¹Cînd a ieşit Isus din Templu, unul din ucenicii Lui i -a zis: ,,Învăţătorule, uită-Te ce pietre şi ce zidiri!``

¹Oti toe, malai-imi Yesus ngkai rala Tomi Alata'ala. Ria hadua ngkai ana'guru-na mpo'uli' -ki: "Guru, hilo mpu'u-konae' tomi toe-e! Hilo watu-na! Uma mowo kancola-na!"

²Isus i -a răspuns: ,,Vezi tu aceste zidiri mari? Nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.``

²Na'uli' Yesus: "Nuhilo wa tomi to bohe toe-e lau? Uma mpai' ria hamehaa' watu to bate pomeduncu-na. Bate ragero omea mpai'."

³Apoi a şezut pe muntele Măslinilor în faţa Templului. Şi Petru, Iacov, Ioan şi Andrei, L-au întrebat deoparte:

³Oti toe, hilou-imi Yesus hi Bulu' Zaitun pai' -i mohura mposinyanyohi-ki Tomi Alata'ala. Petrus, Yakobus, Yohanes pai' Andreas tumai mpololitai-i nto'u uma ria tau ntani' -na.

⁴,,Spune-ne cînd se vor întîmpla aceste lucruri, şi care va fi semnul cînd se vor împlini toate aceste lucruri?``

⁴Ra'uli': "Uli' -kakai ba nto'uma kadupa' -na to nu'uli' toe-e we'i, pai' napa mpai' to jadi' tanda ane hawe'ea toe neo' madupa' -pi."

⁵Isus a început atunci să le spună: ,,Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.

⁵Na'uli' Yesus: "Pelompehi, neo' -koi ma'ala rabagiu.

⁶Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sînt Hristosul!` Şi vor înşela pe mulţi.

⁶Apa' wori' mpai' tauna to mehupa' to mpo'uli' kahira' -na Magau' Topetolo', alaa-na wori' mpai' tauna to rabagiu.

⁷Cînd veţi auzi despre războaie şi veşti de războaie, să nu vă spăimîntaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întîmple. Dar încă nu va fi sfîrşitul.

⁷Mpo'epe-koi mpai' kareba panga'ea ngkai kalaa-na, ni'epe wo'o moni panga'ea to mohu'. Aga neo' me'eka', apa' hawe'ea toe kana jadi' ulu, tapi' kajadia' toe uma mpobatuai karata-nami kahudua dunia'.

⁸Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; pe alocurea vor fi cutremure de pămînt, foamete şi turburări. Aceste lucruri vor fi începutul durerilor.

⁸Nto'u toe mpai', wori' ngata mosipanga'ei, magau' hadua mpo'ewa magau' kahadua-na. Hiapa-apa ria linu pai' oro'. Aga hawe'ea toe lau lako' pontepu'ua-na-pidi, hewa pontodohaka hadua tobine to neo' mo'ana'.

⁹Luaţi seama la voi înşivă. Au să vă dea pe mîna soboarelor judecătoreşti, şi veţi fi bătuţi în sinagogi; din pricina Mea veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, pentruca să le slujiţi de mărturie.

⁹"Aga koi' tohe'i, mo'inga' -inga' -koi! Apa' koi' mpai' bate rahoko' pai' rakeni hi topohura agama. Raweba' -koi hi rala tomi posampayaa. Rabua' -koi hi topoparenta pai' hi magau' sabana petuku' -ni hi Aku'. Nto'u toe mpai', ria loga-ni mpo'uli' -raka pepangala' -ni hi Aku'.

¹⁰Mai întîi trebuie ca Evanghelia să fie propovăduită tuturor neamurilor.

¹⁰Pai' Kareba Lompe' kana raparata hi humalili' dunia' kako'ia-na Eo Kiama.

¹¹Cînd vă vor duce să vă dea în mînile lor, să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cu privire la celece veţi vorbi, ci să vorbiţi orice vi se va da să vorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi vorbi, ci Duhul Sfînt.

¹¹Ane rahoko' -koi pai' rakeni hi topohura, neo' -koi me'eka' ba napa mpai' petompoi' -ni. Ane rata-damo tempo-ni mololita, uli' -mi-hana napa to natu'u Pue' Ala hi rala nono-ni. Apa' napa to ni'uli' nto'u toe, bela ngkai pekiri-ni moto. Lolita-ni tetu mehupa' ngkai Inoha' Tomoroli'.

