¹Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

¹Rala-na ha'eo Yesus metudui' pai' mparata Kareba Lompe' hi wori' tauna hi Tomi Alata'ala. Muu-mule' rata-ramo imam pangkeni hante guru agama pai' pangkeni to Yahudi ntani' -na. Ra'uli' mpo'uli' -ki Yesus:

²şi I-au zis: ,,Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

²"Uli' -kakai pe' ngkaiapa huraa-nu mpobabehi hawe'ea tetu hi Tomi Alata'ala! Hema to mpowai' -ko kuasa tetu-e?"

³Drept răspuns, El le -a zis: ,,Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

³Na'uli' Yesus: "Aku', ria wo'o-kuwo pompekunea' -ku hi koi'.

⁴Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

⁴Uli' -ka pe', ngkaiapa kuasa-na Yohanes Topeniu' mponiu' tauna? Ngkai Alata'ala-di, ba ngkai manusia' -di?"

⁵Dar ei cugetau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Atunci dece nu l-aţi crezut?`

⁵Momepololitai-ramo pangkeni to Yahudi toera, ra'uli': "Beiwa-tale' mpotompoi' -ie? Ane ta'uli' ngkai Alata'ala kuasa-na, na'uli' mpai': `Ane wae, napa pai' uma-i nipangala'?'

⁶Şi dacă răspundem: ,Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

⁶Hiaa' ane ta'uli' ngkai manusia' -wadi kuasa-na, rawatuhi-ta mpai' ntodea toera lau, apa' hawe'ea-ra mpo'uli' Yohanes hadua nabi."

⁷Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

⁷Toe pai' ratompoi': "Uma ki'incai kangkaiapa kuasa-na."

⁸Şi Isus le -a zis: ,,Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

⁸Toe pai' na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Ane wae, uma wo'o-kuwo ku'uli' -kokoi kangkaiapa kuasa-ku mpobabehi toe lau!"

⁹Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: ,,Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

⁹Oti toe, Yesus mpololitai ntodea, mpo'uli' -raka lolita rapa' tohe'i: "Ria tau hadua mpohu'ai bonea-na hante anggur, oti toe napewai' bonea-na rapobago hi ba hangkuja dua tauna, pai' hilou-imi hi ngata to molaa, pai' mahae-i tida hi ria.

¹⁰La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

¹⁰Rata-mi tempo mpohopu' wua' anggur, napahawa' hadua batua-na hilou mperapi' bagia-na hi tompodoo bonea-na toera. Tapi' tompodoo bonea-na toera mpopao' suro tetu pai' -i rapopalai mara.

¹¹A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

¹¹Oti toe, pue' bonea toei mpopahawa' tena wo'o-pi hadua batua. Aga rapao' wo'o-i-wadi-hawo, ralibui' pai' rapopalai mara.

¹²A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

¹²Oti toe wo'o, nahubui tena batua katolu-na. Aga raserohi wo'o-i-wadi pai' rapetadi hi mali bonea.

¹³Stăpînul viei a zis: ,,Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

¹³"Ngkai ree, na'uli' -mi pue' bonea toei: `Napa-le' to kubabehi-e? Agina ana' -ku to kupe'ahi' moto lau-mi kupahawa' hilou, apa' bate rapengkorui-ile mpai'.'

¹⁴Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis: ,,Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

¹⁴"Ntaa' we'i, karahilo-na tompodoo bonea toera ana' pue' bonea tohe'ei, mohawa' -ramo, ra'uli': `Etu-mi tumai ana' -na! Hi'a mpai' to jadi' pue' bonea tohe'i-e. Kita tapatehi-i bona bonea-na toi kita' -mi pue' -na.'

¹⁵Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

¹⁵Ngkai ree, radii' -imi hilou hi mali bonea pai' -i rapatehi. "Jadi', napa mpai' to nababehi pue' bonea toei hi tauna to mpodoo bonea-na?

