¹Curînd după aceea, Isus umbla din cetate în cetate şi din sat în sat şi propovăduia şi vestea Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El;

¹Oti toe, Yesus mpodaoi' wori' ngata mpopalele Kareba Lompe', na'uli': "Neo' rata-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'." Ana'guru-na to hampulu' rodua mpodohei-i.

²şi mai erau şi nişte femei, cari fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boale; Maria, zisă Magdalina, din care ieşiseră şapte draci,

²Ria wo'o ba hangkuja dua tobine to mpodohei-ra. Tobine toera, tobine to napaka'uri' Yesus ngkai haki' -ra ba ngkai anudaa' to mpohawi' -ra. To hadua, Maria to biasa-na rahanga' Magdalena. Ria-i hangkani Yesus mpopalai pitu anudaa' ngkai Maria toei.

³Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, şi multe altele, cari -L ajutau cu ce aveau.

³To hadua wo'o, Yohana tobine-na Khuza, topohawa' hi rala tomi Magau' Herodes. Ria wo'o Susana, pai' wori' -pidi tobine ntani' -na. Tobine toera mpake' doi-ra moto mpotulungi Yesus pai' ana'guru-na.

⁴Cînd s'a strîns o gloată mare, şi a venit la El norod din felurite cetăţi, Isus a spus pilda aceasta:

⁴Uma ria kaputua tauna ngkai ngata ntani' -na tumai hi Yesus. Wori' -mi tauna to morumpu, Yesus mpololitai-ra hante lolita rapa' toi, na'uli':

⁵,,Sămănătorul a ieşit să-şi samene sămînţa. Pe cînd sămăna el, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum: a fost călcată în picioare, şi au mîncat -o păsările cerului.

⁵"Ria hadua topohawu' hilou mohawu'. Rala mpohawu' -na toe, ria hawua' -na monawu' hi mata ohea, alaa-na rapopongko tauna pai' natilo' danci.

⁶O altă parte a căzut pe stîncă; şi, cum a răsărit, s'a uscat, pentrucă n'avea umezeală.

⁶Ria wo'o to monawu' hi tana' to watua. Tuwu' moto hinawu' toe, aga kaliliu molaju apa' bangi tana' -na.

⁷O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat -o.

⁷Ria wo'o to monawu' hi laintongo' rui. Tuwu' rui hangkaa-ngkania hante hinawu', alaa-na rui mpo'upi' hinawu' duu' -na mate.

⁸O altă parte a căzut pe pămînt bun, şi a crescut, şi a făcut rod însutit.`` După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: ,,Cine are urechi de auzit, să audă.``

⁸Ria wo'o hawua' to monawu' hi tana' to morudu'. Tuwu' hinawu' toe, morudu' lia, wua' -na ha'atu ngkani ngkai hinawu' -na." Oti lolita rapa' -na toe, na'uli' -mi Yesus: "Hema-koi to tilingaa, pe'epei lompe'!"

⁹Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta.

⁹Ana'guru-na mpekune' Yesus ba napa-i batua lolita rapa' toe.

¹⁰El le -a răspuns: ,,Vouă v'a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca ,măcar că văd, să nu vadă, şi măcar că aud, să nu înţeleagă.``

¹⁰Na'uli' Yesus: "Owi, Alata'ala ko'ia mpopo'incai manusia' beiwa-i mpai' jadi' Magau' hi dunia'. Aga hewa toe lau, napopo'incai-mokoi tudui' toe. Aga ane ntodea-hana, kutudui' -ra hante lolita rapa', bona madupa' lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli': `Pe'epe moto-ra, aga uma oa' ra'incai batua-na. Pehilo moto-ra, aga hewa to uma oa' monoto rahilo.'

¹¹Iată ce înţeles are pilda aceasta: ,,Sămînţa, este Cuvîntul lui Dumnezeu.

¹¹"Tohe'i-mi batua lolita rapa' -ku we'i: Hawua' to rahawu', tetu-mi Lolita Alata'ala.

¹²Cei închipuiţi în sămînţa căzută lîngă drum, sînt ceice aud; apoi vine diavolul şi ia Cuvîntul din inima lor, ca nu cumva să creadă, şi să fie mîntuiţi.

¹²Hawua' to monawu' hi mata ohea mpobatuai tauna to mpo'epe Lolita Alata'ala, aga Magau' Anudaa' mpohilingai' nono-ra, alaa-na uma-ra mepangala', pai' uma-ra tebahaka ngkai huku' jeko' -ra.

