¹Dimineaţa, preoţii cei mai de seamă au făcut îndată sfat cu bătrînii, cărturarii şi tot Soborul. Dupăce au legat pe Isus, L-au dus şi L-au dat în mînile lui Pilat.

¹Mepupulo ngkii, hawe'ea topohura agama nte imam pangkeni pai' guru agama pai' totu'a to Yahudi to ntani' -na, mohawa' wo'o-ramo. Rahoo' -imi Yesus, rakeni hilou rabua' hi Gubernur Pilatus.

²Pilat L -a întrebat: ,,Eşti Tu Împăratul Iudeilor?`` ,,Da, sînt``, i -a răspuns Isus.

²Mepekune' -i Pilatus: "Ha Iko mpu'u-mi Magau' to Yahudi-e?" Na'uli' Yesus: "Wae mpu'u, hewa to nu'uli' tetu."

³Preoţii cei mai de seamă Îl învinuiau de multe lucruri.

³Wori' nyala pepakilu to raparata imam pangkeni hi Pilatus.

⁴Pilat L -a întrebat din nou: ,,Nu răspunzi nimic? Uite de cîte lucruri Te învinuiesc ei!``

⁴Toe pai' mepekune' wo'o-i-pidi: "Uma-ko dota metompoi' -e? Wori' nyala-mi to raparata kehi-nu."

⁵Isus n'a mai dat nici un răspuns, lucru care a mirat pe Pilat.

⁵Aga Yesus bate uma-pi winihi, alaa-na napokakonce mpu'u Pilatus.

⁶La fiecare praznic al Paştelor, Pilat le slobozea un întemniţat, pe care -l cereau ei.

⁶Butu eo bohe Paskah, Pilatus biasa-na mpobahaka hadua tauna to ratarungku', ba hema to raperapi' ntodea.

⁷În temniţă era unul numit Baraba, închis împreună cu tovarăşii lui, din pricina unui omor, pe care -l săvîrşiseră într'o răscoală.

⁷Hi mpae toe, ria hi rala tarungku' hadua to me'ewa hi topoparenta, to rahanga' Barabas. Barabas pai' doo-na, ria-ramo mpopatehi tauna rala pe'ewa-ra hi topoparenta.

⁸Norodul s'a suit, şi a început să ceară lui Pilat să le dea ce avea obicei să le dea totdeauna.

⁸Jadi', morumpu-ramo ntodea, raperapi' hi Pilatus bona nabahaka hadua to ratarungku' hewa to biasa nababehi butu mpae-na.

⁹Pilat le -a răspuns: ,,Voiţi să vă slobozesc pe Împăratul Iudeilor?``

⁹Napekune' -ra: "Beiwa, dota-koi ane kubahaka-kokoi Magau' to Yahudi toii?"

¹⁰Căci pricepuse că preoţii cei mai de seamă din pizmă Îl dăduseră în mîna lui.

¹⁰Pilatus mpo'uli' hewa toe, apa' na'inca ka'uma-na-hawo masala' -i Yesus; imam pangkeni mpotonu Yesus hi hi'a ngkai kamohingi' -ra-wadi.

¹¹Dar preoţii cei mai de seamă au aţîţat norodul să ceară lui Pilat să le slobozească mai bine pe Baraba.

¹¹Aga imam pangkeni mpo'ukei' ntodea, ra'uli' -raka: "Perapi' -koi bona nabahaka-taka Barabas!" Merapi' Barabas mpu'u-ramo.

¹²Pilat a luat din nou cuvîntul, şi le -a zis: ,,Dar ce voiţi să fac cu Acela, pe care -L numiţi Împăratul Iudeilor?``

¹²Ngkai ree, na'uli' wo'o-mi Pilatus mpo'uli' -raka ntodea: "Ane rapa' -na Barabas to kubahaka-kokoi, kupopai-imi tauna to ni'uli' magau' -ni to Yahudi-e?"

¹³Ei au strigat din nou: ,,Răstigneşte -L!``

¹³Pejeu' -rami ntodea, ra'uli': "Parika' -i!"

¹⁴,,Dar ce rău a făcut?`` le -a zis Pilat. Însă ei au început să strige şi mai tare: ,,Răstigneşte -L!``

¹⁴Napekune' Pilatus: "Hiaa' napa sala' -na?" Rapesukui lau-mi mejeu': "Parika' -imi!"

¹⁵Pilat a vrut să facă pe placul norodului, şi le -a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupăce a pus să -L bată cu nuiele, L -a dat să fie răstignit.

¹⁵Pilatus doko' ngala' nono ntodea, toe pai' nabahaka-miraka Barabas. Oti toe, nahubui-mi tantara-na mpoweba' Yesus pai' natonu-miraka bona raparika'.

¹⁶Ostaşii au adus pe Isus în curte, adică în palat, şi au adunat toată ceata ostaşilor.

¹⁶Oti toe, tantara mpokeni Yesus hilou hi po'ohaa' -ra to hi rala tomi Gubernur, pai' -ra mpokio' hawe'ea doo-ra tumai.

