¹După ce S'a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim,

¹Yesus putu hi ngata Betlehem tana' Yudea nto'u poparenta-na Magau' Herodes. Nto'u toe, ba hangkuja dua tauna rata hi Yerusalem ngkai ngata to molaa tono' mata'eo. Torata toera, tauna to nginca mponaa tanda hi betue'.

²şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.``

²Mepekune' -ra hi pue' ngata Yerusalem, ra'uli': "Hiapa-idi Ana' to lako' putu to jadi' Magau' to Yahudi-e? Hi mata'eo kihilo betue' to mpobatuai kaputu-na. Toe pai' tumai-kai doko' mpopue' -i."

³Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el.

³Kana'epe-na Magau' Herodes karia-na ana' to jadi' magau' mpai', konce pai' koro' -imi, wae wo'o hawe'ea tauna hi Yerusalem.

⁴A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.

⁴Ngkai ree, kanakio' -rami hawe'ea imam pangkeni hante guru-guru agama Yahudi tumai moromu. Kahiruru' -ra omea-mi, napekune' -ra: "Hiapa mpu'u-koiwo kaputua-na Magau' Topetolo' to najanci Alata'ala owi-e?"

⁵,,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul:

⁵Ratompoi' -i hewa toi: "Hi ngata Betlehem tana' Yudea. Ki'inca toe, apa' ria Lolita Pue' to na'uki' hadua nabi owi-e. Na'uli' Pue':

⁶,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.``

⁶`Ngata Betlehem hi tana' Yehuda, ngata to kedi' -wadi. Aga nau' wae, bohe lau-pi mpai' hanga' -na ngkai hawe'ea ngata bohe hi tana' Yehuda. Apa' ngkai Betlehem toe mpai', mehupa' hadua Pangkeni to mpokeni ntodea-ku to Israel.'"

⁷Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.

⁷Kana'epe-na Herodes lolita toe, nakio' bongo-ramo to nginca mponaa betue' toera mpohirua' -ki bona uma ra'incai tau ntani' -na. Napekune' -ra ba nto'uma mpu'u betue' toe lomo' -na mehupa'.

⁸Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis: ,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.``

⁸Oti toe, nahubui-ramo hilou hi Betlehem, na'uli' -raka: "Hilou-mokoi hi Betlehem, nipewulihi' lompe' kahiapa-na Ana' tetui. Ane nirua' -ipi, tumai-mokoi mpo'uli' -ka, bona hilou wo'o-a-kuwo mpopue' -i."

⁹După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s'a oprit deasupra locului unde era Pruncul.

¹⁰Kahilou-rami. Hi lengko ohea, rahilo wo'o-mi betue' to rahilo hi tono' mata'eo-e wengi. Uma-pi mowo kagoe' -ra mpohilo betue' toe. Betue' toe mpori'uluhi-ra duu' -na mento'o hintoto po'ohaa' Ana' toei.

¹⁰Cînd au văzut ei steaua, n'au mai putut de bucurie.

¹¹Karata-ra, mesua' -ramo hi rala tomi, mpohilo Ana' toei hante Maria, tina-na. Mowilingkudu-ramo mpopue' -i. Oti toe, karabongka-nami pontimamahia rewa-ra, pai' rajuju-mi pepue' -ra hi Ana' toei. Pepue' -ra toe: bulawa, pai' anu mohonga to masuli' oli-na to rahanga' dupa' pai' mur.

¹¹Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s'au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s'au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă.

¹²Oti toe, Alata'ala mpololitai-ra hi rala ompo' -ra, na'uli' -raka: "Neo' -pokoi nculii' hi Herodes!" Jadi' ponculia' -ra toe, uma-rapa ntara hi Yerusalem, meleli' -ramo ntara hi ohea ntani' -na.

¹²În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s'au întors în ţara lor pe un alt drum.

