¹Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plîngeţi şi tînguiţi-vă, din pricina nenorocirilor, cari au să vină peste voi.

¹Toi paresa' -ku hi tauna topo'ua'. Motantangi' -mokoi pai' geo', apa' narumpa' -koi mpai' kaparia.

²Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sînt roase de molii.

²Ka'uaa' -ni moronto-mi. Pohea-ni ntoto' -mi.

³Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănînce carnea! V'aţi strîns comori în zilele din urmă!

³Bulawa pai' salaka' to niloju', ta'igaraa' -mi. Pai' ka'uaa' -ni to ta'igaraa' tetu mpai' jadi' tanda kahala' mpopake' -ni ka'uaa' -ni. Mpoloju' -koi rewa hi dunia', hiaa' dunia' toi neo' hudu-mi! Toe pai' rasesa' mpu'u-koi mpai', hewa to nakoni' apu.

⁴Iată că plata lucrătorilor, cari v'au secerat cîmpiile, şi pe care le-aţi oprit -o, prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.

⁴Tauna to mobago hi bonea-ni, uma-ra niwai' gaji'. Epe-mi pontodohaka-ra! Topobago to mepae hi bonea-ni mekakae mperapi' tulungi, pai' pekakae-ra toe na'epe-mi Pue' Alata'ala, Pue' to bohe baraka' -na.

⁵Aţi trăit pe pămînt în plăceri şi în desfătări. V'aţi săturat inimile chiar într'o zi de măcel.

⁵Koi' hewa porewua to raruduhi pai' rasumale', apa' hi dunia' toi tuwu' mpomaradika-koi, mpali' kagoea' -ni, tapi' ka'omea-na mpai' bate rahuku' -koi.

⁶Aţi osîndit, aţi omorît pe cel neprihănit, care nu vi se împotrivea!

⁶Koi' mpohuku' pai' mpopatehi tauna to uma masala', to uma-ra bisa mpo'ewa-koi.

⁷Fiţi dar îndelung răbdători, fraţilor, pînă la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pămîntului, şi o aşteaptă cu răbdare, pînă primeşte ploaie timpurie şi tîrzie.

⁷Toe-mi ompi', pai' kana tari-ta duu' -na Pue' rata nculii'. Hilo pe' posabara topolia' -e, mpopea-ra duu' -na ria wua' polia' -ra to rasarumaka. Mosabara-ra mpopea uda ka'oti-ra ntuja', duu' -na rata tempo-na mepae.

⁸Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.

⁸Wae wo'o kita' kana mosabara ompi'. Pakatida nono-ta, apa' neo' rata mpu'u-imi Pue' -ta.

⁹Nu vă plîngeţi unii împotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi: iată că Judecătorul este chiar la uşă.

⁹Ompi', neo' -ta ngkunuti pai' momesaa-salai', bona neo' -ta rabelahi huku'. Apa' Pue', etu-imi mai hi wobo'! Hi'a-damo mpai' to mpobotuhi omea.

¹⁰Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi de răbdare pe proorocii, cari au vorbit în Numele Domnului.

¹⁰Ompi' -ku hawe'ea! Kiwoi-koi nabi owi to mpokeni Lolita Pue'. Mosabara-ra pai' tari-ra mpotodohaka kaparia. Agina tatuku' posabara-ra.

¹¹Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfîrşit i -a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare.

¹¹Apa' hema-ra-kona to ta'uli' morasi' -e? To morasi' -le, tauna to ntaha hi rala kaparia. Ni'inca moto tutura-na Ayub, kantaha-na hi rala kaparia-na. Pai' ni'inca beiwa Pue' mpogane' -i hi ka'omea-na. Apa' Pue', ma'ahi' lia-i, pai' lompe' nono-na.

¹²Mai pe sus de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pămînt, nici cu vreun altfel de jurămînt. Ci ,,da`` al vostru să fie ,,da``; şi ,,nu`` să fie ,,nu``, ca să nu cădeţi supt judecată.

¹²Ompi' -ku hawe'ea! Ngkai hawe'ea paresa' -ku, toi-mi to meliu mpu'u: Neo' -ta mosumpa, mpokahangai' langi' ba mpokahangai' dunia' ba napa-napa ntani' -na. Ane patuju-ta mpo'uli' io', uli' -mi-hana "Io'." Ane patuju-ta mpo'uli' uma, uli' -mi "Uma," bona neo' -ta rabelahi huku'.

¹³Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cînte cîntări de laudă!

¹³Ane ria hi laintongo' -ta to narumpa' kasusaa', agina mosampaya-i. Ane ria to goe', agina morona' -i mpo'une' Alata'ala.

¹⁴Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe presbiterii (Sau: bătrîni.). Bisericii; şi să se roage pentru el, după ce -l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului.

¹⁴Ane ria to peda', agina mpokio' -i pangkeni agama, bona pangkeni toera mposampayai-i pai' mpogelai' -i hante lana hi rala hanga' Pue'.

¹⁵Rugăciunea făcută cu credinţă va mîntui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşa; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.

¹⁵Ane mosampaya-ra hante nono to mepangala', tauna to peda' bate mo'uri' mpai'. Pue' mpaka'uri' -i, pai' ane ria jeko' -na, ra'ampungi-ki.

¹⁶Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.

¹⁶Toe-mi pai' kana himpau tapangaku' sala' -ta pai' momeposampayai, bona mo'uri' -ta. Posampaya tauna to monoa' nono-ra moso' lia.

¹⁷Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi; şi s'a rugat cu stăruinţă să nu ploaie, şi n'a plouat deloc în ţară trei ani şi şase luni.

¹⁷Kiwoi tutura-na nabi Elia owi. Nabi Elia toei, manusia' hewa kita' wo'o-i-wadi-hawo. Mosampaya-i hante nono-na mpu'u bona neo' udaa. Uma mpu'u-pi dungku uda rala-na tolu mpae ono mula.

¹⁸Apoi s'a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pămîntul şi -a dat rodul.

¹⁸Oti toe, mosampaya wo'o-imi, duu' -na langi' mpopana'u-mi uda pai' alaa-na ria-mi wua' polia' -ra.

¹⁹Fraţilor, dacă s'a rătăcit vreunul dintre voi dela adevăr, şi -l întoarce un altul,

¹⁹Ompi' -ku hawe'ea! Ane ria doo-ta to meleli' ngkai tudui' to makono, pai' ria hadua to mpotete' -i nculii' hi Pue', lompe' kehi-na toe.

²⁰să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos dela rătăcirea căii lui, va mîntui un suflet dela moarte, şi va acoperi o sumedenie de păcate

²⁰Apa' tauna to mpokeni topojeko' nculii' ngkai kehi-na to sala', mpohore-imi ngkai silaka to duu' kahae-hae-na, pai' jeko' -na to wori' te'ampungi-mi.