¹⁷L-au îmbrăcat într'o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, şi I-au pus -o pe cap.

¹⁷Ra'uncoi' -imi hante baju to mperelei to hewa baju magau'. Rababehi hameha' songko ngkai walaa to morui to hewa songko magau', pai' rasongkoi-ki.

¹⁸Apoi au început să -I ureze, şi să zică: ,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!``

¹⁸Oti toe, pai' -i rapopo'ore', ra'uli' -ki: "Wori' tabe, Magau' to Yahudi!"

¹⁹Şi -L loveau în cap cu o trestie, Îl scuipau, îngenuncheau şi I se închinau.

¹⁹Woo' -na rapao' hante lua', ra'uelikui-i, pai' motingkua' -ra ntani' hewa to mpobila' -i.

²⁰Dupăce şi-au bătut astfel joc de El, L-au desbrăcat de haina de purpură, L-au îmbrăcat în hainele Lui, şi L-au dus să -L răstignească.

²⁰Ka'oti-na rapopo'ore' hewa toe, raroncu-mi baju to mperelei-e we'i, pai' ra'uncoi' nculii' -imi pohea-na ami'. Oti toe, rakeni-imi hilou hi mali ngata bona raparika'.

²¹Au silit să ducă crucea lui Isus pe un trecător, care se întorcea dela cîmp, numit Simon din Cirena, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf.

²¹Hi lengko ohea, hirua' -ra hante hadua tauna to lako' rata hi ngata, pai' rapewuku-ki hi'a-mi mpopaha'a kaju parika' -na Yesus. Hanga' -na Simon to Kirene, tuama-ra hira' Aleksander pai' Rufus.

²²Şi au adus pe Isus la locul numit Golgota, care, tîlmăcit, însemnează: ,,Locul căpăţînii.``

²²Ko'ia mahae, rata-ramo hi po'ohaa' to rahanga' Golgota, batua-na Bulu' Banga'woo'.

²³I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El nu l -a luat.

²³Hi ree, Yesus rapopo'inui anggur to ragalo pokuli' to rahanga' mur, aga uma-i dota mpo'inu.

²⁴Dupăce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgînd la sorţi, ca să ştie ce să ia fiecare.

²⁴Oti toe, tantara mpoparika' -i, pai' -ra mpobagi-bagi pohea-na hante mpotene' undi hewa pompenoa' -ra, ba hema-ra to mporata.

²⁵Cînd L-au răstignit, era ceasul al treilea.

²⁵Nto'u karaparika' -na toe, jaa sio mepulo.

²⁶Deasupra Lui era scrisă vina Lui: ,,Împăratul Iudeilor.``

²⁶Hi kaju parika' -na hi ntoto woo' -na, ria ukia' to mpo'uli' napa to rapakilu-ki, hewa toi moni-na: MAGAU' TO YAHUDI.

²⁷Împreună cu El au răstignit doi tîlhari, unul la dreapta şi altul la stînga Lui.

²⁷Ria wo'o rodua toperampaki raparika' dohe-na, hadua mali ka'ana-na hadua mali ki'ii-na. ((

²⁸Astfel s'a împlinit Scriptura, care zice: ,,A fost pus în numărul celor fărădelege.``

²⁸Jadi', napa to rababehi toe, madupa' -mi lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli': "Magau' Topetolo' rapohewa tauna to dada'a."))

²⁹Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap, şi ziceau: ,,Uă! Tu, care strici Templul, şi -l zideşti la loc în trei zile,

²⁹Tauna to liu hi ree, ngkololi-ra mpopo'ore' -i, ra'uli': "Hahi� Nu'uli' -kona mpogero-ko Tomi Alata'ala pai' nuwangu nculii' rala-na tolu eo!

³⁰mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi pogoară-Te de pe cruce!``

³⁰Ane wae-di, tulungi moto-mi woto-nu! Mana'u-moko ngkai kaju parika' tetu!"

³¹Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii îşi băteau joc de El între ei, şi ziceau: ,,Pe alţii i -a mîntuit, şi pe Sine însuş nu Se poate mîntui!

³¹Wae wo'o imam pangkeni hante guru agama ntora mpopo'ore' -i. Momepololitai-ramo ra'uli': "Tau ntani' -na natulungi-ramo. Woto-na moto-pi uma nakulei' ntulungi.

³²Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem!`` Cei răstigniţi împreună cu El, deasemenea îşi băteau joc de El.

³²Hiaa' bo ra'uli' Hi'a Magau' Topetolo', Magau' to Israel! Ane tahilo mpu'u-i mana'u ngkai kaju parika' -na toe mai, lako' tapangala' -idi." Ntahawe' tauna to raparika' dohe-na, meruge' wo'o-ra-rawo.

³³La ceasul al şaselea, s'a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.

³³Tebua' -mi eo, muu-mule' mobengi hobo' hi ngata toe rala-na tolu jaa.

³⁴Şi în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eloi, Eloi, lama sabactani`` care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentruce M'ai părăsit?``

³⁴Jaa tolu ncimonou', mekio' -imi Yesus napasimuku mpo'uli': "Alata'ala-ku, Alata'ala-ku! Napa pai' nupalahii-a?" Hi rala basa Yahudi hewa toi moni-na: "Eloi, Eloi, lama sabakhtani?"

