¹Praznicul azimilor, numit Paştele, se apropia.

¹Mohu' -mi eo bohe to Yahudi to rahanga' Posusa' Roti to Uma Raragii, to rahanga' wo'o Eo Paskah.

²Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod.

²Nto'u toe, imam pangkeni pai' guru agama mpali' ohea-ra ke mpatehi bongo Yesus, apa' me'eka' -ra mpoka'eka' ntodea.

³Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.

³Ngkai ree, Magau' Anudaa' mesua' hi rala nono Yudas, to rahanga' wo'o Iskariot, hadua ngkai ana'guru-na Yesus to hampulu' rodua.

⁴Iuda s'a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să -L dea în mînile lor.

⁴Toe pai' hilou-imi mpololitai imam pangkeni hante kapala' polisi Tomi Alata'ala, ba beiwa akala-na mpobalu' Yesus hi hira'.

⁵Ei s'au bucurat, şi au căzut la învoială să -i dea bani.

⁵Goe' -ramo mpo'epe lolita Yudas toe, ra'uli' -ki: "Ane nutonu Yesus hi kai', kiwai' -ko doi."

⁶După ce le -a făgăduit că li -L va da în mîni, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mînile lor, fără ştirea norodului.

⁶Na'io' -mi Yudas, pai' ngkai ree napali' loga to lompe' mpobalu' Yesus hi bali' -na hante uma ra'incai ntodea.

⁷Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit.

⁷Rata-mi tempo-na Posusa' Roti to Uma Raragii. Pai' eo to lomo' -na hi rala posusa' tohe'e, eo posumalea' bima to rakoni' hi Eo Paskah.

⁸Şi Isus a trimes pe Petru şi pe Ioan, şi le -a zis: ,,Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mîncăm.``

⁸Yesus mpohubui Petrus pai' Yohanes, na'uli' -raka: "Hilou-mokoi mporodo-taka pongkoni' Paskah-ta."

⁹,,Unde voieşti să pregătim?`` L-au întrebat ei.

⁹Rapekune' -i: "Hiapa Pue' nupokono kipomporodoi-e?"

¹⁰El le -a răspuns: ,,Iată, cînd veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra,

¹⁰Na'uli' -raka: "Ane mesua' -koi mpai' hi rala ngata, hirua' -koi hante hadua tomane to ngkeni pontomua' oti ntomu'. Tuku' -i rata hi tomi pesuaa' -na.

¹¹şi spuneţi stăpînului casei: ,Învăţătorul îţi zice: Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănînc Paştele cu ucenicii Mei?`

¹¹Rata hi tomi pesuaa' -na, uli' -ki pue' tomi hewa toi: `Na'uli' Guru: Hiapa-kuwo pobabehia-ku Posusa' Paskah hante ana'guru-ku?'

¹²Şi are să vă arate o odae mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele.``

¹²Pue' tomi toei mpai' mpotudo' -kokoi hameha' kamar to bohe hi lolo-na. Kamar toe teporodo ami' -mi, hono' -mi rewa-na. Hi retu-mi mpai' niporodo pongkoni' Paskah-ta."

¹³Ei au plecat, şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele.

¹³Hilou mpu'u-ramo Petrus pai' Yohanes, pai' rarata mpu'u-mi hewa to na'uli' -raka Yesus, pai' -ra mporodo-mi pongkoni' Paskah.

¹⁴Cînd a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.

¹⁴Karata-na mpu'u-mi tempo ngkoni' pongkoni' Paskah tohe'e, mohura-imi Yesus hante suro-na hi tomi toe.

¹⁵El le -a zis: ,,Am dorit mult să mănînc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;

¹⁵Na'uli' -raka: "Doko' lia-a ngkoni' dohe-ni hi Eo Paskah toi, kako'ia-ku mporata kaparia.

¹⁶căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mînca, pînă la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu.``

¹⁶Apa' bona ni'inca: uma-apa ngkoni' pongkoni' Paskah to hewa toi, duu' -na madupa' mpu'u-mi batua-na posusa' toi nto'u Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'."