¹³Cei închipuiţi în sămînţa căzută pe stîncă, sînt aceia cari, cînd aud Cuvîntul, îl primesc cu bucurie; dar n'au rădăcină, ci cred pînă la o vreme, iar cînd vine ispita, cad.

¹³"Hawua' to monawu' hi watu mpobatuai tauna to mpo'epe Lolita Alata'ala pai' ratarima hante goe' nono-ra. Mepangala' moto-ra, aga pepangala' -ra tetu uma moroho, hewa hinu'a to uma morali'. Toe pai' ane rata-damo pesori, mo'ungkere' -ramo, uma-rapa mepangala'.

¹⁴Sămînţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia cari, după ce au auzit Cuvîntul, îşi văd de drum, şi -l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n'aduc rod care să ajungă la coacere.

¹⁴"Hawua' to monawu' hi laintongo' rui mpobatuai tauna to mpo'epe Lolita Alata'ala, aga ntora mpenonoi katuwu' -ra hi rala dunia', doko' mo'ua' pai' doko' mporata kagoea'. Hawe'ea toe mposesei' -ra, alaa-na uma-ra kaliliu mpotuku' Lolita Alata'ala, pai' uma ria kalaua-na hi katuwu' -ra.

¹⁵Sămînţa, care a căzut pe pămînt bun, sînt aceia cari, după ce au auzit Cuvîntul, îl ţin într'o inimă bună şi curată, şi fac roadă în răbdare.

¹⁵"Hawua' to monawu' hi tana' to morudu' mpobatuai tauna to mpo'epe Lolita Alata'ala, pai' lolita toe rakakamu hante kanoa' pai' karoli' nono-ra. Ntaha-ra mpotuku' Lolita Alata'ala, duu' -na ria kalaua-na hi katuwu' -ra.

¹⁶Nimeni, dupăce a aprins o lumină, n'o acopere cu un vas, nici n'o pune supt pat, ci o pune într'un sfeşnic, pentruca ceice intră, să vadă lumina.

¹⁶"Uma ria tauna to mposuwe palita pai' napopoi' ba natu'u hi une' poturua. Palita bate natu'u hi pontu'ua-na bona hini-na rahilo tauna to mesua'.

¹⁷Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.

¹⁷Apa' hawe'ea to tewuni kana rapopehuwu. Pai' hawe'ea to kalerua kana rahungke pai' jadi' kahiloa.

¹⁸Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n'are, i se va lua şi ce i se pare că are.``

¹⁸"Toe pai' ku'uli', pelompehi-koie' beiwa-koi mpo'epe Lolita Alata'ala. Apa' tauna to mpotarima Lolita Alata'ala, ranotohi nono-ra bona kawoo-woria' to ra'inca. Aga tauna to uma dota mpotarima Lolita Alata'ala, nau' ria hangkedi' to ra'inca, ra'alai' lau-ra."

¹⁹Mama şi fraţii lui Isus au venit la El; dar nu puteau să -I vorbească, din pricina norodului.

¹⁹Hangkani, tina pai' ompi' -na Yesus tumai doko' mpohirua' -ki, aga uma-ra teliu apa' wori' rahi tauna.

²⁰Cineva I -a spus: ,,Mamă-Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi vor să Te vadă.``

²⁰Ria hadua to mpo'uli' -ki Yesus: "Guru, tina-nu pai' ompi' -nu, oe-ra ria hi mali-na, doko' mpohirua' -koko."

²¹Dar El, drept răspuns, a zis: ,,Mama Mea şi fraţii Mei sînt ceice ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, şi -l împlinesc.``

²¹Tapi' Yesus mpo'uli' -raka: "Ane to kupotina pai' to kupo'ompi' -le, tauna to mpo'epe pai' mpotuku' Lolita Alata'ala."

²²Într'una din zile, Isus S'a suit într'o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le -a zis: ,,Haidem să trecem dincolo de lac.`` Şi au plecat.

²²Rala-na ha'eo, Yesus hante ana'guru-na mohawi' sakaya. Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Hilou-tamo hi dipo rano." Me'ongko' -ramo.

²³Pe cînd vîsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s'a stîrnit un aşa vîrtej de vînt, că se umplea corabia cu apă; şi erau în primejdie.

