¹Isus le -a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.

¹Oti toe, Yesus mpo'uli' hanyala lolita rapa', mpotudui' ana'guru-na bona tida-ra mosampaya pai' neo' mere' nono-ra.

²El le -a zis: ,,Într'o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.

²Na'uli': "Rala ngata hamola', ria hadua topobotuhi to uma mengkoru hi Alata'ala pai' uma wo'o-i mposaile' ba hema-hema.

³În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi -i zicea: ,Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîşul meu.`

³Hi ngata toe wo'o, ria hadua tobine tobalu. Wori' ngkani-imi hilou mponyanyo topobotuhi toei ngkeni kara-kara-na, na'uli': `Tulungi-a-kuwo mposinyanyo-ki bali' -ku.'

⁴Multă vreme n'a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, şi -a zis: ,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez,

⁴"Lomo' -lomo' -na, topobotuhi toei uma dota mpotulungi-i. Aga ka'oo-omea-na na'uli' hi rala nono-na: `Nau' uma-a mengkoru hi Alata'ala pai' uma wo'o-a mposaile' ba hema-hema,

⁵totuş, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul.`

⁵agina kutulungi lau-imi tobalu toei, apa' najojo rahi tumai mposaleroi-a. Apa' ane uma kutulungi-i, uma oa' mpai' nabahakai tumai, alaa-na kupo'oha lau wo'o-kuwo mpai'.'"

⁶Domnul a adăogat: ,Auziţi ce zice judecătrul nedrept?

⁶Oti toe, na'uli' Pue' Yesus: "Pe'epei-koi napa to na'uli' topobotuhi toei. Nau' uma monoa' nono-na, dota moto-i mpotulungi tobalu to ntora mperapii' -i.

⁷Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, cari strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?

⁷Peliu-liu-nami Alata'ala doko' mpotulungi topetuku' -na to mekakae ncuu hi eo-na pai' hi bengi-na. Ba ni'uli' -koina, napeka'au ncala' pai' lako' natulungi-rae?

⁸Vă spun că le va face dreptate în curînd. Dar cînd va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pămînt?``

⁸Uma-hawoe'! Bate napesahui moto-hawo mpotulungi-ra. Aga ane rata nculii' -apa mpai', Aku' Ana' Manusia', ha ria-ra-pidi kurua' tauna to mepangala' hi rala dunia' toi?"

⁹A mai spus şi pilda aceasta pentru unii cari se încredeau în ei înşişi că sînt neprihăniţi, şi dispreţuiau pe ceilalţi.

⁹Oti toe, Yesus mpo'uli' hanyala-pi lolita rapa'. Lolita rapa' toi mpotoa' tauna to mpo'uli' hira' -wadi to monoa', pai' -ra mporuge' doo.

¹⁰,,Doi oameni s'au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş.

¹⁰Na'uli' Yesus: "Rodua tauna hilou hi Tomi Alata'ala, lou mosampaya. To hadua to Parisi, to hadua topesingara' paja'.

¹¹Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel: ,Dumnezeule, Îţi mulţămesc că nu sînt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

¹¹To Parisi toei mokore pai' mosampaya hi rala nono-na, na'uli': `Oo Alata'ala, mpo'uli' -a tarima kasi, apa' uma-a hewa tau ntani' -na-- toperampaki, to bengku' nono-ra, topobualo', ba hewa topesingara' paja' toei mai.

¹²Eu postesc de două ori pe săptămînă, dau zeciuială din toate veniturile mele.`

¹²Aku', mopuasa' -a rongkani rala-na hamingku. Pai' hampobagiahampulu' ngkai hawe'ea pomporataa-ku kuwai' -koko Pue'.'

¹³Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi -i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea: ,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!`

¹³"Hiaa' topesingara' paja' toei-hawo, mokore ngkawao-i-wadi, pai' uma-i daho' ngkongoa' hi langi'. Ntora mporera' hunamu-nai, pai' na'uli': `Oo Alata'ala! Poka'ahi' -a-kuwo, tauna topojeko' toi-a!'"

