¹Isus a intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mîna uscată.

¹Rala-na hangkani, mesua' wo'o-imi Yesus hi rala tomi posampayaa. Hi ree, ria hadua tauna to mate pale-na hamali.

²Ei pîndeau pe Isus să vadă dacă -l va vindeca în ziua Sabatului, ca să -L poată învinui.

²Ria wo'o-ra hi ree to Parisi to tungkai' doko' mpali' kasalaa' Yesus meka' mobago-i hi eo pepuea', apa' doko' rapakilu-i. Jadi', ralelemata-i meka' ba mepaka'uri' mpu'u-i hi eo pepuea'.

³Şi Isus a zis omului, care avea mîna uscată: ,,Scoală-te, şi stai la mijloc!``

³Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki tauna to mate pale-na hamali: "Mai-ko mokore hi laintongo' rehe'i."

⁴Apoi le -a zis: ,,Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s'o pierzi?`` Dar ei tăceau.

⁴Oti toe, na'uli' -raka to Parisi: "Ntuku' ada agama-ta, to'uma to ma'ala tababehi hi eo pepuea': mpobabehi to lompe' -di ba to dada'a? Mpotulungi doo ba mpatehi doo?" Tapi' to Parisi toera, oja' -ra mpotompoi' -i, ngkaba'i-ra-wadi.

⁵Atunci, rotindu-Şi privirile cu mînie peste ei, şi mîhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: ,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna i s'a făcut sănătoasă.

⁵Mogolili Yesus mponaa-ra. Moroe-i pai' peda' nono-na apa' motu'a rahi nono-ra. Toe pai' na'uli' mpo'uli' -ki tauna to mate pale-na hamali toei: "Tanoa pale-nu!" Kanatanoa-nami pale-na, mo'uri' -imi.

⁶Fariseii au ieşit afară, şi s'au sfătuit îndată cu Irodianii cum să -L piardă.

⁶Palai-ra to Parisi ngkai tomi posampayaa toe, pai' -ra morumpu hante tauna to tono' hi Magau' Herodes. Mpali' akala-ra bona Yesus rapatehi.

⁷Isus S'a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileia; şi o mare mulţime de oameni din Iudea,

⁷Yesus hante ana'guru-na malai ngkai ree hilou hi wiwi' rano. Wori' to Galilea ntuku' -i. Wori' wo'o to tumai ngkai tana' Yudea,

⁸din Ierusalim, din Idumea, de dincolo de Iordan, şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, cînd a auzit tot ce făcea, a venit la El.

⁸ngkai Yerusalem, ngkai tana' Idumea, ngkai dipo ue Yordan, ria wo'o ngkai ngata Tirus pai' Sidon. Wori' rahi tauna to tumai hi Yesus apa' ra'epe hawe'ea to nababehi.

⁹Isus a poruncit ucenicilor să -I ţină la îndemînă o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod.

¹⁰Wori' tauna to mohaki' napaka'uri', alaa-na mome'upi' -ra tauna lou mpomohui' -i doko' mpoganga-i. Ngkai kawori' tauna, toe pai' nahubui ana'guru-na mporodo sakaya nahawi', nee-neo' mpai' ra'upi' -i ntodea.

¹⁰Căci El vindeca pe mulţi şi de aceea toţi cei ce aveau boli, se înghesuiau spre El ca să se atingă de El.

¹¹Rata wo'o-ra tauna to napesuai' anudaa'. Kampohilo-ra Yesus kaliliu mowingkotu' -ra hi nyanyoa-na, pai' -ra mejeu', ra'uli': "Iko-mi Ana' Alata'ala!"

¹¹Duhurile necurate, cînd Îl vedeau, cădeau la pămînt înaintea Lui, şi strigau: ,,Tu eşti Fiul lui Dumnezeu.``

¹²Aga natagi mpu'u-ra, bona neo' ra'uli' kahema-nai.

¹²Dar El le poruncea îndată cu totdinadinsul să nu -L facă cunoscut.

¹³Oti toe, Yesus manake' hilou hi bulu' -na, pai' -i mpokio' tauna hema-hema to napokono. Rata mpu'u-ramo,

¹³În urmă, Isus S'a suit pe munte; a chemat la El pe cine a vrut, şi ei au venit la El.

¹⁴pai' napelihi hampulu' rodua-ra, na'uli' -raka: "Kupelihi-koi bona nipodohe-a, pai' bona kusuro-koi mpopalele Kareba Lompe'.

¹⁴A rînduit dintre ei doisprezece, ca să -i aibă cu Sine, şi să -i trimeată să propovăduiască.

¹⁵Pai' kuwai' -koi kuasa mpopalai seta."

¹⁵Le -a dat şi putere să vindece boalele şi să scoată dracii.

¹⁹Tohe'i-mi hanga' -ra to hampulu' rodua toera: Simon (Yesus mpohanga' -i Petrus); oti toe, Yakobus ana' Zebedeus; pai' Yohanes ompi' -na Yakobus (Yesus mpohanga' -ra Boanerges-- batua-na: tauna to hewa berese); oti toe, Andreas; Filipus; Bartolomeus; Matius; Tomas; Yakobus ana' Alfeus; Tadeus; Simon to Zelot; pai' Yudas Iskariot (hi'a mpai' to mpobalu' Yesus hi bali' -na).

