¹În ziua întîi a săptămînii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormînt dis de dimineaţă, şi au adus miresmele, pe cari le pregătiseră.

¹Eo Mingku mepupulo ngkii, tobine toera hilou hi daeo' mpokeni anu mohonga to oti-mi raporodo.

²Au găsit piatra răsturnată de pe mormînt,

²Rata hi ria, rahilo-rawo watu po'unca-na tederu' -mi.

³au intrat înlăuntru, şi n'au găsit trupul Domnului Isus.

³Pesua' -rami hi rala daeo', aga uma raruai' woto-na Pue' Yesus.

⁴Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s'au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.

⁴Bula-ra mokore nakeni ka'ingu' -ra, muu-mule' mehupa' rodua tomane to moheai meringkila' mokore hi ncori-ra.

⁵Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pămînt. Dar ei le-au zis: ,,Pentruce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?

⁵Wulunga-ramo tobine toera, pai' -ra motumpa hi tana'. Ra'uli' to rodua toera mpo'uli' -raka: "Napa pai' nipali' tauna to tuwu' hi olo' tomate?

⁶Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v'a spus pe cînd era încă în Galilea,

⁶Uma-ipi ria hi rehe'i. Tuwu' nculii' -imi! Kiwoi-dile napa to na'uli' -kokoi wengi hi Galilea-e.

⁷cînd zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mînile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învieze.``

⁷Na'uli': Ana' Manusia' kana ratonu hi tauna to dada'a bona raparika', aga hi eo katolu-na tuwu' nculii' -i."

⁸Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.

⁸Ngkai ree, rakiwoi mpu'u-mi lolita Yesus.

⁹La întoarcerea lor dela mormînt, au povestit toate aceste lucruri celor unsprezece şi tuturor celorlalţi.

⁹Ponculi' -rami ngkai daeo', pai' ratutura hawe'ea to jadi' toe hi ana'guru Yesus to hampulu' hadua pai' hi hawe'ea topetuku' ntani' -na.

¹⁰Cele ce au spus aceste lucruri apostolilor, erau: Maria Magdalina, Ioana, Maria, mama lui Iacov, şi celelalte, cari erau împreună cu ele.

¹⁰Tobine toera, hira' Maria Magdalena, Yohana, pai' Maria tina Yakobus, pai' tobine ntani' -na to dohe-ra. Ratutura hawe'ea to jadi' toe hi suro Yesus.

¹¹Cuvintele acestea li se păreau apostolilor basme, şi nu le credeau.

¹¹Aga suro toera uma mpangalai' lolita-ra, ra'uli' lolita to ratamangko-wadi.

¹²Dar Petru s'a sculat, şi a dat fuga la mormînt. S'a plecat, şi s'a uitat înlăuntru, dar n'a văzut decît făşiile de pînză, cari stăteau pe pămînt; apoi a plecat acasă, mirat de cele întîmplate.

¹²Hiaa' Petrus-hana, pokeno-nami hilou hi daeo'. Pengkabungku' -nami mpelongi' hi rala-na, nahilo muntu' hompu' -na-damo to hi ree. Oti toe, nculii' -imi hilou hi tomi-na, pai' ntora mokanono mpenonoi napa to jadi' tohe'e.

¹³În aceeaş zi, iată, doi ucenici se duceau la un sat, numit Emaus, care era la o depărtare de şaizeci de stadii de Ierusalim;

¹³Hi eo toe wo'o, rodua topetuku' Yesus mako' hilou hi ngata Emaus, kalaa-na kira-kira hampulu' hakilo ngkai Yerusalem.

¹⁴şi vorbeau între ei despre tot ce se întîmplase.

¹⁴Bula-ra momako' toe, ntora mololita-ra, mpololita hawe'ea to lako' jadi'.

¹⁵Pe cînd vorbeau ei şi se întrebau, Isus S'a apropiat, şi mergea pe drum împreună cu ei.

¹⁵Bula-ra mololita pai' momepekune', muu-mule' rata-imi Yesus mpomohui' -ra pai' mako' dohe-ra.

