¹Isus a mai spus ucenicilor Săi: ,,Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pîrît la el că -i risipeşte averea.

¹Na'uli' wo'o-mi Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Ria hadua topo'ua', pai' ria-ki hadua topobago-na to ngkakamu doi-na. Ria to mpakilu topobago toei hi topo'ua', ra'uli': `Ntora napewai' mara-hana doi-nu!'

²El l -a chemat, şi i -a zis: ,Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentrucă nu mai poţi fi ispravnic.`

²Toe pai' topo'ua' toei mpokio' topobago-na, na'uli' -ki: `Napa-di to ku'epe to rapakilu-koko toi-e? Wae lau, popehuwu-ka hawe'ea buku popa'intaa. Ngkai eo toe lau, uma-pi iko to ngkakamu ka'uaa' -ku!'

³Ispravnicul şi -a zis: ,Ce am să fac, dacă îmi ia stăpînul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi -e ruşine.

³"Mokanono-imi topobago toei, na'uli': `Napa-le' to kubabehi-e? Naleso' -ama mpai' sepu' -ku ngkai bago-ku. Momangki uma kukulei'. Kakarapi' -rapi', me'ea' -a.'

⁴Ştiu ce am să fac, pentruca, atunci cînd voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor.`

⁴Ngkai ree na'uli': `Aa, ria akala-ku! Apa' neo' raleso' -ama ngkai bago-kue, agina mpali' ncala' -a bale-ku wori' -wori', bona hira' mpai' mpotarima-a hi tomi-ra.'

⁵A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, şi a zis celui dintîi: ,Cît eşti dator stăpînului meu?`

⁵"Jadi' ngkai ree, nakio' -mi butu dua tauna to mo'inta hi sepu' -na. Hi to lomo' -na na'uli': `Hangkuja inta-nu hi sepu' -ku?'

⁶,O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Şi i -a zis: ,Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci.`

⁶"Metompoi' tauna toei: `Tolu ncobu lite lana.' "Na'uli' topobago toei: `Oi sura popa'intaa-nu. Mohura-moko, uki' pesahui, hancobu lima atu lite-wadi!'

⁷Apoi a zis altuia: ,Dar tu, cît eşti dator?` ,O sută de măsuri de grîu`, a răspuns el. Şi i -a zis: ,Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci.`

⁷"Oti toe, pai' na'uli' -ki karodua-na: `Hiaa' iko, hangkuja-kowo inta-nu?' "Natompoi' -hawo: `Hancobu karu' pae.' "Na'uli' topobago toei: `Ohe'i sura inta-nu, uki' -mi walu atu karu' -wadi.'

⁸Stăpînul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentrucă lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii.

⁸"Kana'epe-na topo'ua' napa to nababehi topobago-na to bengku' gau' -na tetui, na'une' lau-imi, apa' pante-i-hana mpali' akala-na bona lompe' katuwu' -na. Apa' tauna to uma mpo'incai Pue' Ala, meliu kapante-ra mpo'urusi katuwu' -ra hante hingka doo-ra, ngkai kapante-ra tauna to hi rala kabajaa-na Pue' Ala mpo'urusi katuwu' -ra hi eo mpeno.

⁹Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentruca atunci cînd veţi muri, să vă primească în corturile vecinice.

⁹"Toe pai' ku'uli' -kokoi: Kana tapake' ka'uaa' hi dunia' tohe'i mpotulungi doo, bona ane uma-pi mpai' mokalaua ka'uaa' dunia' toi, ratarima lompe' -ta hi po'ohaa' to tida duu' kahae-hae-na.

¹⁰Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.

¹⁰Tauna to ma'ala rasarumaka hante rewa to hangkedi', ma'ala wo'o-i rasarumaka hante rewa to wori'. Tauna to uma monoa' kehi-na hante rewa to hangkedi', uma wo'o mpai' monoa' kehi-na hante rewa to wori'.

¹¹Deci, dacă n'aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?

¹¹Jadi', ane uma lompe' pompewili' -ta hi ka'uaa' dunia' tohe'i, hema to mposarumaka-ta hi poko ka'uaa' to hi suruga?

¹²Şi dacă n'aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

¹²Ane uma lompe' pompewili' -ta hi rewa to rasarumaka-taka hi dunia' toi, hema mpai' to mpowai' -ta rewa to jadi' anu-ta moto hi suruga?

¹³Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt, sau va ţinea numai la unul şi va nesocoti pe celalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.``

¹³"Uma-hawo ria hadua topobago mobago hi rodua tua. Apa' hadua mpai' nape'ahi', hadua napokahuku'. Hadua natuku' -ki hawa' -na, hadua nasapuaka. Wae wo'o koi', uma-koi bisa mpotuku' konoa Alata'ala, pai' hamali-koi ntora mporumpu rewa dunia'."

¹⁴Fariseii, cari erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.

¹⁴To Parisi mpo'epe hawe'ea lolita Yesus toe. Rapotawai lau-i-wadi, apa' hira' toe-mi to mpokahina doi.

¹⁵Isus le -a zis: ,,Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentrucă ce este înălţat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu.

