¹După aceea Domnul a mai rînduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i -a trimes doi cîte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

¹Oti toe, Pue' Yesus mpelihi wo'o-mi pitu mpulu' topetuku' to ntani' -na pai' nahubui-ra momako' rodua-rodua meri'ulu ngkai Hi'a hilou hi butu-butu ngata to natara mpai'.

²Şi le -a zis: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

²Na'uli' mpo'uli' -raka: "Tauna to doko' mpo'epe Kareba Lompe' ma'ala rarapai' -ki pae to taha'. Wori' pae to kana rapepae, aga topepae uma-ra wori'. Toe pai' kana mekakae-koi hi pue' bonea, niperapi' bona nahubui tauna hilou mepae hi bonea-na.

³Duceţi-vă; iată, vă trimet ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

³"Hilou-mokoi, aga pelompehi, apa' kuhubui-koi hilou hi olo' tauna to dada'a. Koi' mpai' hewa bima hi olo' serigala.

⁴Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

⁴Neo' ngkeni karepe' doi ba boku ba sapatu' ropasa. Neo' mengkahae mpololitai tauna hi lengko ohea.

⁵În orice casă veţi intra, să ziceţi întîi: ,,Pacea să fie peste casa aceasta!``

⁵"Ane mesua' -koi hi rala tomi hantomi, ncaliu ni'uli': `Kalompea' ngkai Pue' rata hi koi' pue' tomi!'

⁶Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămînea peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

⁶Ane lompe' nono-ra pue' tomi mpotarima-koi, bate nagane' mpu'u-ra mpai' Pue' Ala. Aga ane uma-rada dota mpotarima-koi, uma-ra mpai' mporata rasi' ngkai pegane' -ni tetu.

⁷Să rămîneţi în casa aceea, şi să mîncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

⁷Hantomi lau-wadi po'ohaa' -ni, neo' -koi pantoli-ntoli hi kahantomi-na bula-ni mpokeni Kareba Lompe' hi ngata tetu. Pongkoni' napa to rawai' -kokoi, koni' -mi-hana, apa' topobago masipato' mpotarima gaji' -na.

⁸În oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mîncaţi ce vi se va pune înainte;

⁸"Ane mesua' -koi hi rala ngata pai' -koi ratarima, koni' -mi-hana napa to ratonu-kokoi.

⁹să vindecaţi pe bolnavii cari vor fi acolo, şi să le ziceţi: ,,Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

⁹Paka'uri' topeda' to hi rala ngata, pai' uli' -raka pue' ngata: `Rata-mi tempo-na, Alata'ala jadi' Magau' hi laintongo' -ni.'

¹⁰Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

¹⁰Aga ane mesua' -koi hi rala ngata pai' uma-koi ratarima, hilou-mokoi hi karajaa pai' mpo'uli':

¹¹,,Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s'a lipit de picioarele noastre; totuş să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s'a apropiat de voi.``

¹¹`Nau' awu ngata-ni to mentaka' hi palanta' witi' -kai, kitonta bona nihilo. Aga kiwoi-koie': neo' rata-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau'!'"

¹²Eu vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decît pentru cetatea aceea.

¹²Na'uli' wo'o-mi Yesus hi topetuku' -na: "Ku'uli' -kokoi, hi Eo Kiama, meliu pehuku' -na Alata'ala mpohuku' pue' ngata toera ngkai pehuku' -na hi pue' ngata Sodom owi.

¹³Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit stînd în sac şi cenuşă.

¹³"Silaka-koi to Yahudi to mo'oha' hi ngata Korazim pai' hi Betsaida! Wori' moto-mi tanda mekoncehi kubabehi hi ngata-ni, aga uma oa' -koi medea ngkai jeko' -ni. Ane rapa' -na tanda mekoncehi toe rababehi hi rala ngata Tirus pai' Sidon, ke mahae-ramo-rana medea ngkai jeko' -ra, nau' bela-ra to Yahudi. Ke mpo'ala' karu' -ramo rapohea, pai' mohura-ra mpohawui' woto-ra hante awu, tanda kasoho' nono-ra.

¹⁴De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

¹⁴Jadi', hi Eo Kiama mpai', meliu-pi pehuku' -na Alata'ala hi koi' ngkai pehuku' -na hi to Tirus pai' to Sidon.

¹⁵Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă în Locuinţa morţilor.

¹⁵"Pai' koi' wo'o to Kapernaum! Ha ni'uli' -koina na'ongko' napomolangko-koi mpai' Alata'ala-e? Uma-e'! Natadi pai' nahuku' lau-dakoi mpai'."

