¹În ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina s'a dus disdedimineaţă la mormînt, pe cînd era încă întunerec; şi a văzut că piatra fusese luată de pe mormînt.

¹Hi eo Mingku mepupulo ngkii, mobee-bengi-pidi, Maria Magdalena hilou hi daeo'. Rata hi ria, nahilo-hawo, watu po'unca-nae tederu' -mi ngkai wobo' daeo'.

²A alergat la Simon Petru şi la celalt ucenic, pe care -l iubea Isus, şi le -a zis: ,,Au luat pe Domnul din mormînt, şi nu ştiu unde L-au pus.``

²Pokeno-nami hilou hi Simon Petrus pai' ana'guru to hadua to nape'ahi' Yesus, na'uli' -raka: "Ra'ala' -mi-hana woto Pue' ngkai daeo', pai' uma ki'incai hiapa karatu'ua-na!"

³Petru şi celalt ucenic au ieşit, şi au plecat spre mormînt.

³Hilou-ramo Petrus hante ana'guru to hadua toei hi daeo'.

⁴Au început să alerge amîndoi împreună. Dar celalt ucenic alerga mai repede decît Petru, şi a ajuns cel dintîi la mormînt.

⁴Roduaa-ra mokeno, aga meliu kagasi-na ana'guru to hadua ngkai Petrus, toe pai' ri'ulu-i-hana rata hi daeo'.

⁵S'a plecat şi s'a uitat înlăuntru, a văzut făşiile de pînză jos, dar n'a intrat.

⁵Mengkabungku' -i mpelongi' hi rala-na, aga uma-i ulu mesua'. Nahilo-hawo kain to rahompui' -ki Yesus bate-na moto hi ree.

⁶Simon Petru, care venea după el, a ajuns şi el, a intrat în mormînt, şi a văzut făşiile de pînză jos.

⁶Simon Petrus rata ngkabokoa', kaliliu mesua'. Nahilo wo'o-hawo kain hompu' -na hi ree.

⁷Iar ştergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu făşiile de pînză, ci făcut sul şi pus într'un alt loc singur.

⁷Aga kain to rapopohoo' -ki woo' -na Yesus, telulu pai' tetu'u ntani'.

⁸Atunci celalt ucenic, care ajunsese cel dintîi la mormînt, a intrat şi el; şi a văzut, şi a crezut.

⁸Ngkai ree, ana'guru to hadua, to ri'ulu rata hi daeo' we'i, mesua' wo'o-imi-hawo mpohilo, pai' napangala' -mi.

⁹Căci tot nu pricepeau că, după Scriptură, Isus trebuia să învieze din morţi.

⁹Duu' rata hi eo toe, ko'ia oa' rapaha napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' owi to mpo'uli': Yesus kana tuwu' nculii'.

¹⁰Apoi ucenicii s'au întors acasă.

¹⁰Oti toe, nculii' -ramo ana'guru to rodua toera hilou hi tomi-ra.

¹¹Dar Maria şedea afară lîngă mormînt, şi plîngea. Pe cînd plîngea s'a plecat să se uite în mormînt.

¹¹Aga Maria Magdalena mokore hi mali daeo', ntora geo'. Bula-na geo', mengkabungku' -i melongi' hi rala daeo'.

¹²Şi a văzut doi îngeri în alb, şezînd în locul unde fusese culcat trupul lui Isus; unul la cap şi altul la picioare.

¹²Nahilo-hawo rodua mala'eka, moheai to bula, mohura-ra hi karatu'ua woto-na Yesus wengi, hadua tono' hi woo' -na, to hadua tono' hi witi' -na.

¹³,,Femeie``, i-au zis ei, ,,pentruce plîngi?`` Ea le -a răspuns: ,,Pentrucă au luat pe Domnul meu, şi nu ştiu unde L-au pus.``

¹³Mepekune' mala'eka toera hi Maria ra'uli': "Napa pai' geo' -ko?" Na'uli' Maria: "Apa' ra'ala' -imi Pue' -ku ngkai rei, pai' uma ku'incai hiapa karatu'ua-na."

¹⁴Dupăce a zis aceste vorbe, s'a întors, şi a văzut pe Isus stînd acolo în picioare; dar nu ştia că este Isus.

¹⁴Ngkai ree, me'ili' -i Maria, nahilo-hawo hadua tauna mokore hi tilingkuria-na. Ntaa' Yesus-midi-hana, aga uma na'incai Kayesus-na.

¹⁵,,Femeie``, i -a zis Isus, ,,de ce plîngi? Pe cine cauţi?`` Ea a crezut că este grădinarul, şi I -a zis: ,,Domnule, dacă L-ai luat, spune-mi unde L-ai pus, şi mă voi duce să -L iau.``

¹⁵Mepekune' Yesus hi Maria: "Napa pai' geo' -ko totina? Hema to nupali'?" Na'uli' -hawo we'i Maria, pue' pampa moto to nahilo toe-e. Toe pai' na'uli' -ki: "Ane Iko Tuama to mpo'ala' woto-nae, tudo' -ka-kuwo hiapa pontu'ua-nu, bona ku'ala' -i."

¹⁶Isus i -a zis: ,,Marie!`` Ea s'a întors, şi I -a zis în evreieşte: ,,Rabuni!`` adică: ,,Învăţătorule!``

¹⁶Na'uli' Yesus: "Maria." Pe'ili' -nami Maria hi Yesus, pai' na'uli' hi rala basa Yahudi: "Rabuni!" (batua-na: "Guru").