²³Bula-ra mosakaya, leta' -imi Yesus. Muu-mule' rata-mi ngolu' bohe hi rano mporumpa' -ra. Sakaya-ra napesua' ue, alaa-na neo' matala-ramo.

²⁴Au venit la El, L-au deşteptat, şi au zis: ,,Învăţătorule, Învăţătorule, perim.`` Isus S'a sculat, a certat vîntul şi valurile înfuriate, cari s'au potolit: şi s'a făcut linişte.

²⁴Ana'guru-na hilou hi Yesus mpolike-i, ra'uli': "Guru! Guru! Mate-ta toi-e!" Pemata-nami Yesus pai' -i mpotagi ngolu' pai' balumpa to mekoroi' toe. Mento'o-mi ngolu', pai' rano molino nculii'. Rodo omea-mi.

²⁵Apoi a zis ucenicilor Săi: ,,Unde vă este credinţa?`` Plini de spaimă şi de mirare, ei au zis unii către alţii: ,,Cine este acesta de porunceşte chiar şi vînturilor şi apei şi -L ascultă?``

²⁵Ngkai ree, na'uli' -mi Yesus hi ana'guru-na: "Napa pai' uma-a nipangala' -e?" Konce pai' me'eka' -ramo, pai' momepololitai-ramo, ra'uli': "Hema mpu'u-idi tau toii-e? Bangku' ngolu' pai' balumpa nahawai', ratuku' mpu'u-diki-hana hawa' -nae!"

²⁶Au venit cu corabia în ţinutul Gherghesenilor, care este în dreptul Galileii.

²⁶Kaliliu-ramo mosakaya, duu' -na rata hi tana' Gerasa to hi dipo rano ngkai tana' Galilea.

²⁷Cînd a ieşit Isus la ţărm, L -a întîmpinat un om din cetate, stăpînit de mai mulţi draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină, şi nu-şi avea locuinţa într'o casă, ci în morminte.

²⁹Ria hi ree hadua pue' ngata to rapesuai' seta to wori'. Mahae-imi tauna toei uma moheai pai' uma-i mo'oha' hi tomi. Hi daeo' -wadi po'ohaa' -na. Jau-i kahawia'. Nau' rahilu' -i hante koloro pai' rante pai' radongo ncuu, ma'ala oa' nadupe' pohilu' -na pai' metibo' hilou hi kawaoa' -na, apa' nakeni karoho seta to mpohawi' -i. Nto'u Yesus mehompo ngkai sakaya hilou hi role-na, tumai-imi tauna to kahawia' toei mpohirua' -ki. Kampohilo-na Yesus, pe'au-nami pai' -i mowingkotu' hi nyanyoa-na. Yesus mpohubui seta toera malai. Na'uli' tau toei mpesukui: "Ee Yesus, Ana' Alata'ala to hi suruga! Napa-di-kona pai' tumai-koe? Kuperapi' bona neo' -a-kuwo nusesa'!"

²⁸Cînd a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuţit, a căzut jos înaintea Lui, şi a zis cu glas tare: ,,Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te rog nu mă chinui.``

³⁰Yesus mpekune' -i: "Hema hanga' -nu?" Natompoi': "Legion." ("Legion" tohe'e, batua-na "moncobu," apa' wori' seta to mpohawi' -i.)

²⁹Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care pusese stăpînire de multă vreme; era păzit legat cu cătuşe la mîni şi cu obezi la picioare, dar rupea legăturile, şi era gonit de dracul prin pustii.

³¹Raperapi' mpu'u seta toera bona neo' -ra nawuso hilou hi rala wulou'laa to uma tepetudu kanala-na.

³⁰Isus l -a întrebat: ,,Cum îţi este numele?`` ,,Legiune,`` a răspuns el; pentrucă intraseră mulţi draci în el.

³²Uma molaa ngkai ree, ria wori' wawu mojume hi panapa bulu'. Seta toera merapi' hi Yesus, ra'uli': "Piliu-ka-kaiwo mesua' hi wawu toera mai." Napiliu moto-ra.

³¹Şi dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în Adînc.

³³Malai mpu'u-ramo seta ngkai rala tauna toei, kaliliu mesua' hi wawu. Pesua' -ra hi wawu toe, mparampuli-ramo-rawo wawu hilou mengkajuala' hi rano, mate bonga-ramo hi rala ue.