¹⁶Iată cei doisprezece, pe cari i -a rînduit: Simon, căruia i -a pus numele Petru;

²⁰Oti toe, Yesus nculii' hilou hi tomi. Aga wori' wo'o-wadi tauna to tumai mpotipuhi-i, alaa-na Yesus pai' ana'guru-na uma-ra tepongkoni'.

¹⁷Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le -a pus numele Boanerghes, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Fiii tunetului;``

²¹Toe pai' ria tauna to mpo'uli': "Wuli-imile!" Kara'epe-na ompi' -na Yesus tohe'e, hilou-ramo ke mpo'ala' -i.

¹⁸Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Cananitul,

²²Ria wo'o hi ree guru agama Yahudi to lako' rata ngkai Yerusalem. Ra'uli' guru agama toera: "Ah, napesuai' Beelzebul-i-hanale, magau' hawe'ea seta. Magau' seta toe-mile to mpowai' -i kuasa mpopalai seta-e."

¹⁹şi Iuda Iscarioteanul, care L -a şi vîndut.

²³Toe pai' Yesus mpokio' -ra bona mpomohui' -i, pai' napololitai-ra hante ba hangkuja nyala lolita rapa', na'uli': "Ha beiwa-hawo seta mpopalai hingka seta-na?

²⁰Au venit în casă, şi s'a adunat din nou norodul, aşa că nu puteau nici măcar să prînzească.

²⁴Ane rapa' -na ria hadua magau', pai' ntodea hi rala kamagaua' -na ntora mosisala, uma mpai' ntaha mahae kamagaua' -na toe.

²¹Rudele lui Isus, cînd au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mîna pe El. Căci ziceau: ,,Şi -a ieşit din minţi.``

²⁵Ane tau hantina ntora motuda', bate pagaa' -gaa' mpai' posantinaa-ra.

²²Şi cărturarii, cari se pogorîseră din Ierusalim, ziceau: ,,Este stăpînit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor.``

²⁶Wae wo'o hi kamagaua' seta. Ane hi rala kamagaua' seta ria posisalaa pai' potudaa', kamagaua' -na toe uma ntaha mahae, kahudua-nami mpai' toe.

²³Isus i -a chemat la El, şi le -a zis, în pilde: ,,Cum poate Satana să scoată afară pe Satana?

²⁷"Seta ma'ala rarapai' -ki tauna to parimuku. Ane mesua' -ta hi rala tomi tauna to parimuku doko' mpo'ala' ihi' tomi-na, kana tahoo' ncala' -i, pai' lako' ma'ala tapatau' rewa-na. Wae wo'o, ane Aku' mpopalai seta, batua-na, meliu kuasa-ku ngkai seta.

²⁴Dacă o împărăţie este desbinată împotriva ei însăş, împărăţia aceea nu poate dăinui.

²⁸"Mpu'u ku'uli' -kokoi: Hawe'ea jeko' manusia' pai' lolita pesapuaka-ra ma'ala ra'ampungi.

²⁵Şi dacă o casă este desbinată împotriva ei însăş, casa aceea nu poate dăinui.

²⁹Aga hema to mposapuaka Inoha' Tomoroli', uma ria ampungia-ra duu' kahae-hae-na. Pesapuaka-ra toe raposala' duu' kahae-hae-na."

²⁶Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuş, este desbinat, şi nu poate dăinui, ci s'a isprăvit cu el.

³⁰Pai' hewa toe lolita-na Yesus, apa' ria to mpo'uli' kanahawi' -na anudaa' -i, uma rapangalai' kangkai Inoha' Tomoroli' kuasa-na.

²⁷Nimeni nu poate să intre în casa unui om tare şi să -i jăfuiască gospodăria, decît dacă a legat mai întîi pe omul acela tare; numai atunci îi va jăfui casa.

³¹Ngkai ree, rata-mi tina-na pai' ompi' -na Yesus mokore hi mali tomi. Mpohubui-ra tauna mpokio' -i tumai hi mali-na bona rapololitai.

²⁸Adevărat vă spun că toate păcatele şi toate hulele, pe cari le vor rosti oamenii, li se vor ierta;

³²Nto'u toe, wori' tauna mpotololiki Yesus. Ra'uli' -ki: "Guru, tina-nu pai' ompi' -nu, oe-ra ria hi mali-na mpali' -ko."

²⁹dar oricine va huli împotriva Duhului Sfînt, nu va căpăta iertare în veac: ci este vinovat de un păcat vecinic.``

³⁴Yesus mponaa tauna to mpotololiki-i, pai' na'uli': "Ane tina-ku pai' ompi' -kule, hira' toe-ramo lau.

³⁰Aceasta, pentrucă ei ziceau: ,,Are un duh necurat.``

³⁵Apa' hema-hema to mpobabehi konoa Alata'ala, hira' -mi ompi' -ku pai' hira' -mi tina-ku."

³¹Atunci au venit mama şi fraţii Lui, şi, stînd afară, au trimes să -L cheme.

³²Mulţimea şedea în jurul Lui, cînd I-au spus: ,,Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sînt afară şi Te caută.``

³³El a răspuns: ,,Cine este mama Mea, şi fraţii Mei?``

³⁴Apoi, aruncîndu-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: ,,Iată,`` a zis El, ,,mama Mea şi fraţii Mei!

³⁵Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.``