¹⁷,,Nu mă ţinea``, i -a zis Isus; ,,căci încă nu M'am suit la Tatăl Meu. Ci, du-te la fraţii Mei, şi spune-le că Mă sui la Tatăl Meu şi Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu şi Dumnezeul vostru.``

¹⁷Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki Maria: "Neo' -a ulu nukamu, apa' ko'ia-a mengkahe' hilou hi Tuama-ku. Hilou-ko hi ompi' -ku, uli' -raka kahilou-ku hi Tuama-ku bo Tuama-ni, Alata'ala-ku bo Alata'ala-ni."

¹⁸Maria Magdalina s'a dus, şi a vestit ucenicilor că a văzut pe Domnul, şi că i -a spus aceste lucruri.

¹⁸Kahilou-nami Maria Magdalena mpohirua' -raka ana'guru-na Yesus pai' na'uli': "Kuhilo-imi-kuna Pue'!" Pai' naparata-raka hawe'ea to na'uli' Yesus.

¹⁹În seara aceleiaş zile, cea dintîi a săptămînii, pe cînd uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: ,,Pace vouă!``

¹⁹Ngkabengia eo Mingku toe, ana'guru-na Yesus morumpu hi tomi to tehohoki wobo' -na, apa' mpoka'eka' -ra topoparenta to Yahudi. Muu-mule' rata-imi Yesus mokore hi laintongo' -ra, pai' natabe-ra, na'uli': "Kalompea' rata hi koi'."

²⁰Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi coasta Sa. Ucenicii s'au bucurat, cînd au văzut pe Domnul.

²⁰Oti toe, natudo' -miraka pale pai' lumpeha-na. Uma-pi mowo kagoe' -ra mpohilo Pue' -ra.

²¹Isus le -a zis din nou: ,,Pace vouă! Cum M'a trimes pe Mine Tatăl, aşa vă trimet şi Eu pe voi.``

²¹Na'uli' tena Yesus: "Kalompea' rata hi koi'. Hewa Tuama-ku mposuro-a, wae wo'o Aku' mposuro-koi."

²²După aceste vorbe, a suflat peste ei, şi le -a zis: ,,Luaţi Duh Sfînt!

²²Oti toe, natuwui' -ramo hante inoha' -na pai' na'uli': "Doa-mokoi Inoha' Tomoroli'.

²³Celorce le veţi ierta păcatele, vor fi iertate; şi celor ce le veţi ţinea vor fi ţinute.``

²³Hema-hema to ni'ampungi jeko' -ra, Alata'ala to mpo'ampungi-ra. Ane uma ni'ampungi jeko' -ra, Alata'ala uma mpo'ampungi-ra."

²⁴Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei cînd a venit Isus.

²⁴Tomas, hadua ngkai to hampulu' rodua ana'guru Yesus, to ra'atu Ntomoropa', uma-i-hana ria hante doo-na nto'u karata-na Yesus toe.

²⁵Ceilalţi ucenici i-au zis deci: ,,Am văzut pe Domnul!`` Dar el le -a răspuns: ,,Dacă nu voi vedea în mînile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mîna mea în coasta Lui, nu voi crede.``

²⁵Toe pai' doo-na ntora mpo'uli' -ki: "Kihilo-imi-kaina Pue'!" Na'uli' Tomas: "Ane ko'ia kuhiloi pakua' to hi pale-na pai' ku'unco' karawe-ku hi pakua' toe, pai' ane ko'ia ku'unco' pale-ku hi jaloa to hi lumpeha-na, bate uma kupangala'."

²⁶După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăş în casă; şi era şi Toma împreună cu ei. Pe cînd erau uşile încuiate, a venit Isus, a stătut în mijloc, şi le -a zis: ,,Pace vouă!``

²⁶Eo Mingku boko', morumpu wo'o-ramo ana'guru-na hi rala tomi. Nto'u toe, Tomas, ria wo'o-imi-hawo dohe-ra. Tehohoki omea wobo', aga nau' wae, muu-mule' rata-imi Yesus mokore hi laintongo' -ra, na'uli' -raka: "Kalompea' rata hi koi'."

²⁷Apoi a zis lui Toma: ,,Adu-ţi degetul încoace, şi uită-te la mînile Mele; şi adu-ţi mîna, şi pune -o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.``

²⁷Oti toe, na'uli' mpo'uli' -ki Tomas: "Tu'u-mi karawe-nu hi rei, pai' hilo pakua' to hi pale-ku. Mai pale-nu, nupe'unco' hi rala jaloa to hi lumpeha-ku. Neo' -pi morara' nono-nu. Pangala' -mi!"

²⁸Drept răspuns, Toma I -a zis: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu!``

²⁸Na'uli' Tomas: "Pue' -ku! Alata'ala-ku!"

²⁹,,Tomo`` i -a zis Isus, ,,pentrucă M'ai văzut, ai crezut. Ferice de ceice n'au văzut, şi au crezut.``

²⁹Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Mepangala' -ko apa' nuhilo-ama. Marasi' -ra tauna to mepangala' hi Aku', nau' ko'ia-a rahiloi."

³⁰Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe alte semne cari nu sînt scrise în cartea aceasta.

³⁰Wori' -pidi tanda mekoncehi to nababehi Yesus pai' to rasabii' ana'guru-na, aga uma te'uki' omea hi rala sura toi.

³¹Dar lucrurile acestea au fost scrise, pentruca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezînd, să aveţi viaţa în Numele Lui.

³¹Aga napa to ku'uki' hi rehe'i, ku'uki' bona nipangala' Kayesus-na Magau' Topetolo', Ana' Alata'ala, pai' bona mporata-koi katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na ngkai pepangala' -ni hi Hi'a.