¹Au ajuns pe celălalt ţărm al mării, în ţinutul Gadarenilor.

¹Ngkai ree, rata-ramo hi dipo rano, hi tana' Gerasa.

²Cînd a ieşit Isus din corabie, L -a întîmpinat îndată un om care ieşea din morminte, stăpînit de un duh necurat.

⁵Hi tana' Gerasa toe, ria hadua tauna to nahawi' anudaa'. Hi daeo' -wadi po'ohaa' -na. Uma-i tono rahoo' nau' hante rante, apa' uma mowo karoho-na. Pontu-na witi' -na pai' pale-na rahoo', aga koloro pai' rante ma'ala oa' nadupe'. Ngkai kamoroho-na toe, pai' uma ria haduaa to daho' mpodongo-i. Hi eo-na hi bengi-na ntora dao' -dao' -na hi daeo' pai' hi bulu' -na, pai' kakakio' -kio', pai' -i mposerohi woto-na hante watu. Jadi', wae pana'u-na Yesus ngkai rala sakaya, mehupa' -mi tauna to kahawia' toei ngkai daeo'.

³Omul acesta îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu mai putea să -l ţină legat, nici chiar cu un lanţ.

⁶Kampohilo-na Yesus ngkai molaa, pokeno-nami hilou mperapai-i, pai' -i mowingkotu' hi nyanyoa-na mponyompa-i.

⁴Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi şi cu cătuşe la mîni, dar rupsese cătuşele şi sfărîmase obezile, şi nimeni nu -l putea domoli.

⁸Yesus mpohubui anudaa' malai, na'uli': "Malai-moko ngkai tauna tetui!" Mejeu' tau toei na'uli': "Ee Yesus Ana' Alata'ala to hi suruga! Napa-di-kona pai' tumai-koe? Hante hanga' Alata'ala merapi' -a bona neo' -a-kuwo nusesa'."

⁵Totdeauna, zi şi noapte, stătea în morminte şi pe munţi, ţipînd şi tăindu-se cu pietre.

⁹Yesus mpekune' -i: "Hema hanga' -nu?" Na'uli': "Hanga' -ku Legion, apa' wori' -kai hampo'emaa' to mesua' hi tau toii." (Hanga' Legion tohe'e, batua-na: moncobu.)

⁶Cînd a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s'a închinat,

¹⁰Rajojo seta toera merapi' hi Yesus bona neo' -ra napopalai ngkai ngata toe.

⁷şi a strigat cu glas tare: ,,Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuieşti!``

¹¹Uma molaa ngkai ree, ria wori' wawu mojume hi panapa bulu'.

⁸Căci Isus îi zicea: ,,Duh necurat, ieşi afară din omul acesta!``

¹²Anudaa' toera merapi' hi Yesus, ra'uli': "Hubui-kai mesua' hi wawu toera mai."

⁹,,Care-ţi este numele?`` l -a întrebat Isus. ,,Numele meu este ,Legiune,` a răspuns el, ,,pentrucă sîntem mulţi.``

¹³Napiliu moto-ra Yesus. Ngkai ree, malai mpu'u-ramo anudaa' toera kaliliu mesua' hi wawu. Pesua' -ra hi wawu toe, mparampuli-ramo-rawo wawu hilou mengkajuala' hi rano, mate bonga-ramo hi rala ue-- kawori' -ra ria nte roncobu ma'a.

¹⁰Şi Îl ruga stăruitor să nu -i trimeată afară din ţinutul acela.

¹⁴Karahilo-na tauna to mpodoo wawu toera napa to jadi', pokeno-rami hilou hi rala ngata pai' hi bonea to mohu' mpoparata kajadia' toe. Toe pai' tumai-ramo pue' ngata doko' mpohilo napa to jadi'.

¹¹Acolo, lîngă munte, era o turmă mare de porci, cari păşteau.

¹⁵Karata-ra hi Yesus, rahilo-rawo tauna to kahawia' toei, mohura rodo-imi, moheai-i, pai' monoto-mi nono-na. Mpohilo toe, me'eka' -ramo.

¹²Şi dracii L-au rugat, şi au zis: ,,Trimete-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei.``

¹⁶Tauna to mpohilo kajadia' toe mpotutura napa to jadi' hi tauna to kahawia', pai' napa to jadi' hi wawu-ra.

¹³Isus le -a dat voie. Şi duhurile necurate au ieşit şi au intrat în porci; şi turma s'a repezit de pe rîpă în mare: erau aproape două mii, şi s'au înecat în mare.