¹⁴Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s'a pogorît acasă socotit neprihănit decît celalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat.``

¹⁴Ngkai ree, napohudui Yesus lolita-na, na'uli': "Mpu'u ku'uli' -kokoi: kanculii' -ra hi tomi, topesingara' paja' toe-imi to jadi' monoa' hi poncilo-na Alata'ala, bela to Parisi toei. Apa' hawe'ea to mpomolangko nono-ra, Pue' Ala mpodingkihi-ra. Pai' hawe'ea to mpakadingki' nono-ra, Pue' Ala mpomolangko-ra."

¹⁵I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, cînd au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia cari -i aduceau.

¹⁵Hangkani, ria tauna to mpokeni ana'lei-ra hi Yesus bona najama pai' nagane' -ra. Mpohilo toe we'i, moroe-ramo ana'guru-na, mpokaroe-ra to mpokeni ana' -ra toe.

¹⁶Isus a chemat la Sine pe copilaşi, şi a zis: ,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.

¹⁶Aga Yesus mpokio' ana' toera pai' na'uli' mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Pelele' moto-ra ana' tetura tumai hi Aku', neo' -ra nitagi. Apa' tauna to hewa toe-ramo to jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na.

¹⁷Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea.``

¹⁷Mpu'u ku'uli' -kokoi: Ane uma-koi mengkoru hi Alata'ala hewa ana', uma-koi mpai' jadi' ntodea-na hi rala Kamagaua' -na."

¹⁸Un fruntaş a întrebat pe Isus: ,,Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa vecinică?``

¹⁸Hangkani, hadua pangkeni to Yahudi mpekune' Yesus, na'uli': "Guru to lompe', napa to kana kubabehi bona mporata-a-kuwo katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-nae?"

¹⁹,,Pentruce Mă numeşti bun?`` i -a răspuns Isus. ,,Nimeni nu este bun decît Unul singur: Dumnezeu.

¹⁹Na'uli' Yesus: "Napa pai' nu'uli' tauna to lompe' -a? Uma ria ntani' -na to lompe', hadua Alata'ala-wadi.

²⁰Ştii poruncile: ,Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta.``

²⁰Nu'inca moto parenta to te'uki' hi rala Atura Pue': `Neo' mobualo', neo' mepatehi, neo' manako, neo' mosabi' boa', pai' kana tabila' tina pai' tuama-ta.'"

²¹,,Toate aceste lucruri,`` I -a zis el, ,,le-am păzit din tinereţea mea.``

²¹Na'uli' tau toei: "Hawe'ea parenta tetu lau, kutuku' omea-mi ngkai kakedia' -ku."

²²Cînd a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis: ,,Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă.``

²²Mpo'epe toe, na'uli' -mi Yesus: "Hanyala-pi to kana nubabehi. Pobalu' -mi hawe'ea rewa-nu pai' doi oli-na bagi-raka tokabu. Ane nubabehi hewa toe, bohe mpai' rasi' to nurata hi rala suruga. Oti toe, pai' tumai-moko mpotuku' -a."

²³Cînd a auzit el aceste cuvinte, s'a întristat de tot; căci era foarte bogat.

²³Kana'epe-na lolita tohe'e, peda' -mi nono-na, apa' mo'ua' lia-i.

²⁴Isus a văzut că s'a întristat de tot, şi a zis: ,,Cît de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!

²⁴Nahilo-mi Yesus kapeda' nono-na. Toe pai' na'uli': "Mokoro rahi tauna to wori' rewa-ra mengkoru hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ra.

²⁵Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.``

²⁵Mojoli-pi hama'a unta ntara hi wulou' jaru ngkai tauna to mo'ua' mengkoru hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ra."

²⁶Cei ce -L ascultau, au zis: ,,Atunci cine poate fi mîntuit?``

²⁶Konce-ramo tauna to mpo'epe lolita Yesus tohe'e, ra'uli': "Ane wae-di, hema lau-damo to ma'ala mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-nae?"

²⁷Isus a răspuns: ,,Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu.``

²⁷Na'uli' Yesus: "Ane hante pakulea' manusia' -le, uma ami' hema. Aga nakule' moto Alata'ala mpobabehi to meliu ngkai pakulea' manusia'."