¹⁵Yesus mpo'uli' -raka: "Koi' tetu-mi mpemanoa' po'ingku-ni hi poncilo manusia'. Aga Alata'ala mpo'inca ihi' nono-ni. Apa' napa to rabila' manusia', napokahuku' Alata'ala.

¹⁶Legea şi proorocii au ţinut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.

¹⁶"Napa to te'uki' hi rala Atura Musa pai' sura nabi bate-na rapake' -pidi duu' rata hi tempo Yohanes Topeniu'. Ngkai tempo toe, rapalele-mi Kareba Lompe' to mpo'uli' Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'. Pai' wori' tauna mpohuduwukui doko' jadi' ntodea-na hi rala Kamagaua' -na toe.

¹⁷Este mai lesne să treacă cerul şi pămîntul decît să cadă o singură frîntură de slovă din Lege.

¹⁷Tapi' butu mela to te'uki' hi rala Atura Pue' bate kana madupa'. Mojoli-pi langi' pai' dunia' mokero, ngkai hamela lolita hi rala Atura Pue' uma madupa'.

¹⁸Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.

¹⁸"Hema to mpogaa' -ki tobine-na pai' ncamoko hante tobine ntani' -na, mobualo' -i-hana. Pai' tauna to mpotobine kabulisa doo, mobualo' wo'o-i-hawo.

¹⁹,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in supţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

¹⁹"Ria hadua topo'ua'. Pohea-na hewa pohea magau', paka' to masuli' oli-na. Tuwu' -na butu eo-na hewa toposusa' -damo.

²⁰La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

²⁰Hi wobo' -na ratu'u hadua tauna to kabu, hanga' -na Lazarus. Woto-na hobo' paka' waka'.

²¹Şi dorea mult să se sature cu fărămiturile, cari cădeau de la masa bogatului; pînă şi cînii veneau şi -i lingeau bubele.

²¹Doko' -i-hawo ngkoni' rupu' to mohewu' ngkai meja' topo'ua' toei. Wae-mi-hawo kampe'ahii' -na, rata wo'o-pi dike' mpojilai' waka' -na.

²²Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sînul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

²²"Rala-na ha'eo, mate-imi tokabu toei, pai' mala'eka mpokeni-i hilou hi pohuraa to lompe' hi ncori Abraham. Topo'ua' toei, mate wo'o-imi-hawo, pai' -i ratana.

²³Pe cînd era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi -a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sînul lui,

²³Hi po'ohaa' tomate, ntora ntodohaka-i. Hampengoa' -na ngkai ree, nahilo-hawo molaa lia, oe-imi mai Abraham, hante Lazarus mohura hi ncori-na.

²⁴şi a strigat: ,Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimete pe Lazăr să-şi moaie vîrful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sînt chinuit în văpaia aceasta.`

²⁴Pekio' -nami topo'ua' toei, na'uli': `Mama Abraham! Poka'ahi' -a-kuwo! Hubui-i Lazarus mpotubu' karawe-na hi rala ue pai' tumai natudohi-ka-kuwo jila' -ku. Pepa rahi-mi ku'epe rala apu tohe'i!'

²⁵,Fiule`, i -a răspuns Avraam, ,adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi -a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu eşti chinuit.

²⁵"Na'uli' Abraham: `Kiwoi-dile ana': Bula-nu tuwu' -pidi hi rala dunia', iko mporata hawe'ea to lompe', hiaa' Lazarus-hana mporata-i paka' to dada'a. Tempo toi, tetanta'u-imi hi rehe'i, pai' iko-kowo, mporata pepa-moko.

²⁶Pe lîngă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată.`

²⁶Hiaa' etu, hi olo' -ta ria tumata to bohe lia. Tauna ngkai rehe'i uma bisa tilou hi retu, pai' tauna ngkai retu uma bisa tumai hi rehe'i.'

²⁷Bogatul a zis: ,Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimeţi pe Lazăr în casa tatălui meu;

²⁷"Ngkai ree, na'uli' wo'o topo'ua' toei: `Ane wae-di Mama, kuperapi' bona nuhubui-i Lazarus hilou hi tomi tuama-ku.

²⁸căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.`

²⁸Apa' ria-ra-pidi lima ompi' -ku. Hubui-i Lazarus mpopo'ingai' -ra bona neo' -ra mpai' tumai hi po'ohaa' pontodohakaa toi.'

²⁹Avraam a răspuns: ,Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.`

²⁹"Na'uli' Abraham: `Ria-miraka sura to na'uki' Musa pai' nabi-nabi ntani' -na. Mpotuku' napa to te'uki' hi rala sura toe-ra-damo-rawo.'

³⁰,Nu, părinte Avraame`, a zis el; ,ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi.`

³⁰"Na'uli' topo'ua' toei: `Ane muntu' toe-wadi, uma hono'! Kana ria tomate tuwu' nculii' hilou mpololitai-ra, pai' lako' medea-rada ngkai jeko' -ra!'

³¹Şi Avraam i -a răspuns: ,Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi.``

³¹"Na'uli' Abraham: `Ane lolita nabi Musa pai' nabi ntani' -na uma rapangalai', uma oa' -ra mpai' mepangala', nau' gati ria mpu'u tomate tuwu' nculii'.'"