¹⁷Şi a luat un pahar, a mulţămit lui Dumnezeu, şi a zis: ,,Luaţi paharul acesta, şi împărţiţi -l între voi;

¹⁷Oti toe, Yesus mpo'ala' sangkiri' to ihia' anggur, na'uli' tarima kasi hi Alata'ala, pai' na'uli' -raka ana'guru-na: "Ala' -mi tohe'i pai' nibagi-bagi.

¹⁸pentrucă vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, pănă cînd va veni Împărăţia lui Dumnezeu.``

¹⁸Apa' bona ni'inca: ntepu'u ngkai wae lau, uma-apa nginu anggur duu' -na rata mpu'u-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'."

¹⁹Apoi a luat pîne; şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt -o, şi le -a dat -o zicînd: ,,Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.``

¹⁹Oti toe, na'ala' -mi roti, pai' ka'oti-nai mpo'uli' tarima kasi hi Pue' Ala, napihe-pihe pai' natonu-miraka, na'uli': "Roti to kutonu-kokoi toi, toi-mi woto-ku ((to kutonu mpotolo' -koi. Babehi-mokoi ada toi bona mpokiwoi-a."

²⁰Tot astfel, dupăce au mîncat, a luat paharul, şi li l -a dat, zicînd: ,,Acest pahar este legămîntul cel nou, făcut în sîngele Meu, care se varsă pentru voi.``

²⁰Wae wo'o, ka'oti-ra ngkoni', na'ala' sangkiri' to ihia' anggur pai' na'uli' -raka: "Ihi' sangkiri' toi mpobatuai pojanci Alata'ala to bo'u, to mpoposidai' Alata'ala pai' manusia'. Pojanci toe, rapadupa' hante raa' -ku, to rabowo mpai' ane mate-a mpotolo' -koi.))

²¹,,Dar iată că mîna vînzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.

²¹"Aga hilo pe', tauna to mpobalu' -a mpai', ria-imi hi rehe'i lau, ngkoni' dohe-ku toi-e!

²²Negreşit, Fiul omului Se duce, după cum este rînduit. Dar vai de omul acela prin care este vîndut El!``

²²Aku' Ana' Manusia' bate kana mate hewa to napakatantu Alata'ala. Aga mpe'ahii' tauna to mpobalu' -a tetui!"

²³Şi au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.

²³Kara'epe-na ana'guru-na toe, momepekune' -ramo ba hema-ra mpai' to mpobabehi hewa toe.

²⁴Între apostoli s'a iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare?

²⁴Ngkai ree, momehono' -ramo ana'guru-na Yesus, ba hema-ra to meliu kabohe pangka' -ra.

²⁵Isus le -a zis: ,,Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celorce le stăpînesc, li se dă numele de binefăcători.

²⁵Toe pai' Yesus mpo'uli' -raka: "Ane hi tauna to uma mpo'incai Alata'ala, uma mowo kasoa-na magau' mpohawai' ntodea. Pai' tauna to bohe pangka' -ra doko' rahanga' `to mpotiroi ntodea.'

²⁶Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; şi celce cîrmuieşte, ca celce slujeşte.

²⁶Aga koi', neo' hewa tetu! Timali-na lau-di. Hema-koi to meliu kabohe pangka' -na kana mo'ingku hewa to kedi' lia tuwu' -na. Pai' tauna to mehawai' kana mo'ingku hewa hadua pahawaa'.

²⁷Căci care este mai mare: cine stă la masă, sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuş, sînt în mijlocul vostru ca celce slujeşte la masă.

²⁷Kupekune' -koi ulu: hema to meliu kabohe pangka' -na? To mohura ngkoni' -di, ba to metonui-di? Tantu tauna to mohura. Hiaa' ohe'i-a hi laintongo' -ni hewa tauna to mpotonui-koi.

²⁸Voi sînteţi aceia, cari aţi rămas necontenit cu Mine în încercările Mele.

²⁸"Koi' tohe'i-e lau, ria oa' -koi dohe-ku hi rala hawe'ea kasusaa' -ku.

²⁹De aceea vă pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi -a pregătit -o Mie,

²⁹Jadi', hewa Tuama-ku mpowai' -a kuasa moparenta, wae wo'o Aku' mpowai' -koi kuasa moparenta.

³⁰ca să mîncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.``

³⁰Toe pai' goe' wo'o-ko-koiwo mpai' ngkoni' pai' nginu dohe-ku hi rala Kamagaua' -ku ane jadi' Magau' -apa mpai'. Pai' mohura moto-koi mpai' hi pohuraa to hampulu' romeha', mpoparentai to Israel to hampulu' rontina."