²⁸Atunci Petru a zis: ,,Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat.``

²⁸Ngkai ree, na'uli' Petrus: "Hiaa' kai', kipalahii-mi-kaina rewa-kai, pai' kituku' -ko."

²⁹Şi Isus le -a zis: ,,Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să-şi fi lăsat casa, sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii, pentru Împărăţia lui Dumnezeu,

²⁹Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Mpu'u ku'uli' -kokoi: hema-hema to mpalahii tomi-na, tobine-na, ompi' -na, totu'a-na ba ana' -na apa' mpotuku' hawa' Alata'ala Magau' -na,

³⁰şi să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa vecinică.``

³⁰tauna toe-mi to mporata wori' ngkani hiwili-na hi dunia' toi. Pai' hi eo mpeno mporata wo'o-i katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na."

³¹Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le -a zis: ,,Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini.

³¹Yesus mpokio' ana'guru-na to hampulu' rodua mopahantani' pai' na'uli' -raka: "Epe-koi! Hilou-tamo tohe'i-e mpotoa' Yerusalem. Hi ria mpai' hawe'ea to ra'uki' nabi-nabi owi to mpolowa Ana' Manusia' kana madupa' hi Aku'.

³²Căci va fi dat în mîna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa;

³²Ratonu-a mpai' hi tauna to bela-ra to Yahudi. Rapopo'ore' -a, raruge', ra'uelikui,

³³şi, după ce -L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.``

³³raweba', pai' -a rapatehi. Aga hi eo katolu-na, tuwu' nculii' moto-a."

³⁴Ei n'au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus.

³⁴Aga hawe'ea to na'uli' toe, bate uma rapaha ana'guru-na. Apa' batua-na tewunii' -raka, uma ra'incai kahompoa lolita-na.

³⁵Pe cînd Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lîngă drum şi cerşea.

³⁵Mohu' -mi Yesus hi ngata Yerikho, ria hadua tauna to wero mohura hi wiwi' ohea karapi' -rapi'.

³⁶Cînd a auzit norodul trecînd, a întrebat ce este.

³⁶Kampo'epe-na wori' tauna liu, napekune': "Napa-die?"

³⁷I-au spus: ,,Trece Isus din Nazaret.``

³⁷Ra'uli' -ki: "Yesus to Nazaret-le liu oe-e lou!"

³⁸Şi el a strigat: ,,Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!``

³⁸Mpo'epe toe we'i, pekio' -nami towero toei, na'uli': "Yesus, muli Magau' Daud! Poka'ahi' -a-kuwo!"

³⁹Ceice mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare: ,,Fiul lui David, ai milă de mine!``

³⁹Tauna to momako' ri'ulu ngkai Yesus mpokaroe-i, ra'uli': "Ngkalino-ko!" Aga hangkedi' kanapesukui-na mekio', na'uli': "Muli Magau' Daud, poka'ahi' -a-kuwo!"

⁴⁰Isus S'a oprit, şi a poruncit să -l aducă la El; şi, după ce s'a apropiat, l -a întrebat:

⁴⁰Ngkai ree, mentoda' -imi Yesus pai' na'uli': "Keni tumai towero toei mai!" Rakeni mpu'u-miki. Karata-na hi ree, Yesus mpekune' -i, na'uli': "Napa to nupokono kubabehi-koko?"

⁴¹,,Ce vrei să-ţi fac?`` ,,Doamne,`` a răspuns el, ,,să-mi capăt vederea.``

⁴¹Natompoi' towero toei: "Pue', bona pehilo-a-kuwo!"

⁴²Şi Isus i -a zis: ,,Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te -a mîntuit.``

⁴²Na'uli' Yesus: "Ane wae, pehilo-moko! Kupaka'uri' -ko sabana pepangala' -nu hi Aku'."

⁴³Numaidecît, orbul şi -a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, cînd a văzut cele întîmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

⁴³Ncaliu pehilo mpu'u-imi. Ngkai ree, ntora mpotuku' Yesus-imi, pai' mpo'uli' wori' tarima kasi hi Alata'ala. Hawe'ea tauna to mpohilo kajadia' toe, mpo'une' Alata'ala-ramo.