³²Acolo pe munte, era o turmă mare de porci, cari păşteau. Şi dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le -a dat voie.

³⁴Karahilo-na to mpodoo wawu kajadia' toe, mokeno-ramo hilou hi ngata pai' bonea to mohu' mpoparata kajadia' toe.

³³Dracii au ieşit din omul acela, au intrat în porci, şi turma s'a repezit de pe rîpă în lac, şi s'a înecat.

³⁵Toe pai' tumai-ramo pue' ngata doko' mpohilo napa to jadi'. Karata-ra hi Yesus, rahilo-rawo tauna to biasa-na napesuai' seta, mohura rodo-imi hi ncori Yesus. Moheai-i pai' monoto-mi nono-na. Me'eka' -ramo.

³⁴Porcarii, cînd au văzut ce se întîmplase, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin sate.

³⁶Tauna to mpohilo kajadia' toe mpotutura beiwa Yesus mpaka'uri' tauna to kahawia'.

³⁵Oamenii au ieşit să vadă cele întîmplate. Au venit la Isus, şi au găsit pe omul din care ieşiseră dracii, şezînd la picioarele lui Isus, îmbrăcat, şi în toate minţile; şi i -a apucat frica.

³⁷Ngkai ree, hawe'ea tauna hi tana' Gerasa toe merapi' hi Yesus bona malai-imi ngkai ngata-ra, apa' me'eka' lia-ra. Jadi' mohawi' sakaya-imi nculii' hilou hi dipo-na.

³⁶Ceice văzuseră cele petrecute, le-au povestit cum fusese vindecat cel stăpînit de draci.

³⁸Ane tauna to napaka'uri' Yesus, merapi' -i bona ma'ala-i hilou dohe-na. Tapi' uma-i napiliu, na'uli' -ki:

³⁷Tot norodul din ţinutul Gherghesenilor a rugat pe Isus să plece dela ei, pentrucă îi apucase o mare frică. Isus S'a suit într'o corabie, şi S'a întors.

³⁹"Nculii' -moko hilou hi tomi-nu pai' uli' -raka retu napa to nababehi Alata'ala hi iko." Hilou mpu'u-imi mpopalele hi rala ngata napa to nababehi Yesus hi woto-na.

³⁸Omul din care ieşiseră dracii, Îl ruga să -i dea voie să rămînă cu El. Dar Isus l -a trimes acasă, şi i -a zis:

⁴⁰Karata-na Yesus nculii' hi dipo rano, goe' -ramo tauna to wori' mpotomu-i, apa' hawe'ea-ra ntora mpopea-i.

³⁹,,Întoarce-te acasă, şi povesteşte tot ce ţi -a făcut Dumnezeu.`` El a plecat, şi a vestit prin toată cetatea tot ce -i făcuse Isus.

⁴¹Nto'u toe, rata hadua pangkeni tomi posampayaa hi ngata toe, hanga' -na Yairus. Mowingkotu' -i hi nyanyoa Yesus, naperapi' bona hilou-i hi tomi-na.

⁴⁰La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime, căci toţi Îl aşteptau.

⁴²Apa' ria ana' -na tobine hadudua-wadi, umuru-na hampulu' rompae, peda' neo' mate. Hilou mpu'u-i Yesus dohe-na. Bula-ra momako' hilou hi tomi-na Yairus, mome'upi' -damo tauna to wori' mpo'upi' Yesus.

⁴¹Şi iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaş al sinagogii. El s'a aruncat la picioarele lui Isus, şi L -a rugat să vină pînă la el acasă;

⁴³Hi olo' ntodea, ria hadua tobine, hampulu' rompae-imi ntora moraa', pai' uma ria katontoa' -na, nau' wori' -mi to mpokulii' -i.

⁴²pentrucă avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade.

⁴⁴Tumai-imi tobine toei mpomohui' Yesus ngkai tilingkuria-na pai' naganga wuntu baju-na. Hampinisi mata mentoda' -mi poraa' -na.

⁴³Şi era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge; ea îşi cheltuise toată averea cu doftorii, fără s'o fi putut vindeca vreunul.

⁴⁵Mepekune' -imi Yesus: "Hema to mpoganga-ae?" Mancapu omea-ra. Na'uli' Petrus: "Guru, apa' wori' rahi tauna mpotipuhi-ta, mome'iho' -ra-damo mpo'upi' -ko."