¹⁷Ngkai ree, pue' ngata merapi' hi Yesus bona malai-i ngkai ngata-ra. Jadi', mohawi' nculii' -imi hi rala sakaya.

¹⁴Porcarii au fugit, şi au dat de ştire în cetate şi prin satele vecine. Oamenii au ieşit să vadă ce s'a întîmplat.

¹⁸Bula-na Yesus mohawi' toe, tauna to kahawia' -e ngone merapi' bona ma'ala-i hilou dohe-na.

¹⁵Au venit la Isus, şi iată pe cel ce fusese îndrăcit şi avusese legiunea de draci, şezînd jos îmbrăcat şi întreg la minte; şi s'au spăimîntat.

¹⁹Tapi' uma-i napiliu, na'uli' -ki: "Nculii' -moko hilou hi tomi-nu, uli' -raka hingka ngata-nu napa to nababehi Pue' Ala hi iko, pai' ahi' -na hi iko."

¹⁶Cei ce văzuseră cele întîmplate, le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit şi cu porcii.

²⁰Hilou-imi-hawo hi tana' Dekapolis (batua-na: Hampulu' Ngata), mpopalele napa to nababehi Yesus hi woto-na. Konce hawe'ea tauna to mpo'epe.

¹⁷Atunci au început să roage pe Isus să plece din ţinutul lor.

²¹Nculii' wo'o-imi Yesus hilou hi dipo rano. Karata-na hi dipo-na, wori' wo'o-mi tauna mpotipuhi-i. Bula-na hi wiwi' rano-pidi,

¹⁸Pe cînd Se suia El în corabie, omul care fusese îndrăcit Îl ruga să -l lase să rămînă cu El.

²²rata hadua pangkeni tomi posampayaa to Yahudi, hanga' -na Yairus. Kampohilo-na Yesus, powingkotu' -nami hi nyanyoa-na

¹⁹Isus nu i -a dat voie, ci i -a zis: ,,Du-te acasă la ai tăi, şi povesteşte-le tot ce ţi -a făcut Domnul, şi cum a avut milă de tine.``

²³mpopetulungi, na'uli': "Neo' mate lia-imi dei' -ku hi tomi. Lou-ta hi tomi-ku, nujama-ka-kuwo bona mo'uri' -i, bona neo' -i-hawo mate."

²⁰El a plecat, şi a început să vestească prin Decapole tot ce -i făcuse Isus. Şi toţi se minunau.

²⁴Hilou mpu'u-imi Yesus dohe-na, pai' mo'iko wo'o tauna ntuku' -ra. Wori' tauna mpo'upi' Yesus.

²¹După ce a trecut Isus iarăş de cealaltă parte, cu corabia, s'a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lîngă mare.

²⁵Hi olo' ntodea, ria hadua tobine, hampulu' rompae-imi moraa', uma ria kantotoa' -na.

²²Atunci a venit unul din fruntaşii sinagogii, numit Iair. Cum L -a văzut, fruntaşul s'a aruncat la picioarele Lui,

²⁶Mompae-mpae-imi mpopepokulii' hi dokter, duu' -na oti-mi ihi' tomi-na napobalu' bona ria napobayari-raka. Aga uma oa' ria kamo'uria' -na, tedonihii lau-di haki' -na.

²³şi I -a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: ,,Fetiţa mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ţi pune mînile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască.``

²⁸Wori' -mi to na'epe to mpotompo'wiwi Yesus. Toe pai' na'uli' hi rala nono-na: "Nau' baju-na-wadi kureo, mo'uri' -ale mpai'!" Jadi' mengkahipi' -imi-hawo hilou hi olo' tauna to wori' mpomohui' Yesus ngkai tilingkuria-na, pai' naganga mpu'u-mi-hawo baju-na.

²⁴Isus a plecat împreună cu el. Şi după El mergea mult norod şi -L îmbulzea.

²⁹Wae kanaganga-na, hampinisi mata mentoda' -mi poraa' -na. Ncaliu na'inca kamo'uri' -nami.

²⁵Şi era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge.

³⁰Nto'u toe wo'o-hawo, Yesus mpo'inca karia-na baraka' malai ngkai Hi'a. Kame'ili' -nami hi tauna to wori', na'uli': "Hema to mpoganga baju-kue?"

²⁶Ea suferise mult dela mulţi doftori; cheltuise tot ce avea, şi nu simţise nici o uşurare; ba încă îi era mai rău.

³¹Ra'uli' ana'guru-na: "Guru, nuhilo moto-kowole kawori' tauna to mpo'upi' -koe. Beiwa-kona pai' nupekune' hema to mpoganga-ko?"