¹⁶Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis: ,,Nicidecum!``

¹⁶Bate tumai-ile mpopatehi-ra, pai' nawai' bonea-na hi tau ntani' -na." Kara'epe-na ntodea lolita rapa' tohe'e, ra'uli' -mi: "Neo' mpu'u-kona jadi' hewa tetu-e'!"

¹⁷Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis: ,,Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

¹⁷Yesus mponaa-ra pai' na'uli' -raka: "Hiaa' toe-mile batua-na walatu to hi rala Buku Tomoroli' to mpo'uli': `Watu to ratadi topowangu tomi, watu toe lau-mi to jadi' poko parawatu.'

¹⁸Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

¹⁸Hewa kura to monawu' hi watu mopengka, hewa kura to napitihi watu moreja', hewa toe wo'o mpai' tauna to mposapuaka-a."

¹⁹Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

¹⁹Guru agama pai' imam pangkeni mpo'inca kahira' -na to natoa' Yesus hante lolita rapa' -na toe we'i. Toe pai' ria-mi nono-ra doko' mpohoko' -i hi jaa toe wo'o. Aga uma-ra daho', apa' mpoka'eka' -ra ntodea.

²⁰Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

²⁰Jadi' rapali' loga to lompe'. Mpopahawa' -ra tauna hilou mpolelemata-i. Tauna toera, ntani' hewa tauna to monoa' nono-ra, tapi' patuju-ra mpo'opa kasala' lolita-na, bona rapakilu-i hi gubernur.

²¹Iscoditorii aceştia L-au întrebat: ,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

²¹Karata-ra hi Yesus, ra'uli' -mi to rapahawa' toera: "Guru, ki'inca hawe'ea lolita-nu pai' tudui' -nu makono omea. Metudui' -ko hante kalonto' -lonto' -na mpo'uli' napa konoa Pue' Ala hi manusia', pai' uma-ko mpelence tauna.

²²Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

²²Jadi', toe pai' kiperapi' bona nu'uli' -kakai Guru: ntuku' atura agama-ta, ba ma'ala moto-ta mpobayari paja' hi Kaisar, ba uma-di?"

²³Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiţi?

²³Yesus mpo'inca pepanawu' -ra. Toe pai' na'uli' -raka:

²⁴Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?`` ,,Ale Cezarului`` au răspuns ei.

²⁴"Popohiloi-a ulu doi hampepa'! Lence hema pai' hanga' hema to hi doi tetu-e?" Ratompoi': "Lence pai' hanga' Kaisar."

²⁵Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

²⁵Ngkai ree, na'uli' -mi Yesus mpo'uli' -raka: "Ane wae-di, wai' -ki Kaisar napa to kasipato' -na rawai' -ki Kaisar, pai' wai' -ki Alata'ala napa to kasipato' -na rawai' -ki Alata'ala."

²⁶Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

²⁶Ka'omea-na madagi-ramo bali' Yesus toera. Uma raruai' nau' hanyalaa sala' lolita-na hi nyanyoa ntodea. Konce-ra mpo'epe tompoi' -na, toe pai' ngkalino-ramo.

²⁷Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

²⁷Ba hangkuja dua tauna to mpotuku' tudui' to Saduki rata hi Yesus. To Saduki toera, pangkeni agama Yahudi to ncapuaka tauna to mate tuwu' nculii' hi eo mpeno. Karata to Saduki toera, ra'uli' -ki Yesus:

²⁸,,Învăţătorule, iată ce ne -a scris Moise: ,Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

²⁸"Guru, nabi Musa mpo'uki' hi rala buku atura hewa toi: ane hadua tomane mate hiaa' uma-ki ria ana' -na, pudupuhe-na kana mpotobine balu-na, bona ria-ki-hawo muli tomate toei.

²⁹Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

²⁹Jadi', ria pitu ntali ompi', paka' tomane. To ulumua' motobinei, mate-i hante uma ria ana' -na.