¹⁶Dar ochii lor erau împiedicaţi să -L cunoască.

¹⁶Pehilo moto-ra, aga ria anu to mpohilingai' -ra, alaa-na uma ra'incai Kayesus-na.

¹⁷El le -a zis: ,,Ce vorbe sînt acestea pe cari le schimbaţi între voi pe drum?`` Şi ei s'au oprit, uitîndu-se trişti.

¹⁷Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Napa-die to ntora nilolita ngkalako' -e?" Mentoda' -ra hante lence to monto'.

¹⁸Drept răspuns, unul din ei, numit Cleopa, I -a zis: ,,Tu eşti singurul străin aici în Ierusalim, de nu ştii ce s'a întîmplat în el zilele acestea?`` -

¹⁸To hadua, to rahanga' Kleopas, mpekune' Yesus, na'uli': "Ha lako' rata-ko-tanoe hi Yerusalem-e, pai' uma-di nu'incai napa to jadi' ba hangkuja eo to liu toi-e?"

¹⁹,,Ce?`` le -a zis El. -Şi ei I-au răspuns: ,,Ce s'a întîmplat cu Isus din Nazaret, care era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.

¹⁹Na'uli' Yesus: "Napa-die?" Hampetompoi' -ra: "To jadi' hi Yesus to Nazaret-le! Hi'a nabi to mobaraka' hi pobago-na pai' pololita-na, lompe' hi poncilo Alata'ala pai' hi poncilo ntodea.

²⁰Cum preoţii cei mai de seamă şi mai marii noştri L-au dat să fie osîndit la moarte, şi L-au răstignit?``

²⁰Imam pangkeni pai' totu'a ngata-ta mpotonu-i hi topoparenta bona rahuku' mate. Oti toe, raparika' mpu'u-i.

²¹Noi trăgeam nădejde că El este Acela, care va izbăvi pe Israel; dar cu toate acestea, iată că astăzi este a treia zi decînd s'au întîmplat aceste lucruri.

²¹Hiaa' haru' -mi-kaina nono-kai, apa' ki'uli' Hi'a-mi mpai' to mpobahaka-ta to Israel ngkai bali' -ta. Eo toe lau, eo katolu-nami ngkai karapatehia-na.

²²Ba încă nişte femei de ale noastre ne-au pus în uimire: ele s'au dus disdedimineaţă la mormînt,

²²Hiaa' toe-e, ba hangkuja dua tobine doo-kai mpolahoi ta'i-kai, apa' hilou-ra hi daeo' -na mepupulo ngone,

²³nu I-au găsit trupul, şi au venit şi au spus că ar fi văzut şi o vedenie de îngeri, cari ziceau că El este viu.

²³tapi' woto-na uma-pi raruai'. Nculii' -ramo ra'uli' -kakai kampohilo-ra mala'eka to mpo'uli' tuwu' nculii' -imi.

²⁴Unii din cei ce erau cu noi, s'au dus la mormînt, şi au găsit aşa cum spuseseră femeile, dar pe El nu L-au văzut.``

²⁴Ngkai ree, ba hangkuja dua doo-kai hilou hi daeo'. Rata hi ria, rahilo bate hewa to ra'uli' tobine toera. Aga Yesus uma rahiloi."

²⁵Atunci Isus le -a zis: ,,O, nepricepuţilor şi zăbavnici cu inima, cînd este vorba să credeţi tot ce au spus proorocii!

²⁵Oti toe, Yesus mpo'uli' -raka: "Wojo mpu'u-koi! Uma oa' -tanoe niparasaya hawe'ea to ra'uli' nabi owi-e!

²⁶Nu trebuia să sufere Hristosul aceste lucruri, şi să intre în slava Sa?``

²⁶Magau' Topetolo', bate kana mporata kaparia ncala' -i, pai' lako' mporata-i kabohe tuwu' -na."

²⁷Şi a început dela Moise, şi dela toţi proorocii, şi le -a tîlcuit, în toate Scripturile, ce era cu privire la El.