¹²Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi -i vor omorî.

¹³"Rata mpai' tempo-na hawe'ea tauna mpokahuku' -koi sabana petuku' -ni hi Aku'. Ria mpai' tauna to mpewai' ompi' -ra ba ana' -ra moto bona rapatehi sabana petuku' -ra hi Aku'. Ria wo'o ana' to mpo'ewa totu'a-ra pai' mpopatehi-ra. Aga tauna to tida mepangala' hi Aku' duu' hi ka'omea-na, mporata-ra kalompea' hi eo mpeno.

¹³Veţi fi urîţi de toţi pentru Numele Meu; dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.

¹⁴"Owi nabi Daniel mpolowa karata-na to rahanga' `Topegerohi to dada'a.' (Hema to mpobasa lolita pelowa toe, penotohi mpu'u batua-na!) Jadi', ane nihilo to nalowa Daniel toe mokore hi pokorea to ratagi-ki, agina tauna to mo'oha' hi Yudea metibo' hilou hi bulu' -na.

¹⁴Cînd veţi vedea ,urîciunea pustiirii` stînd acolo unde nu se cade să fie, -cine citeşte să înţeleagă-atunci cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi.

¹⁵Tauna to mohura hi parawa-na neo' -pi leba' mesua' hi rala tomi-na mpo'ala' ba napa-napa.

¹⁵Cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare, şi să nu intre în casă, ca să-şi ia ceva din ea.

¹⁶Tauna to hi bonea, neo' -pi nculii' hi ngata mpo'ala' pohea-na. Kaliliu metibo'!

¹⁶Şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă înapoi ca să-şi ia haina.

¹⁷Mpe'ahii' -ra mpai' tobine to nto'u-ra motina'i pai' to mpentii' ana' -ra nto'u toe, apa' mokoro mpai' petibo' -ra.

¹⁷Vai de femeile cari vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea!

¹⁸Mekakae-koi hi Alata'ala bona eo petiboa' -ni toe neo' nto'u tempo lengi'.

¹⁸Rugaţi-vă ca lucrurile acestea să nu se întîmple iarna.

¹⁹Apa' nto'u toe mpai' rata pesesa' to ko'ia ria hangkania jadi' ngkai lomo' -na Alata'ala mpajadi' dunia' rata tempo tohe'i, pai' uma wo'o-pi-hawo mpai' ria jadi' hi eo boko' -na.

¹⁹Pentrucă în zilele acelea va fi un necaz aşa de mare, cum n'a fost de la începutul lumii, pe care a făcut -o Dumnezeu, pînă azi, şi cum nici nu va mai fi vreodată.

²⁰Aga naredehi moto mpai' Pue' Ala tempo kaparia toe, apa' ane uma naredehi tempo-na, bate uma ria haduaa to tuwu'. Jadi', apa' napoka'ahi' -ra tauna to napelihi pai' to napobagia, toe pai' naredehi mpai' tempo kaparia toe.

²⁰Şi dacă n'ar fi scurtat Domnul zilele acelea, nimeni n'ar scăpa; dar le -a scurtat din pricina celor aleşi.

²¹"Nto'u toe mpai', ane ria to mpo'uli' -kokoi: `Hilo, Magau' Topetolo' ohe'i-imi,' ba `Hilo, ohe'e-i mai Magau' Topetolo',' neo' nipangalai'.

²¹Dacă vă va zice cineva atunci: ,Iată, Hristosul este aici` sau: ,Iată -L, acolo`, să nu -l credeţi.

²²Apa' mehupa' mpai' wori' tauna to boa' to mpo'uli' kahira' -na Magau' Topetolo', ba to mpo'uli' kahira' -na nabi. Mpobabehi-ra tanda mekoncehi pai' tanda to mobaraka', bona mpobagiu-ra wori' tauna. Ane ke ma'ala, ntahawe' tauna to napelihi Alata'ala rabagiu wo'o.

²²Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi. Ei vor face semne şi minuni, ca să înşele, dacă ar fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.

²³Aga koi' tohe'i, mo'inga' -inga' -koi! Ku'uli' ami' -mikokoi hawe'ea tohe'e kako'ia-na jadi'.