³⁰Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

³⁰Tu'ai-na mpotobine balu-na, aga mate wo'o-i-wadi, ko'ia napoka'alai mo'anai'.

³¹A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

³¹Wae oa' -mi to jadi' hi katolu-na duu' -na hi kapitu-na. Mate omea-ra hante uma ria ana' -ra.

³²La urma tuturor, a murit şi femeia.

³²Ka'omea-na mate wo'o-imi-hawo tobine toei.

³³Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

³³Jadi', hi eo mpeno, ane tuwu' nculii' mpu'u-di hawe'ea tomate-e, hema-ramo mpai' pue' tobine toei, apa' pitu-ramo mpotobine-i."

³⁴Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

³⁴Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Tauna hi dunia' toi motobinei pai' motomanei.

³⁵dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

³⁵Aga tauna to napotuwu' nculii' Pue' Ala pai' to masipato' mporata bagia hi dunia' to bo'u mpai', uma-rapa-hana motobinei ba motomanei.

³⁶Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

³⁶Apa' tuwu' -ra hewa tuwu' mala'eka, uma-rapa mate. Ana' Alata'ala-ramo, apa' napotuwu' nculii' -ramo Alata'ala.

³⁷Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre ,Rug`, cînd numeşte pe Domnul: ,Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

³⁷"Ane katuwu' -ra nculii' tomate-e, nabi Musa moto to mpakanoto katuwu' -ra nculii'. Hi rala jarita julumpu to jela', Musa mpokahangai' Pue' Ala hewa toi: `Alata'ala to napue' Abraham, to napue' Ishak, pai' to napue' Yakub.'

³⁸Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

³⁸Jadi', ngkai lolita-na nabi Musa toe, monoto-mi ta'inca katuwu' -ra moto Abraham, Ishak pai' Yakub. Apa' bela tauna to mate to mepue' hi Alata'ala, tauna to tuwu' -hana to mpopue' -i. Apa' hi Alata'ala hawe'ea tauna tuwu'."

³⁹Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis: ,,Învăţătorule, bine ai zis.``

³⁹Oti toe, ba hangkuja dua guru agama mpo'uli' -ki Yesus: "Lompe' lia petompoi' -nu Guru."

⁴⁰Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

⁴⁰Ngkai ree, uma-rapa daho' mepekune' ba napa-napa hi Yesus.

⁴¹Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

⁴¹Ngkai ree, mepekune' wo'o-imi-hawo Yesus mpo'uli' -raka guru agama toera: "Beiwa pai' ra'uli' Magau' Topetolo' muli-na Magau' Daud?

⁴²Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

⁴⁴Hiaa' bo Daud moto-hawo mpokahangai' -i Pue' -na. Hi rala Buku Rona' na'uli': Pue' Ala mpo'uli' -ki Pue' -ku: `Mohura-moko hi mali ngka'ana-ku duu' -na kupopengkoru hawe'ea bali' -nu hi Iko.'

⁴³pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

⁴⁵Bula tauna mpe'epei lolita-na Yesus toe we'i, napololitai ana'guru-na, na'uli':

⁴⁴Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

⁴⁶"Pelompehi-koi, neo' -koi mpenau' kehi-ra guru agama. Apa' goe' -ra modao' mpopake' baju to moloe, goe' -ra ane tauna hi wiwi' karajaa motingkua' mpotabe-ra. Goe' -ra rapopohura hi pohuraa karabilaa' hi tomi posampayaa, goe' -ra ane rapopohura-ra hi pohuraa to lompe' hi posusaa'.

⁴⁵Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

⁴⁷Mpobagiu-ra tobine tobalu pai' rahagoi tomi-ra. Pai' -ra mpowunii' kadada'a gau' -ra tohe'e hante mosampaya rapomoloe-loe. Huku' -ra motomo lia mpai'."

⁴⁶,,Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

⁴⁷şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``