²⁷Ngkai ree, Yesus mpakanoto-raka hawe'ea to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' to mpolowa woto-na, ntepu'u ngkai sura to na'uki' nabi Musa duu' rata hi hawe'ea sura nabi.

²⁸Cînd s'au apropiat de satul la care mergeau, El S'a făcut că vrea să meargă mai departe.

²⁸Mohu' -mi ngata to ratoa', Yesus ntani' kaliliu-i.

²⁹Dar ei au stăruit de El, şi au zis: ,,Rămîi cu noi, căci este spre seară, şi ziua aproape a trecut.`` Şi a intrat să rămînă cu ei.

²⁹Ntaa' ratagi-idi, ra'uli' -ki: "Mehani-tamo ulu hi rehe'i! Ncimonou' -mi, neo' mobengi-mi." Jadi' mehani mpu'u-imi Yesus dohe-ra.

³⁰Pe cînd şedea la masă cu ei, a luat pînea; şi, după ce a rostit binecuvîntarea, a frînt -o, şi le -a dat -o.

³⁰Mohura-ramo hangkaa-ngkania bona ngkoni'. Yesus mpo'ala' roti, naposampayai, napihe-pihe pai' natonu-miraka.

³¹Atunci li s'au deschis ochii, şi L-au cunoscut; dar El S'a făcut nevăzut dinaintea lor.

³¹Nto'u toe, lako' monoto-rada, pai' ra'inca Kayesus-na. Ngkai ree, hangaa mengkaronto-imi, uma-ipi rahiloi.

³²Şi au zis unul către altul: ,,Nu ne ardea inima în noi, cînd ne vorbea pe drum, şi ne deschidea Scripturile?``

³²Momepololitai-ramo, ra'uli': "Toe-tawo' pai' tuna nono-ta hi ohea-e we'i, bula-na mpololitai-ta pai' mpakanoto-taka ihi' Buku Tomoroli' -e!"

³³S'au sculat chiar în ceasul acela, s'au întors în Ierusalim, şi au găsit pe cei unsprezece şi pe cei ce erau cu ei, adunaţi la un loc,

³³Pe'ongko' -ra wo'o-mi nculii' hilou hi Yerusalem, mpohirua' -raka ana'guru Yesus to hampulu' hadua, to bula-ra morumpu hante doo-ra.

³⁴şi zicînd: ,,A înviat Domnul cu adevărat, şi S'a arătat lui Simon.``

³⁴Ra'uli' to morumpu toera: "Makono mpu'u-di, katuwu' -na nculii' Pue' -e! Mehupa' -imi hi Simon!"

³⁵Şi au istorisit ce li se întîmplase pe drum, şi cum L-au cunoscut la frîngerea pînii.

³⁵Jadi', to rodua to lako' rata toera mpotutura wo'o-mi-rawo napa to jadi' hi lengko ohea we'i, pai' kara'inca-na Yesus nto'u kampopihe-pihe-na roti.

³⁶Pe cînd vorbeau ei astfel, însuş Isus a stătut în mijlocul lor, şi le -a zis: ,,Pace vouă!``

³⁶Bula-ra mololita-pidi, muu-mule' mokore wo'o-imi Yesus hi laintongo' -ra, pai' -i mpotabe-ra, na'uli': "Kalompea' rata hi koi'."

³⁷Plini de frică şi de spaimă, ei credeau că văd un duh.

³⁷Hakene-radile me'eka', apa' ra'uli' -rana mpohilo-ra kiu.

³⁸Dar El le -a zis: ,,Pentru ce sînteţi turburaţi? Şi dece vi se ridică astfel de gînduri în inimă?

³⁸Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Napa pai' me'eka' -koi pai' morara' nono-nie?

³⁹Uitaţi-vă la mînile şi picioarele Mele, Eu sînt; pipăiţi-Mă şi vedeţi: un duh n'are nici carne, nici oase, cum vedeţi că am Eu.``

³⁹Hilo-dile rari' to hi pale-ku pai' to hi witi' -kue. Aku' -mile toi-e! Ganga-a pai' petonoi, apa' ane rate-hana, uma-hawo ihia pai' wukua hewa to nihilo hi Aku' toi-e."