³⁵Unii din cei ce stăteau acolo, cînd L-au auzit, ziceau: ,,Iată, cheamă pe Ilie!``

³⁵Ba hangkuja dua to mokore mohu' hi kaju parika' -na mpo'epe pe'au-na toe, ra'uli': "Epe-dile! Mpokio' nabi Elia-i."

³⁶Şi unul din ei a alergat de a umplut un burete cu oţet, l -a pus într'o trestie, şi I -a dat să bea, zicînd: ,,Lăsaţi să vedem dacă va veni Ilie să -L pogoare de pe cruce!``

³⁶Hadua mokeno hilou mpo'ala' hampu'u wunga to hewa lomo', nabangkahi hi rala ue anggur to mo'onco, natu'u hi wuntu hompea pai' napopoju'ui-ki Yesus bona na'inu. Na'uli': "Popea, tahilo ba tumai mpu'u-i Elia mpopana'u-i ngkai kaju parika'!"

³⁷Dar Isus a scos un strigăt tare, şi Şi -a dat duhul.

³⁷Ngkai ree, kame'au-nami Yesus napesukui, pai' modupe' -mi inoha' -na.

³⁸Perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt în două de sus pînă jos.

³⁸Nto'u toe, kain porini-olo' to tetoe hi rala Tomi Alata'ala mobika' ntongo' ngkai lolo-na rata hi une' -na.

³⁹Sutaşul, care sta în faţa lui Isus, cînd a văzut că Şi -a dat astfel duhul, a zis: ,,Cu adevărat, omul acesta era Fiul lui Dumnezeu!``

³⁹Tadulako tantara to mokore mponyanyohi kaju parika' toe mpohilo beiwa kamate-na Yesus. Na'uli': "Ana' Alata'ala mpu'u-i-tawo'!"

⁴⁰Acolo erau şi nişte femei, cari priveau de departe. Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic şi a lui Iose, şi Salome,

⁴⁰Ria wo'o hi ree ba hangkuja dua tobine to menaa ngkawao. Hanga' -na to hadua, Maria Magdalena. To hadua wo'o, Maria tina-ra Yakobus to tu'ai pai' Yoses. Pai' hadua wo'o, Salome.

⁴¹cari, pe cînd era El în Galilea, mergeau după El şi -I slujeau; şi multe alte femei, cari se suiseră împreună cu El în Ierusalim.

⁴¹Tobine toe-ramo to mpotuku' pai' mpotulungi Yesus bula-na hi tana' Galilea. Pai' wori' wo'o-pidi tobine to ntani' -na to mpotuku' Yesus tumai ngkai Galilea rata hi Yerusalem.

⁴²Cînd s'a înserat-fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului. -

⁴²Eo karaparika' -na Yesus toe, eo pomporodoa, batua-na, eo kako'ia-na eo pepuea', pai' ntuku' ada to Yahudi ntepu'u ncimonou' toe, rapalii' -mi mobago. Jadi', neo' limpa-mi eo,

⁴³a venit Iosif din Arimatea, un sfetnic cu vază al soborului, care şi el aştepta Împărăţia lui Dumnezeu. El a îndrăznit să se ducă la Pilat ca să ceară trupul lui Isus.

⁴³tumai-mi hadua tauna to rahanga' Yusuf to Arimatea. Yusuf toei, hadua topohura agama Yahudi to rabila', mahae moto-imi-hana mpopea tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'. Yusuf mpedahoi' hilou hi Pilatus mperapi' woto-na Yesus.

⁴⁴Pilat s'a mirat că murise aşa de curînd; a chemat pe sutaş, şi l -a întrebat dacă a murit de mult.

⁴⁴Konce-i Pilatus mpo'epe kasohi' -na mate Yesus. Toe pai' nakio' -mi tadulako tantara napompekunei' ba mahae-imi Yesus mate.

⁴⁵După ce s'a încredinţat de la sutaş că a murit, a dăruit lui Iosif trupul.

⁴⁵Kana'epe-na Pilatus lolita tadulako tohe'e, napiliu-imi Yusuf mpo'ala' woto Yesus.

⁴⁶Şi Iosif a cumpărat o pînză subţire de in, a dat jos pe Isus de pe cruce, L -a înfăşurat în pînza de in, şi L -a pus într-un mormînt săpat în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră la uşa mormîntului.

⁴⁶Yusuf mpo'oli kain to bula bona nahompui' -ki. Napopana'u-mi woto-na ngkai kaju parika' pai' naputu' hante kain toe. Oti toe natu'u hi rala daeo' to ralonga' hi panapa bulu' watu, pai' naluli' hameha' watu na'unca-ki wobo' daeo' toe.

⁴⁷Maria Magdalina şi Maria, mama lui Iose, se uitau unde -L puneau.

⁴⁷Maria Magdalena pai' Maria tina-na Yoses mpetonoi kahiapa-na woto-na Yesus ratu'u.