²⁷A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulţime, şi s'a atins de haina Lui.

³²Aga Yesus menaa ntololikia-na mpali' tauna to mpoganga-i.

²⁸Căci îşi zicea ea: ,,Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.``

³³Na'inca tobine toei napa to jadi' hi woto-na. Kamoridi' -nami-hawo me'eka', pai' tumai-i mowingkotu' hi nyanyoa Yesus mpangaku' hawe'ea-na.

²⁹Şi îndată, a secat izvorul sîngelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s'a tămăduit de boală.

³⁴Yesus mpo'uli' -ki tobine toei: "Ana' -ku, mo'uri' -moko sabana pepangala' -nu hi Aku'. Nculii' -moko hante kalompea' tuwu' -nu. Mo'uri' -moko, uma-pi ria haki' -nu."

³⁰Isus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El; şi, întorcîndu-Se spre mulţime, a zis: ,,Cine s'a atins de hainele Mele?``

³⁵Bula-na Yesus mololita-pidi, rata-mi ba hangkuja dua suro ngkai tomi Yairus mpo'uli' -ki Yairus: "Mate-imi-hana ana' -nu. Neo' -pi mposusai' Guru."

³¹Ucenicii I-au zis: ,,Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte, şi mai zici: ,,Cine s'a atins de Mine?``

³⁶Pe'epe moto-i Yesus napa to ra'uli' suro toera. Na'uli' mpo'uli' -ki Yairus: "Neo' mere' nono-nu! Pangala' moto-mi-hana!"

³²El se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.

³⁷Kakaliliu-nami Yesus mako', aga uma napiliu tauna to wori' mpodohei-i mesua' hi rala tomi Yairus, muntu' Petrus, Yakobus pai' Yohanes ompi' -na Yakobus-wadi.

³³Femeea, înfricoşată şi tremurînd, căci ştia ce se petrecuse în ea, a venit de s'a aruncat la picioarele Lui, şi I -a spus tot adevărul.

³⁸Karata-na hi tomi Yairus, na'epe-hawo merodo' -ra-damo tauna, hangaa pogeo' -ra-damo pai' motantangi' rahuduwukui.

³⁴Dar Isus i -a zis: ,,Fiică, credinţa ta te -a mîntuit; du-te în pace, şi fii tămăduită de boala ta.``

³⁹Kamesua' -na hi rala tomi, na'uli' -raka: "Napa pai' merodo' rahi-koi geo' -e! Uma-i-hawo-le mate-e. Leta' -i-wadi."

³⁵Pe cînd vorbea El încă, iată că vin nişte oameni dela fruntaşul sinagogii, cari -i spun: ,,Fiica ta a murit; pentruce mai superi pe Învăţătorul?``

⁴⁰Mpo'epe toe we'i, rapotawai-i-wadi. Ngkai ree, Yesus mpohubui-ra omea malai ngkai rala tomi, pai' -i mesua' hi kamar poturua ana' toei, hante tina pai' tuama-na, pai' ana'guru-na to tolu.

³⁶Dar Isus, fără să ţină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntaşului sinagogii: ,,Nu te teme, crede numai!``

⁴¹Nakamu pale-na ana' toei, pai' na'uli' -ki: "Memata-moko ana'!" Hi rala basa-ra to Yahudi, moni-na hewa toi: "Talita kum!"

³⁷Şi n'a îngăduit nimănui să -L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.

⁴²Pemata-nami ana' toei kaliliu momako'. (Umuru-na hampulu' rompae.) Uma mowo kakonce-ra tauna to mpohilo.

³⁸Au ajuns la casa fruntaşului sinagogii. Acolo Isus a văzut o zarvă, şi pe unii cari plîngeau şi se tînguiau mult.

⁴³Aga Yesus mpotagi-ra, na'uli': "Neo' mpu'u nilolita napa to lako' jadi' toi." Pai' na'uli' wo'o: "Wai' -imi ana' tetui koni' -na."

³⁹A intrat înlăuntru, şi le -a zis: ,,Pentruce faceţi atîta zarvă, şi pentruce plîngeţi? Copila n'a murit, ci doarme.``

⁴⁰Ei îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i -a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei, şi pe cei ce -L însoţiseră, şi a intrat acolo unde zăcea copila.

⁴¹A apucat -o de mînă, şi i -a zis: ,,Talita cumi``, care, tîlmăcit, însemnează: ,,Fetiţo, scoală-te, îţi zic!``

⁴²Îndată fetiţa s'a sculat, şi a început să umble; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniţi.

⁴³Isus le -a poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta; şi a zis să dea de mîncare fetiţei.