³¹Domnul a zis: ,,Simone, Simone, Satana v'a cerut să vă cearnă ca grîul.

³¹Oti toe, Pue' Yesus mpololitai Simon Petrus, na'uli': "Ee', Simon! Epe: Magau' Anudaa' rawai' loga mposori-koi omea. Hewa pae to ratapi, hewa toe wo'o mpai' kagaga-na pesori to mporumpa' -koi.

³²Dar Eu M'am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.``

³²Aga kuposampayai ami' -moko Simon, bona neo' lelu' pepangala' -nu. Jadi', ane monoto nculii' mpai' nono-nu, iko kana mporohoi nono doo-nu."

³³,,Doamne``, I -a zis Petru, ,,cu Tine sînt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte.``

³³Na'uli' Petrus: "Pue', nau' ratarungku' -a mpai' ba paiana rapatehi-a dohe-nu, sadia moto-a mpotuku' -ko!"

³⁴Şi Isus i -a zis: ,,Petre, îţi spun că nu va cînta astăzi cocoşul, pînă te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti.``

³⁴Na'uli' Yesus: "Petrus, bona nu'inca: kako'ia-na turua' manu' bengi toe mpai' lau, mpolia' tolu ngkani-moko mposapu kanu'inca-ku."

³⁵Apoi le -a mai zis: ,,Cînd v'am trimes fără pungă, fără traistă, şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva? ,,De nimic``, I-au răspuns ei.

³⁵Oti toe Yesus mpololitai-ra, na'uli': "Nto'u kakuhubui-ni wengi hilou ngkeni Kareba Lompe', uma-koi kupiliu mpokeni karepe' doi ba boku ba sapatu'. Ha ria-mokoi nakakurai' ba napa-napa-e?"

³⁶Şi El le -a zis: ,,Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s'o ia; cine are o traistă, deasemenea s'o ia; şi cine n'are sabie, să-şi vîndă haina, şi să-şi cumpere o sabie.

³⁶Ratompoi': "Uma-hawo." Na'uli' Yesus: "Aga hewa toe lau, hema-koi to ria doi-ni ba boku-ni kana nikeni. Pai' hema-koi to uma ria piho' -ni, pobalu' baju-ni nipope'oli piho'.

³⁷Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: ,El a fost pus în numărul celor fărădelege.` Şi lucrurile privitoare la Mine, sînt gata să se împlinească.``

³⁷Apa' ria lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli': `Magau' Topetolo' mpai' rapohewa tauna to dada'a.' Pai' napa to te'uki' toe kana madupa' hi Aku'. Apa' napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' to mpolowa-a, neo' madupa' mpu'u-mi wae lau."

³⁸,,Doamne``, I-au zis ei, ,,iată aici două săbii.`` Şi El le -a zis: ,,Destul!``

³⁸Ra'uli' ana'guru-na: "Pue', ohe'i moto piho' romata." Na'uli' Yesus: "Wae-mi."

³⁹După ce a ieşit afară, S'a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.

³⁹Oti toe, malai-imi Yesus ngkai rala ngata, pai' hewa kabiasaa-na hilou-imi hi Bulu' Zaitun, pai' ana'guru-na hilou wo'o dohe-na.

⁴⁰Cînd a ajuns la locul acela, le -a zis: ,,Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.``

⁴⁰Karata-ra hi ria, na'uli' mpo'uli' -raka: "Mosampaya-mokoi bona neo' -koi mporata pesori."

⁴¹Apoi S'a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, şi a început să Se roage,

⁴¹Oti toe, pai' hilou-i molaa hala' ngkai hira', pai' -i mowilingkudu mosampaya.

⁴²zicînd: ,,Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuş, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.``

⁴²Na'uli': "Tuama-ku, ane dota-ko, wi'iha-ka-kuwo kaparia to neo' mporumpa' -a tohe'i. Aga bela konoa-ku Aku' to jadi', agina konoa-nu Iko moto." ((

⁴³Atunci I s'a arătat un înger din cer, ca să -L întărească.

⁴³Ngkai ree, mehupa' -mi hadua mala'eka ngkai suruga mporohoi-i.