¹⁶Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine.``

¹⁶Oti toe, Yesus mololita tena hi topetuku' -na, na'uli': "Tauna to mpotarima lolita-ni, batua-na lolita-ku Aku' to ratarima. Tauna to mposapuaka-koi, batua-na Aku' to rasapuaka. Pai' tauna to mposapuaka-a, mposapuaka wo'o-ra Pue' Ala to mposuro-a."

¹⁷Cei şaptezeci s'au întors plini de bucurie, şi au zis: ,,Doamne, chiar şi dracii ne sînt supuşi în Numele Tău.``

¹⁷Ba hangkuja kahae-na ngkai toe, nculii' -ramo topetuku' to pitu mpulu' toera. Goe' mpu'u-mi nono-ra, ra'uli' -ki Yesus: "Pue', bangku' seta wo'o mengkoru hi kai' pai' metibo' -ra, ane kipopalai-ra hante hanga' -nu."

¹⁸Isus le -a zis: ,,Am văzut pe Satana căzînd ca un fulger din cer.``

¹⁸Na'uli' Yesus: "Kuhilo-di Magau' Anudaa' -e monawu' ngkai langi' hewa kila'!

¹⁹Iată că v'am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

¹⁹Jadi', bona ni'inca: kuwai' -mokoi kuasa, bona ma'ala-koi mpolisa ule ba lipa pai' mpodagi hawe'ea karohoa bali' -ta. Uma hema to mposerohi-koi.

²⁰Totuş, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sînt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sînt scrise în ceruri.``

²⁰Aga nau' wae, neo' nipokagoe' kamengkoru-ra seta hi koi'. Agina mpokagoe' -koi kate'uki' -nami hanga' -ni hi rala suruga."

²¹În ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis: ,,Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.``

²¹Nto'u toe Yesus nakuasai Inoha' Tomoroli', pai' -i mololita ngkai kagoe' nono-na, na'uli': "O Mama, Pue' langi' pai' dunia'! Mpo'uli' -a tarima kasi, apa' hawe'ea toe lau nupopohiloi-raka tauna to uma pe'incai, tapi' nuwunii' -raka tauna to nginca pai' tauna to pante. Apa' wae-mi konoa-nu Mama.

²²Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere.``

²²"Hawe'ea-na natonu-maka Tuama-ku. Uma ria haduaa to mpo'inca kahema-ku Aku' Ana' Alata'ala, muntu' Tuama-ku to mpo'inca-a. Wae wo'o uma ria to mpo'incai hema-i Tuama-ku, muntu' Aku' Ana' -na to mpo'inca-i, pai' hema-hema to kupopo'incai kahema-nai Tuama-ku."

²³Apoi S'a întors spre ucenici, şi le -a spus de o parte: ,,Ferice de ochii cari văd lucrurile, pe cari le vedeţi voi!

²³Ngkai ree, bona neo' ra'epe doo, me'ili' -imi hi ana'guru-na, na'uli' -raka: "Morasi' mpu'u-koi, apa' nihilo-mi-koina hawe'ea tohe'i.

²⁴Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n'au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n'au auzit.``

²⁴Apa' wori' moto nabi pai' magau' owi to doko' mpohilo napa to nihilo koi' toi, aga uma-rana rahiloi. Doko' lia-ra mpo'epe napa to ni'epe-mi koi', aga uma-rana ra'epei."

²⁵Un învăţător al Legii s'a sculat să ispitească pe Isus şi I -a zis: ,,Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

²⁵Ria hadua guru agama Yahudi to doko' mpemai-mai kasala' petompoi' Yesus. Napekune' -i: "Guru, napa-hawo to kana kubabehi bona mporata-a katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na?"

²⁶Isus i -a zis: ,,Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?``

²⁶Na'uli' Yesus: "Napa to te'uki' hi rala Atura Pue'? Beiwa to nubasa?"

²⁷El a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``

²⁷Natompoi' guru agama toei: `Kana tapoka'ahi' Pue' -ta Pue' Alata'ala hante nono-ta mpu'u, tatonu hawe'ea katuwu' -ta hi Hi'a, tapoka'ahi' -i hudu pakulea' -ta, pai' hudu inca-ta.' Pai' `Kana tapoka'ahi' doo-ta hewa pompoka'ahi' -ta woto-ta moto.'"

²⁸,,Bine ai răspuns``, i -a zis Isus; ,,fă aşa, şi vei avea viaţa vecinică.``

²⁸Na'uli' Yesus: "Kono-mi petompoi' -nu. Babehi-mi hewa tetu, mporata moto-ko mpai' katuwua' to lompe'."