¹³Pe'ongko' -ra to nginca mponaa betue' toera, mehupa' wo'o-mi mala'eka Pue' hi Yusuf hi rala ompo' -na. Na'uli' mala'eka toei: "Yusuf! Herodes mpopali' Ana' tetui doko' napatehi. Memata-moko, keni-imi Ana' tetui hante tina-na, malai-koi hilou hi tana' Mesir! Mo'oha' -mokoi ulu hi ria duu' -na ria lolita-ku mpai' mpo'uli' -kokoi."

¹³După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.``

¹⁴Pemata-nami Yusuf, pai' hi bengi toe palai-nami mpokeni Maria pai' Yesus hilou hi Mesir.

¹⁴Iosif s'a sculat, a luat Pruncul şi pe mama lui, noaptea, şi a plecat în Egipt.

¹⁵Mo'oha' -ramo hi ria duu' -na Magau' Herodes mate. Jadi', Yesus rakeni hilou hi tana' Mesir toe, bona ane rakeni nculii' -ipi mpai', madupa' -mi Lolita Pue' to napohowa' nabi owi to mpo'uli': "Kukio' Ana' -ku tumai ngkai Mesir."

¹⁵Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: ,,Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.``

¹⁶Kana'inca-na Herodes karapakawa' -na to nginca mponaa betue' toera, uma-pi mowo roe-na. Toe pai' nahawai' tantara-na hilou mpopatehi hawe'ea ana' tomane hi Betlehem pai' hi ngata to ntololikia-na, bona ngalai' ana' to jadi' magau' toei mpai' rapohipatehii. Na'inca moto Herodes nto'uma lomo' pehupa' -na betue' toe, apa' napekune' wengi hi to nginca mponaa betue' toera. Toe pai' napehubui bona hawe'ea ana' tomane hi Betlehem rapatehi, ngkai ana'lei to lako' putu duu' rata hi ana' to rompae-mi umuru-ra.

¹⁶Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s'a mîniat foarte tare, şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi.

¹⁷Kajadia' toe mpopadupa' Lolita Pue' to napohowa' nabi Yeremia owi, to mpo'uli' hewa toi:

¹⁷Atunci s'a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice:

¹⁸"Hi ngata Rama uma mowo pogeo' pai' potantangi'. Rahel mpotantangii' ana' -ana' -na. Uma-i ma'ala tanta'ua, apa' uma-rapa ria."

¹⁸,,Un ţipăt s'a auzit în Rama, plîngere, şi bocet mult: Rahela îşi jălea copiii, şi nu voia să fie mîngîiată, pentrucă nu mai erau.``

¹⁹Bula-ra Yusuf, Maria pai' Yesus hi Mesir, Magau' Herodes mate. Oti toe, mehupa' wo'o-imi mala'eka Pue' hi Yusuf hi rala ompo' -na.

¹⁹După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt,

²⁰Na'uli' mala'eka toei: "Tauna to doko' mpopatehi Ana' tetui, mate-imi. Wae-pi, memata-moko, keni-imi Ana' tetui ntali tina-na, nculii' -mokoi hilou hi tana' Israel."

²⁰şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit ceice căutau să ia viaţa Pruncului.``

²¹Memata mpu'u-imi Yusuf mpokeni Ana' toei hante Maria, nculii' hi tana' to Israel.

²¹Iosif s'a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, şi a venit în ţara lui Israel.

²²Tapi' na'epe Yusuf, Arkelaus ana' Herodes mposampei tuama-na jadi' magau' hi tana' Yudea. Toe pai' me'eka' -i hilou hi ria. Ngkai ree, ria wo'o-mi petudui' Pue' to nahilo Yusuf hi rala ompo' -na. Toe pai' hilou-ramo hi tana' Galilea,

²²Dar cînd a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau, în locul tatălui său Irod, s'a temut să se ducă acolo; şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii.

²³pai' mo'oha' -ra hi ngata to rahanga' Nazaret. Ngkai toe wo'o-mi, madupa' -mi lolita nabi owi to mpolowa Ana' toei, to mpo'uli': Hi'a mpai' rakahangai' to Nazaret.

²³A venit acolo, şi a locuit într'o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.