⁴⁴A ajuns într'un chin ca de moarte, şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt.

⁴⁴Hangkedi' kanahuduwukui-na mosampaya, apa' pepa mpu'u na'epe. Ini' -na tudo' hi tana' hewa raa'.))

⁴⁵După ce S'a rugat, S'a sculat, şi a venit la ucenici; i -a găsit adormiţi de întristare,

⁴⁵Oti mosampaya, mokore-imi hilou nculii' hi ana'guru-na. Narata-ra bula-ra leta', nakeni kasusa' nono-ra.

⁴⁶şi le -a zis: ,,Pentruce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.``

⁴⁶Na'uli' -raka: "Napa-di pai' leta' -koie! Memata-mokoi pai' mosampaya bona neo' -koi mporata pesori."

⁴⁷Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s'a apropiat de Isus, ca să -L sărute.

⁴⁷Bula-na Yesus mololita-pidi, muu-mule' rata-mi tauna hampodooa. Yudas, hadua ngkai ana'guru-na to hampulu' rodua, hi'a-mi to mpakeni-ra. Karata-ra hi ree, hilou-imi Yudas mpomohui' Yesus, doko' natabe-i hante me'eki ntuku' ada-ra to Yahudi.

⁴⁸Şi Isus i -a zis: ,,Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?``

⁴⁸Aga Yesus mpo'uli' -ki: "Ee' Yudas, ha hante petabe-nu tetu-tanoe nupobalu' -a, Aku' Ana' Manusia' -e!"

⁴⁹Ceice erau cu Isus, au văzut ce avea să se întîmple, şi au zis: ,,Doamne, să lovim cu sabia?``

⁴⁹Karahilo-na ana'guru-na napa to neo' jadi', ra'uli': "Pue', ki'ewa-ramo hante piho'!"

⁵⁰Şi unul din ei a lovit pe robul marelui preot, şi i -a tăiat urechea dreaptă.

⁵⁰Ngkai ree, hadua ngkai ana'guru-na mpotime batua Imam Bohe, bela mpoholu tilinga ka'ana-na.

⁵¹Dar Isus a luat cuvîntul, şi a zis: ,,Lăsaţi -i! Pînă aici!`` Şi S'a atins de urechea omului aceluia, şi l -a vindecat.

⁵¹Na'uli' Yesus: "Neo' -pi!" Pai' najama tilinga-na napaka'uri' -ki.

⁵²Isus a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrînilor, cari veniseră împotriva Lui: ,,Aţi ieşit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege?

⁵²Oti toe, Yesus mpololitai-ra imam pangkeni pai' polisi Tomi Alata'ala hante pangkeni to Yahudi to tumai mpohoko' -i. Na'uli' -raka: "Ha toperampaki-a toi-e, pai' mingki' tumai-koi ntali piho' pai' sumampu-e!

⁵³În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n'aţi pus mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunerecului.``

⁵³Butu eo-na ria lalau-a dohe-ni hi Tomi Alata'ala, tapi' uma-koi hema to dungku pale-ni hi Aku' nto'u toe. Tempo mobengi-damo pai' lako' daho' -koi mpohoko' -a. Toi-mi tempo-ni koi', pai' tempo-na magau' kabengia!"

⁵⁴Dupăce au pus mîna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe.

⁵⁴Ngkai ree, rahoko' mpu'u-imi, pai' -i rakeni hilou hi tomi Imam Bohe. Petrus metuku' ngkawao-wadi.

⁵⁵Au aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s'a aşezat şi el printre ei.

⁵⁵Hi laintongo' berewe, rapobaa apu raponerui, pai' Petrus hilou wo'o-hawo mohura dohe-ra mpotololiki apu.

⁵⁶O slujnică l -a văzut cum şedea la para focului, s'a uitat ţintă la el, şi a zis: ,,Şi omul acesta era cu El.``

⁵⁶Hadua tobine topobago hi tomi Imam Bohe mpohilo Petrus bula-na moneru. Napelence pai' na'uli': "Tau tetui, hadua doo-na Yesus!"

⁵⁷Dar Petru s'a lepădat, şi a zis: ,,Femeie, nu -L cunosc.``

⁵⁷Nasapu Petrus, na'uli': "Uma-kuna ku'incai-i!"

