶Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.

¹⁶Apa' ane ria tauna to mohingi' pai' -ra mpopeliu woto-ra moto, bate ria wo'o potudaa' pai' butu nyala kehi to dada'a.

¹⁷Înţelepciunea care vine de sus, este, întîi, curată, apoi pacinică, blîndă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roduri bune, fără părtinire, nefăţarnică.

¹⁷Aga ane tauna to mporata mpu'u kanotoa nono ngkai Alata'ala, hewa toi po'ingku-ra: lomo' -lomo' -na moroli' nono-ra. Doko' tuwu' hintuwu' -ra hante doo, mo'olu nono-ra pai' -ra mpotuku' konoa doo. Jau-ra mpotulungi tauna to mpe'ahii', pai' mpobabehi kehi to lompe'. Uma-ra mopahamalia pai' uma-ra turu mpomahapi.

¹⁸Şi roada neprihănirii este sămănată în pace pentru cei ce fac pace.

¹⁸Tauna to mpokono kahintuwuaa' pai' mpali' kahintuwuaa', po'ingku-ra bate mpotuku' konoa Alata'ala.