⁴⁰(Şi după ce a zis aceste vorbe, le -a arătat mînile şi picioarele Sale.)

⁴⁰Oti toe, pai' napopohiloi-ramo pale pai' witi' -na.

⁴¹Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le -a zis: ,,Aveţi aici ceva de mîncare?``

⁴¹Ncaruku' raparasaya Kahi'a-na mpu'u-mi. Wule' mokanganga-ramo nakeni kagoe' nono-ra mogalo ingu'. Toe pai' Yesus mpekune' -ra, na'uli': "Ha ria koni' -ni?"

⁴²I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere.

⁴²Ratonu-miki bau' uru to ratunu.

⁴³El le -a luat, şi a mîncat înaintea lor.

⁴³Nadoa-mi pai' nakoni', bona rahilo kabela-na-hawo kiu.

⁴⁴Apoi le -a zis: ,,Iată ce vă spuneam cînd încă eram cu voi, că trebuie să se împlinească tot ce este scris despre Mine în Legea lui Moise, în Prooroci şi în Psalmi.``

⁴⁴Oti toe, na'uli' -miraka: "Toe-mile to ku'uli' -kokoie bula-ku dohe-ni-pidi. Butu nyala-na to mpolowa woto-ku to te'uki' hi rala sura to na'uki' nabi Musa pai' sura nabi-nabi pai' Buku Rona' Daud, hawe'ea-na kana madupa'."

⁴⁵Atunci le -a deschis mintea, ca să înţeleagă Scripturile.

⁴⁵Oti toe, nanotohi nono-ra bona rapaha ihi' Buku Tomoroli'.

⁴⁶Şi le -a zis: ,,Aşa este scris, şi aşa trebuia să pătimească Hristos, şi să învieze a treia zi dintre cei morţi.

⁴⁶Na'uli': "Hi rala Buku Tomoroli' te'uki': Aku' Magau' Topetolo' kana mporata kaparia pai' kana rapatehi, pai' hi eo katolu-na tuwu' nculii'.

⁴⁷Şi să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor, începînd din Ierusalim.

⁴⁷Pai' hi rala hanga' -ku Kareba Lompe' kana rapalele hi hawe'ea tauna, bona medea-ra ngkai jeko' -ra pai' Alata'ala mpo'ampungi-ra. Kareba toe kana rapalele hi humalili' dunia', ntepu'u ngkai Yerusalem.

⁴⁸Voi sînteţi martori ai acestor lucruri.

⁴⁸Koi' -mile to jadi' sabi' ngkai hawe'ea tohe'e-e lau.

⁴⁹Şi iată că voi trimete peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; dar rămîneţi în cetate pînă veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus.``

⁴⁹"Pe'epei lompe': kupakatu moto mpai' Inoha' Tomoroli' tumai hi koi', hewa to najanci Tuama-ku. Aga kana nipopea ulu hi rala ngata toi, duu' -na baraka' ngkai Alata'ala mana'u tumai mporohoi-koi."

⁵⁰El i -a dus afară pînă spre Betania. Şi -a ridicat mînile, şi i -a binecuvîntat.

⁵⁰Oti toe, Yesus mpo'ema' -ra hilou hi mali ngata Yerusalem, mohu' hi ngata Betania. Na'ongko' pale-na pai' nagane' -ramo.

⁵¹Pe cînd îi binecuvînta, S'a despărţit de ei, şi a fost înălţat la cer.

⁵¹Bula-na mpogane' -ra toe, kate'oo-ongkoa' -imi mpogaa' -raka pai' hilou-imi hi suruga.

⁵²Dupăce I s'au închinat, ei s'au întors în Ierusalim cu o mare bucurie.

⁵²Mowilingkudu-ramo mponyompa-i, pai' goe' lia nono-ra nculii' hilou hi Yerusalem.

⁵³Şi tot timpul stăteau în Templu, şi lăudau şi binecuvîntau pe Dumnezeu. Amin

⁵³Eo-eo-na tida-ra hi rala Tomi Alata'ala mpo'une' -une' Alata'ala.