²³Păziţi-vă; iată că vi le-am spus toate dinainte.

²⁵"Jadi', nto'u toe mpai', ane timpaliu-pi tempo kaparia toe, hawe'ea anu to mobaraka' hi langi' ralengo. Eo mobali' mobengi, wula uma-pi mehini, betue' roda' ngkai langi'.

²⁴Dar, în zilele acelea, după necazul acesta, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei,

²⁶Nto'u toe-damo mpai', hawe'ea tauna mpohilo-a, Aku' Ana' Manusia', mana'u tumai hi rala limu'. Uma mowo kabaraka' -ku pai' pehini-ku nto'u toe.

²⁵stelele vor cădea din cer, şi puterile cari sînt în ceruri vor fi clătinate.

²⁷Kuhubui mala'eka-ku hilou mporumpu tauna to kupobagia ngkai humalili' dunia', ngkai wuntu dunia' pai' ngkai wuntu langi'.

²⁶Atunci se va vedea Fiul omului venind pe nori cu mare putere şi cu slavă.

²⁸"Petonoi-koi napa to kutudui' -kokoi hante lolita rapa' kaju ara. Ane nihilo rau-na mela' pai' mohulu-i, ni'inca-mi kaneo' -na mara eo.

²⁷Atunci va trimete pe îngerii Săi, şi va aduna pe cei aleşi din cele patru vînturi, dela marginea pămîntului pînă la marginea cerului.

²⁹Wae wo'o ane nihilo-damo kajadia' toe we'i lou, ni'inca-mi neo' madupa' mpu'u-mi to ku'uli' we'i.

²⁸Luaţi învăţătură dela smochin prin pilda lui. Cînd mlădiţa lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape.

³⁰Mpu'u ku'uli' -kokoi: hawe'ea toe we'i bate madupa' kako'ia-na mate omea tauna to tuwu' tempo toi.

²⁹Tot aşa, cînd veţi vedea aceste lucruri împlinindu-se, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.

³¹Langi' pai' dunia' mogero mpai', tapi' lolita-ku bate-bate-na duu' kahae-hae-na.

³⁰Adevărat vă spun, că nu va trece neamul acesta pînă nu se vor împlini toate aceste lucruri.

³²"Aga ane eo pai' jaa kadupa' -na hawe'ea toe, muntu' Tuama-ku-wadi to mpo'inca. Uma ria to ntani' -na to mpo'inca. Bangku' mala'eka to hi suruga-hawoe', uma wo'o-rawo ra'incai. Bangku' Aku' Ana' -nae', uma wo'o-kuwo ku'incai.

³¹Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

³³Toe pai' kana mo'inga' -inga' pai' mojaga-koi, apa' uma ni'incai tempo kadupa' -na.

³²Cît despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

³⁴Ane rata nculii' -apa mpai', kajadi' -na hewa lolita rapa' tohe'i. Hadua pue' tomi mopatuju hilou hi ngata to molaa. Kako'ia-na me'ongko', nahubui pahawaa' -na mpewili' tomi-na, hore-hore nawai' -ra bago-ra. Hi tompodoo wobo' na'uli' -ki: `Mo'inga' -inga' -koe'!'

³³Luaţi seama, vegheaţi şi rugaţi-vă; căci nu ştiţi cînd va veni vremea aceea.

³⁶Jadi', kana mo'inga' mpu'u-ra, apa' uma ra'incai ba nto'uma karata-na pue' tomi, ba ncimonou' -di ba ntongo' bengi-di ba mepulo ngkii ba nto'u eo mehupa'. Nee-neo' mpai' rata ncorobaa-imi pai' narata-ra bula-ra leta'. Wae wo'o kana mo'inga' -inga' -koi, apa' uma ni'incai nto'uma-a rata.

³⁴Se va întîmpla ca şi cu un om plecat într'altă ţară, care îşi lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui, şi porunceşte portarului să vegheze.

³⁷Napa to ku'uli' -kokoi tohe'i, ku'uli' wo'o hi hawe'ea tauna: Mo'inga' -inga' -hawoe'!"

³⁵Vegheaţi dar, pentrucă nu ştiţi cînd va veni stăpînul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cîntarea cocoşilor, sau dimineaţa.

³⁶Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind.

³⁷Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!``