⁵⁸Peste puţin, l -a văzut un altul şi a zis: ,,Şi tu eşti unul din oamenii aceia.`` Iar Petru a zis: ,,Omule, nu sînt dintre ei.``

⁵⁸Uma mahae ngkai ree, kahadua-na mpohilo Petrus pai' na'uli' -ki: "Iko wo'o-mi hadua doo-ra ngone!" Na'uli' wo'o Petrus: "Uma! Bela aku'."

⁵⁹Cam după un ceas, un altul întărea acelaş lucru, şi zicea: ,,Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este Galilean.``

⁵⁹Ba ria hajaa ngkai ree, hadua wo'o-mi mpo'uli': "Bate hi'a mpu'u-di doo-nae, apa' to Galilea wo'o-i-hawo!"

⁶⁰Petru a răspuns: ,,Omule, nu ştiu ce zici.`` Chiar în clipa aceea, pe cînd vorbea el încă, a cîntat cocoşul.

⁶⁰Na'uli' Petrus: "Napa to nu'uli' tetu, uma-kuna ku'incai!" Bula-na Petrus mololita-pidi, turua' -mi manu',

⁶¹Domnul S'a întors, şi S'a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi -a adus aminte de vorba pe care i -o spusese Domnul: ,,Înainte ca să cînte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori.``

⁶¹pai' Pue' me'ili' mponaa-i. Ngkai ree, nakiwoi-mi lolita-na Pue' to mpo'uli' -ki: "Kako'ia-na turua' manu' bengi mpai', mpolia' tolu ngkani-moko mposapu kanu'inca-ku."

⁶²Şi a ieşit afară, şi a plîns cu amar.

⁶²Palai-nami Petrus hilou hi mali-na, pai' -i geo' ngkai kapeda' nono-na.

⁶³Oamenii, cari păzeau pe Isus, Îl batjocoreau şi -L băteau.

⁶³Tauna to mpodongo Yesus mpopo'ore' -i pai' mpohopo' -i.

⁶⁴L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă, şi -L întrebau, zicînd: ,,Prooroceşte, cine Te -a lovit?``

⁶⁴Raputu' lio-na bona neo' -i pehilo, pai' -i rapekune': "Ee nabi! Pe'uli' pe' ba hema to mpohopo' -koe!"

⁶⁵Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocori.

⁶⁵Wori' wo'o-pidi lolita peruge' -ra mporuge' -i.

⁶⁶Cînd s'a făcut ziuă, bătrînii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s'au adunat împreună, şi au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis:

⁶⁶Kamobaja-na, hawe'ea imam pangkeni pai' guru agama hante pangkeni to Yahudi ntani' -na moromu, pai' Yesus rakeni hi nyanyoa-ra.

⁶⁷,,Dacă eşti Tu Hristosul, spune-ne!`` Isus le -a răspuns: ,,Dacă vă voi spune, nu veţi crede;

⁶⁷Ra'uli' topohura toera mpo'uli' -ki Yesus: "Uli' -kakai hi rehe'i, ha Iko mpu'u-mi Magau' Topetolo' -e?" Na'uli' Yesus: "Nau' ku'uli' -kokoi, bate uma-le nipangalai' -e.

⁶⁸şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul.

⁶⁸Pai' ane Aku' mepekune' hi koi', bate uma-le nitompoi' -ae.

⁶⁹Deacum încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu.``

⁶⁹Aga ngkai wae-e lau, Aku' Ana' Manusia' mohura pai' moparenta hi mali ngka'ana Alata'ala to Mobaraka'."

⁷⁰Toţi au zis: ,,Eşti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?`` Şi El le -a răspuns: ,,Aşa cum o spuneţi; da, sînt.``

⁷⁰Ra'uli' wo'o-mi topohura toera: "Ane wae-di, Ana' Alata'ala mpu'u-ko?" Na'uli' Yesus: "Wae mpu'u-di, hewa to ni'uli' tetu-e."

⁷¹Atunci ei au zis: ,,Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit -o din gura Lui.``

⁷¹Ngkai ree, ra'uli' -mi: "Uma-pi mingki' ria sabi'! Ta'epe moto-mi ngkai wiwi-na kasalaa' -na!"