⁴⁴Ea s'a apropiat pe dinapoi, şi s'a atins de poala hainei lui Isus. Indată, scurgerea de sînge s'a oprit.

⁴⁶Na'uli' Yesus: "Bate ria-di to mpoganga-ae! Ku'inca-le, apa' ria kabaraka' to malai ngkai woto-ku."

⁴⁵Şi Isus a zis: ,,Cine s'a atins de Mine?`` Fiindcă toţi tăgăduiau, Petru şi ceice erau cu El, au zis: ,,Învăţătorule, noroadele Te împresoară şi Te îmbulzesc, şi mai întrebi: ,Cine s'a atins de Mine?``

⁴⁷Na'inca tobine toei ka'uma-na tewunii' babehia-na. Jadi' moridi' -i tumai mowingkotu' hi nyanyoa Yesus. Napangaku' hi ntodea kahi'a-na to mpoganga baju Yesus pai' kamo'uri' -nami ngkai haki' -na.

⁴⁶Dar Isus a răspuns: ,,S'a atins cineva de Mine, căci am simţit că a ieşit din Mine o putere.``

⁴⁸Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Ana' -ku, mo'uri' -moko sabana pepangala' -nu hi Aku'. Nculii' -moko hante kalompea' tuwu' -nu."

⁴⁷Femeia, cînd s'a văzut dată de gol, a venit tremurînd, s'a aruncat jos înaintea Lui, şi a spus în faţa întregului norod, din ce pricină se atinsese de El, şi cum fusese vindecată numai decît.

⁴⁹Bula-na Yesus mololita-pidi, rata-mi suro ngkai tomi Yairus to mpo'uli' -ki Yairus: "Mate-mi ana' -nu. Neo' -pi mposusai' Guru."

⁴⁸Isus i -a zis: ,,Îndrăzneşte, fiică; credinţa ta te -a mîntuit, du-te în pace.``

⁵⁰Kana'epe-na Yesus lolita toe, na'uli' mpo'uli' -ki Yairus: "Neo' mere' nono-nu. Pangala' -mi-hana, mo'uri' moto-i mpai' ana' -nu."

⁴⁹Pe cînd vorbea El încă, vine unul din casa fruntaşului sinagogii, şi -i spune: ,,Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învăţătorul.``

⁵¹Karata-ra hi tomi Yairus, Yesus uma mpiliu kabua' -bua' tauna mesua' dohe-na. Muntu' Petrus, Yohanes, Yakobus hante tina pai' tuama ana' toei-wadi to ma'ala mesua'.

⁵⁰Dar Isus, cînd a auzit lucrul acesta, a zis fruntaşului sinagogii: ,,Nu te teme; crede numai, şi va fi tămăduită.``

⁵²Hawe'ea tauna to morumpu hi tomi Yairus geo' pai' motantangi', mpotantangii' ana' to mate toei. Na'uli' Yesus: "Neo' -pi-hawo geo'. Uma-ile mate-e, leta' -i-wadi-hawo."

⁵¹Cînd a ajuns la casa fruntaşului, n'a lăsat pe nici unul să intre împreună cu El, decît pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl şi mama fetei.

⁵³Mpo'epe toe, rapotawai-i-wadi, apa' ra'inca kamate-na mpu'u-mi.

⁵²Toţi plîngeau şi o boceau. Atunci Isus a zis: ,,Nu plîngeţi; fetiţa n'a murit, ci doarme.``

⁵⁴Oti toe, Yesus mpokamu pale-na ana' toei pai' na'uli' -ki: "Memata-moko ana'!"

⁵³Ei îşi băteau joc de El, căci ştiau că murise.

⁵⁵Mo'inoha' nculii' -imi ana' toei, pai' kaliliu memata-imi. Na'uli' Yesus: "Wai' -i pongkoni'."

⁵⁴Dar El, dupăce i -a scos pe toţi afară, a apucat -o de mînă, şi a strigat cu glas tare: ,,Fetiţo, scoală-te!``

⁵⁶Konce mpu'u-ramo totu'a-na. Aga Yesus mpotagi-ra, bona neo' ra'uli' hi hema-hema napa to jadi' toe.

⁵⁵Şi duhul ei s'a întors în ea, iar fata s'a sculat numaidecît. Isus a poruncit să -i dea să mănînce.

⁵⁶Părinţii ei au rămas uimiţi. Isus le -a poruncit să nu spună numănui cele întîmplate.