²⁹Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus: ,,Şi cine este aproapele meu?``

²⁹Aga guru agama toei uma dota radagi, mpoperaha-i kamonoa' po'ingku-na. Toe pai' na'uli': "Hiaa' hema doo-ku to kana kupoka'ahi' -e?"

³⁰Isus a luat din nou cuvîntul, şi a zis: ,,Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, cari l-au desbrăcat, l-au jăfuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

³⁰Natompoi' Yesus: "Ria hadua tomane to mako' ngkai Yerusalem mana'u hilou hi ngata Yerikho. Hi lengko ohea-i mpohirua' -ki toperampaki. Ra'agoi-i rewa-na pai' pohea-na, pai' -i rapao' duu' -na neo' mate, pai' rapalahii moto-imi hi ohea.

³¹Din întîmplare, se cobora pe acelaş drum un preot; şi, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

³¹Ko'ia mahae ngkai ree, ria wo'o-hawo hadua imam ntara hi ohea toe. Kanahilo-na tauna to weho toei, napelelii' pai' kaliliu moto-i.

³²Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi cînd l -a văzut, a trecut înainte pe alături.

³²Wae wo'o, hadua topobago hi Tomi Alata'ala liu hi ree. Kanahilo-na tauna to weho toei, napelelii' wo'o-i-wadi-hawo pai' -i kaliliu.

³³Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi cînd l -a văzut, i s'a făcut milă de el.

³³"Uma mahae ngkai ree, liu wo'o-hawo hadua to Samaria to bula-na hi pomakoa' -na. Kanahilo-na tauna to weho toei, metumu' -mi ahi' -na.

³⁴S'a apropiat de i -a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l -a pus pe dobitocul lui, l -a dus la un han, şi a îngrijit de el.

³⁴Kahilou-nami mpomohui' -i, nabohoi' weho-na hante lana pai' anggur pai' nawewe. Oti toe napopehawi' -i hi keledai-na pai' nakeni-i hilou hi tomi torata, pai' napodoo-i hi ree.

³⁵A doua zi, cînd a pornit la drum, a scos doi lei, i -a dat hangiului, şi i -a zis: ,,Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.``

³⁵Kamepulo-na na'ala' rompepa' doi pera', nawai' -ki pue' tomi pai' na'uli' -ki: `Pewili' -i-hawo ulu tauna toei hi rehe'i. Nculii' moto-a mpai' pai' kubayari omea ongkoso' -nu ane ria pelabia-na ngkai tetu.'"

³⁶Care dintr'aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?``

³⁶Hudu-mi jarita-na toe, napekune' Yesus hi guru agama toei, na'uli': "Ntuku' pomporataa-nu, ngkai to tolu toera, hema-ra to ma'ahi' hi doo to rarampaki toei?"

³⁷,,Celce şi -a făcut milă cu el``, a răspuns învăţătorul Legii. ,,Du-te de fă şi tu la fel``, i -a zis Isus.

³⁷Natompoi' guru agama toei: "Tauna to mpotulungi-i." Na'uli' Yesus: "Koi' -moko, babehi wo'o-kowo hewa tetu."

³⁸Pe cînd era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într'un sat. Şi o femeie, numită Marta, L -a primit în casa ei.

³⁸Rala pomakoa' -ra toe, Yesus pai' ana'guru-na mehani hi ngata. Hi rala ngata toe, ria hadua tobine to rahanga' Marta to mpotorata Yesus.

³⁹Ea avea o soră numită Maria, care s'a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

³⁹Ria wo'o ompi' -na Marta, tobine wo'o-wadi, hanga' -na Maria. Maria toei mohura mohu' hi witi' -na Yesus ntora mpe'epei lolita-na.

⁴⁰Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I -a zis: ,,Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m'a lăsat să slujesc singură? Zi -i dar să-mi ajute.``

⁴⁰Hiaa' Marta-hana, sese' -i-damo mpo'urusi torata. Kahilou-nami Marta hi Yesus pai' na'uli' -ki: "Pue', ha nupokono ompi' -ku tetui mpelele' -a mobago hadudua-ku! Uli' -ki pe' mpongawa' -ae."

⁴¹Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămînţi tu,

⁴¹Na'uli' Pue' Yesus: "Ee' Marta! Sese' pai' kawuhe rahi-ko mpenonoi to wori' nyala.

⁴²dar un singur lucru trebuieşte. Maria şi -a ales partea cea bună, care nu i se va lua.``

⁴²Hiaa' kakono-na, to paraluu nubabehi hanyala lau-wadi, toe-mi mpo'epe Lolita Alata'ala. Ane Maria, napelihi-mi bagia to lompe', pai' bagia toe uma mpai' ra'alai' ngkai hi'a."